Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul MARAMUREŞ
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
157/2016 din 17 februarie 2016
Sursa:
Rolii.ro

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBMAR:2016:005.xxxxxx


cod operator 4204

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX


DECIZIA CIVILĂ Nr. 157/A

Ședința publică din 17 Februarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE E____ M____ S___

Judecător E___ C_____

Grefier C_______ M____ C____

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelanta __________________ SRL cu sediul în Oradea, _______________________. 19, __________________ împotriva Sentinței Civile nr. xxxxx/04.12.2015 pronunțată de Judecătoria Baia M___ în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR cu domiciliul procesual ales în Baia M___, _________________ ______________________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de 10.02.2016, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.

TRIBUNALUL


Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. xxxxx din 04 Decembrie 2014 a Judecătoriei Baia M___ s-a respins plângerea contravențională introdusă de petenta __________________ SRL, în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR și s-a menținut Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr. xxxxxx din data de 21.06.2013.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin procesul verbal ___________ nr. xxxxxx/21 iunie 2013, petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. nr. 37/2007, pentru aceea că, la data de 19.06.2013, ora 10.00, pe DN 1C km 165 localitatea Cicârlău, Județul Maramureș, fiind oprit și verificat în trafic ansamblul auto cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, deținut și utilizat de către S.C. R_____ P___ _________., condus de către B____ L______ care efectua transport rutier de marfă contra cost, în urma verificării documentelor prezentate pentru control de către conducătorul auto și a activității pentru ziua în curs și ultimele 28 zile, s-a constatat că pentru perioada cuprinsă între 05.06.2013 ora 10:30 – 06.06.2013 ora 04:46 conducătorul auto nu a putut face dovada activității sale cu nici un fel de documente.

S-a reținut că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, iar din punct de vedere al legalității procesului verbal, la întocmirea acestuia, au fost respectate dispozițiile art. 17 din OG 2/2001, vizând mențiunile ce în mod obligatoriu trebuie să fie cuprinse în procesul verbal, cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei săvârșirii și semnătura agentului constatator, elemente pe care instanța le verifică și din oficiu.

Privind nesemnarea procesului verbal pe fiecare pagină de către agentul constatator, fără a se contesta autenticitatea paginii nesemnate, s-a reținut că nu atrage nici o sancțiune, nesemnarea procesului verbal pe fiecare pagină de către agentul constatator atrăgând nulitatea procesului verbal numai în condițiile în care petenta ar invoca și proba un prejudiciu cauzat prin nerespectarea acestei condiții de formă, întrucât, spre deosebire de mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa celorlalte mențiuni pe care trebuie să le cuprindă procesul verbal de constatare a contravenției, conform art. 16 alin. 1, inclusiv menționarea datelor de identificare ale persoanei ce reprezintă contravenientul, persoană juridică, atrage sancțiunea nulității numai în condițiile unei vătămări procesuale, care nu se prezumă, ci trebuie dovedită de parte, iar vătămarea să nu poate fi altfel înlăturată decât prin anularea actului.

Aceeași a fost concluzia primei instanțe și privind neindicarea datelor de identificare a persoanei care reprezintă societatea petentă, reținându-se că nu s-a produs nicio vătămare petentei, dat fiind faptul că s-au indicat elemente suficiente pentru identificarea petentei, respectiv denumirea, sediul, codul unic de identificare și numărul de înmatriculare în registrul comerțului, neexistând posibilitatea unei confuzii și, mai mult decât atât, plângerea a fost formulată în termen de reprezentantul societății, ceea ce înseamnă că acesta a primit actul de sancționare și fost în măsură a exercita în numele societății pe care o reprezintă, calea de atac prevăzută lege.

În ceea ce privește semnătura martorului asistent s-a reținut că, potrivit art. 19 din OG 2/2001, martorul asistent semnează procesul-verbal pentru a confirma faptul că persoana căreia i se întocmește procesul-verbal nu este de față la momentul întocmirii actului, nu poate sau refuză să semneze. Lipsa semnăturii martorului asistent poate fi complinită de mențiunea agentului constatator referitor la motivul pentru care s-a încheiat procesul verbal în acest mod.

Procesul verbal ___________ nr. xxxxxx/21 iunie 2013 nu este semnat la rubrica martor, în cuprinsul acestuia arătându-se că la momentul întocmirii procesului verbal nu s-a putut identifica un martor decât un alt agent constatator care nu poate semna în calitate de martor, astfel că au fost respectate prevederile art. 19 din OG 2/2001.

În lipsa petentei, nu s-a putut da eficiență dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. 2/2001, în sensul de a se aduce la cunoștința contravenientei dreptul de a face obiecțiuni.

Pe de altă parte, omisiunea agentului constatator de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni nu face parte dintre cauzele de nulitate absolută enumerate limitativ de art. 17 din OG 2/2001 și poate atrage doar o nulitate relativă, în condițiile dovedirii unei vătămări care nu poate fi altfel înlăturată decât prin anularea actului, ceea ce nu este cazul de față.

Petenta avea posibilitatea de a își exercita dreptul de a formula obiecțiuni și implicit de a-și formula apărările pe calea plângerii contravenționale, care reprezintă cea mai energică manifestare a acestui drept, petenta nefiind vătămată în nici un fel.

Întrucât procesul verbal contravențional reprezintă unicul act probator al săvârșirii unei contravenții, el trebuie să conțină toate elementele pe baza cărora să se poată cerceta de către instanța de judecată dacă în realitate s-a comis o asemenea faptă și dacă în mod concret se poate angaja răspunderea contravențională a unei persoane.

Nu interesează mențiunile cuprinse în alte înscrisuri (formular de control în trafic). Prin urmare, în cauză nu are relevanță că în formularul de control în trafic s-a indicat în mod eronat numărul de înmatriculare al autovehiculului.

Pe de altă parte, pentru reținerea faptei contravenționale în sarcina petentei nu prezintă relevanță indicarea eronată a numărului de înmatriculare a autovehiculului, în condițiile în care sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției, neputându-se reține producerea unei vătămări sub aspectul imposibilității stabilirii faptei și a încadrării juridice precum și a verificării legalității și temeiniciei procesului verbal.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că, până la proba contrară, procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator.

În procesul verbal contestat, s-a reținut în sarcina petentei faptul că pentru perioada cuprinsă între 05.06.2013 ora 10:30 – 06.06.2013 ora 04:46 conducătorul auto nu a putut face dovada activității sale cu nici un fel de documente.

Potrivit art. 8 alin. 1 pct. 31 din O.G. nr. 37/2007, reprezintă o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, a Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, a Acordului AETR și constituie contravenție neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital.

Instanța a retinut că singurul document care poate justifica în mod obiectiv activitatea desfășurată de către conducătorul auto pentru perioada anterioară zilei în curs în momentul controlului, este certificatul de desfășurare a activității, prin care se atestă că șoferul s-a aflat în concediu sau în repaus pe care reprezentantul legal al societății sau persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport rutier, are obligația de a-l completa prin dactilografiere si de a-l semna înaintea fiecărei curse și care trebuie să se afle în posesia conducătorului auto.

Or, în speță un astfel de document justificativ nu a fost prezentat de petentă, iar în absența acestuia, împrejurările relatate de martorul B____ L______ cu privire la faptul că din data de 5 iunie 2013 ora 10 până în data de 6 iunie 2013 ora 4 dimineața, a fost acasă și s-a odihnit, nu sunt de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei. Martorul B____ L______ a recunoscut faptul că la momentul când a fost oprit în trafic nu a avut acte pentru a justifica faptul că în această perioadă s-a odihnit (a fost în repaus).

Astfel, sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că petenta nu a dovedit contrariul celor consemnate de către agentul constatator, fiindu-i imputabil faptul că la momentul efectuării controlului conducătorul auto nu a putut prezenta organului constatator toate înscrisurile justificatoare pentru activitatea din cele 28 de zile anterioare controlului.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța a apreciat că sancțiunea aplicată este corect individualizată prin raportare la gradul de pericol social abstract ridicat al faptei aspect reflectat de limitele sancțiunii amenzii prevăzute de O.G. nr. 37/2007, în speță aplicându-se minimul amenzii prevăzute de lege. Cum potrivit prevederilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea avertisment se poate aplica în cazul faptelor de gravitate redusă, iar în speță nu s-au probat împrejurări și circumstanțe personale ale contravenientei care să indice, în cazul concret un grad de pericol social redus al faptei, instanța apreciind că nu se impune reindividualizarea sancțiunii în sensul înlocuiri amenzii cu avertisment.

Pentru considerentele expuse, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel petenta __________________ SRL, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul admiterii plângerii contravenționale, astfel cum a fost formulată.

În motivarea apelului s-a invocat, în esență, eronata apreciere a dispozițiilor legale și a probelor administrate, precum și neanalizarea tuturor motivelor de nelegalitate invocate în cuprinsul plângerii, cu referire la următoarele:

- neindicarea datelor dlui administrator S______ G_______, potrivit art. 16 alin. 6 din OG nr. 2/2001;

- nesemnarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției pe fiecare pagină, de către agentul constatator și de către contravenient, conform art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, iar nu numai pe ultima pagină, susținându-se că lipsește chiar și semnătura agentului constatator, fiind aplicată doar ștampila instituției;

- neconcordanța dintre numărul de înmatriculare al autovehiculului înscris în Formular de control (XXXXXXXXX) și cel înscris în procesul-verbal contestat (XXXXXXXXX), cel din urmă fiind cel corect;

- înlăturarea depoziției martorului B____ L______, prima instanță reținând că singurul document care poate justifica în mod obiectiv activitatea desfășurată de conducătorul auto pentru perioada anterioară zilei în curs, este certificatul de desfășurare a activității.

S-a învederat în continuare că, potrivit documentelor anexate la cererea de apel, rezultă că declarația martorului este verosimilă și dovedită, în sensul că acesta se afla în repaus în perioada verificată.

În fine, a susținut apelanta că în mod greșit a reținut prima instanță că nu s-a făcut dovada activității șoferului pentru perioada de 28 de zile anterioare controlului, la acest aspect nefiind făcută referire în procesul-verbal contestat, iar pentru această faptă nu a fost sancționată.

Cererea de apel a fost legal timbrată.

Intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, subliniindu-se că nu s-a adus nici un element nou prin cererea de apel.

S-a subliniat de către intimat că își menține în totalitate susținerile prezentate în întâmpinarea depusă în prima instanță.

În apel nu s-au propus probe noi, depunându-se înscrisuri dintre cele aflate și la dosarul primei instanțe.

Examinând cererea de apel și sentința apelată, în raport de motivele invocate și de dreptul aplicabil, tribunalul reține că apelul nu este fondat, pentru considerentele ce succed:

Petenta _____________________________ sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 pct. 31 din OG nr. 37/2007, acesteia aplicându-i-se, în baza art. 9 alin. 1 lit. c) din același act normativ, amenda de 4.000,00 lei.

Potrivit dispozițiilor legale enunțate:

(1) Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:

31. neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital;

(1) Contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează:

c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15 - 16, 18 - 20, 22 - 26, 28 - 30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1 - 11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;

Fapta reținută în sarcina operatorului de transport a fost descrisă în Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ___________ nr. xxxxxx din data de 21.06.2013, astfel:

„La data de 19.06.2013, ora 10:00, pe DN 1C km 165, localitatea Cicârlău, Județul Maramureș, am oprit și verificat în trafic ansamblul auto cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX”, deținut și utilizat de către __________________ SRL, condus de către B____ L______, care efectua transport de marfă contra cost. În urma verificării documentele prezentate pentru control de către conducătorul auto și a activității lui pentru ziua în curs și ultimele 28 de zile am constatat că pentru perioada cuprinsă începând cu 05.06.2013 ora 10,30-06.06.2013 ora 04,26 conducătorul auto nu a putut face dovada activității sale cu nici un fel de document. Cu ocazia controlului s-a descărcat cardul tahograf al conducătorului auto cu programul Tahoscan constatând că pe card sunt mai multe zile în care nu apare nici o înregistrare pe card, perioade pentru care conducătorul auto a prezentat certificate de desfășurare a activității conform Regulamentului CE 561/2006, dar pentru perioada 05.06.2013 ora 10,30-06.06.2013 ora 04,26 conducătorul auto nu a prezentat un astfel de certificat sau alte documente din care să rezulte activitatea sa. Certificatele prezentate au fost xeroxate.” (f. 23 – Dosarul Judecătoriei Cluj-N_____)

Verificând legalitatea procesului-verbal, în raport de omisiunile semnalate de apelanta petentă, vor fi avute în vedere dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care:

Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Tribunalul constată, contrar susținerii apelantei, că procesul-verbal este semnat de agentul constatator, semnătura acestuia lipsind numai de la rubrica „înștiințare de plată”, însă omisiunea nu este de natură a afecta legalitatea procesului-verbal, câtă vreme acest act este semnat la sfârșitul lui, iar cerința înscrisă la art. 17 din OG nr. 2/2001 nu este în sensul de a fi semnat pe ambele pagini, ceea ce înseamnă, așa cum a reținut și prima instanță, că nesemnarea procesului verbal pe fiecare pagină de către agentul constatator, fără a se contesta autenticitatea paginii nesemnate, nu atrage sancțiunea nulității, nulitatea procesului verbal fiind atrasă numai în condițiile în care petenta ar invoca și proba un prejudiciu cauzat prin nerespectarea acestei condiții de formă, ceea ce în cauză nu s-a demonstrat.

Aceeași este concluzia Tribunalului și cu privire statuările primei instanțe prin care, în mod legal a reținut că neindicarea datelor de identificare a persoanei care reprezintă societatea petentă nu a produs nici o vătămare acesteia, fiind indicate elemente suficiente pentru identificarea ei, iar în ceea ce privește lipsa semnăturii martorului asistent, aceasta a fost complinită de mențiunea agentului constatator din Procesul-verbal ___________ nr. xxxxxx/21 iunie 2013, în cuprinsul căruia s-a consemnat că la momentul întocmirii actului nu s-a putut identifica un martor, decât un alt agent constatator, care nu poate semna în calitate de martor, astfel că au fost respectate prevederile art. 19 din OG 2/2001.

De asemenea, întrucât procesul-verbal reprezintă unicul act probator al săvârșirii unei contravenții, el este cel care trebuie să conțină, în mod corect, toate elementele pe baza cărora să se poată cerceta de către instanța de judecată dacă în realitate s-a comis o asemenea faptă și dacă, în mod concret, se poate angaja răspunderea contravențională a unei persoane, neinteresând mențiunile cuprinse în alte înscrisuri, cu referire la formularul de control în trafic în cuprinsul căruia s-a indicat în mod eronat numărul de înmatriculare al autovehiculului.

În fine, în lipsa petentei, nu s-au putut aplica dispozițiile art. 16 alin. 7 din O.G. 2/2001, în sensul de a se aduce la cunoștința contravenientei dreptul de a face obiecțiuni.

În acord cu prima instanță, Tribunalul constată că motivele de nulitate invocate de către petentă cu referire la omisiunile analizate, nu sunt dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ceea ce înseamnă, conform Deciziei nr. 22/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, că pentru a determina anularea actului, petenta trebuia să dovedească atât vătămarea pricinuită, cât și imposibilitatea de a se înlătura vătămarea în alt mod decât prin anularea acelui act.

Conform deciziei evocate, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului-verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă, persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator, ca reprezentanți ai autorităților publice abilitate prin lege să constate și să sancționeze contravențiile, condițiile în care poate fi contestat procesul-verbal de constatare a contravenției, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora.

La art. 16 alin. (1) din acest act normativ sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravenției, iar la alin. (7) al aceluiași articol 16, s-a prevăzut că "în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare", precizându-se că "obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica >, sub sancțiunea nulității procesului-verbal".

În legătură cu instituirea acestei obligații, a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității procesului-verbal, este de observat că, în raport cu natura interesului ocrotit prin dispoziția înscrisă în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, o atare nulitate nu poate fi absolută, nesusceptibilă a fi acoperită în niciun mod, ci doar relativă.

În acest sens este de observat că și în art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 sunt înscrise anumite cerințe specifice pe care trebuie să le îndeplinească, în anumite situații, procesul-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției, este adevărat, fără a se mai menționa că nerespectarea lor ar atrage nulitatea actului.

Or, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor contravenientului la conținutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

Privind fondul plângerii, Tribunalul constată că, potrivit procesului-verbal analizat, la data de 19.06.2013, conducătorul ansamblului auto verificat în trafic, nu a fost în măsură să prezinte certificatul de desfășurare a activității pentru perioada cuprinsă între data de 05.06.2013, ora 10:30 și data de 06.06.2013, ora 04:26, pentru care se consemnează mențiunea „în repaus”, deși acesta, conform mențiunilor din cuprinsul lui, a fost întocmit la data de 05.06.2013, astfel că trebuia și putea să se afle asupra conducătorului auto, alaturi de celelașlte certificate de aczivitate ce au fost preyentate agentului constatattor, precum nu a fost în măsură să prezinte, așa cum este consemnat și în procesul-verbal contestat, nici un alt document, prin urmare nici diagramele tahograf corespunzătoare aceleiași perioade, care se încadrează în numărul necesar de diagrame pentru perioada precedentă de 28 zile, prevăzut de Regulamentul CEE 3821/85 astfel cum a fost modificat prin Regulamentul CE 2135/98 și Regulamentul CE nr. 561/06.

Împrejurarea că a fost atașat la plângere certificatul de desfășurare a activității pentru perioada cuprinsă între data de 05.06.2013, ora 10:30 și data de 06.06.2013, ora 04:26, nu este de natură nici de a înlătura caracterul contravențional al faptei reținute în sarcina petentei, nici de a atenua răspunderea acesteia, câtă vreme fapta sancționata este chiar aceea de a nu prezenta, în trafic, numărul necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital, iar fapta este caracterizată, prin ipoteza legii, de un grad foarte ridicat al pericolului social.

Astfel, în mod corect, prima instanță a înlăturat depoziția martorului B____ L______, care, prin declarația dată în fața primei instanței, a arătat că nu a fost în măsură să prezinte acte pentru a justifica faptul că s-a odihnit în perioada de referință (f. 25, dosar fond), reținându-se, prin urmare, în mod correct, că singurul document care poate justifica în mod obiectiv activitatea desfășurată de conducătorul auto pentru perioada anterioară zilei în curs, este certificatul de desfășurare a activității.

Astfel reținând, înseamnă că petenta apelantă a fost în mod legal sancționată pentru fapta calificată ca și contravenție de art. 8 alin. 1 pct. 31 din OG nr. 37/2007, iar gradul de pericol social al acestei fapte este unul foarte ridicat, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță.

Raportat la considerentele expuse, reținând că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii, Tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză, urmând a se păstra hotărârea primei instanțe, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de petenta S.C. R_____ P___ _________., cu sediul în Oradea, _______________________. 19, Județul Bihor, împotriva Sentinței civile nr. xxxxx din 4 Decembrie 2014, pronunțate de Judecătoria Baia M___, pe care o păstrează în tot.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi 17 Februarie 2016.



Președinte,

E____ M____ S___

Judecător,

E___ C_____

Grefier,

C_______ M____ C____










Red. / Tred. E.M.S. / 23 Februarie 2016/4.ex.

Judecător la fond:D____ E__ S________

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025