Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1404/2015

Ședința publică de la 12 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A______ M________ B______

Judecător M_____ G______

Grefier M______ S_____

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul contestator E__ N______, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în M____, _________________.30, ___________, __________, județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 115 din 24.02.2015,pronunțată de Judecătoria M____, în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, cu sediul în București, _________________.401, sector 6.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care.

Tribunalul având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M____ la data de 28.10.2014, cu nr.XXXXXXXXXXXXX, petentul E__ N______, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției _______ 11 nr. xxxxxxx din data de 25.03.2011.

În motivarea plângerii petentul a arătat că a primit prin poștă o somație imobiliară de la Societatea Civila Profesionala a Executorilor Judecătorești P____ și M____, prin care i se aduce la cunoștință că are de achitat 28 euro și 476,05 lei cheltuieli de executare silită, întrucât la data de 25.03.2011 a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX fără a avea plătită rovinieta. Precizează petentul că încă din data de 07.09.2009 a vândut autoturismul – care, la aceeași dată a fost scos din evidențele Primăriei Orașului M____.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art.1 lit.b și art. 7 și 8 din O.G.15/2002, art.11 al.4 din O.U.G. nr.195/2002, OG.2/2001.

Intimata C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN a formulat și a depus la dosarul cauzei întâmpinare la data de 04.12.2014, solicitând respingerea plângerii contravenționale formulată de petentul E__ N______.

Prin sentința nr. 115 din 24.02.2015 Judecătoria M____ respinge ca nefondată plângerea formulată de contestatorul E__ N______, având CNP xxxxxxxxxxxxx, împotriva procesului verbal de contravenție _________, nr.xxxxxxx/25.03.2011, în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele

La data de data de 02.11.2010, pe DN2 Km 115 + 80m, pe raza localității Mărăcineni, județul B____, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX aparținând numitului E__ N______, cu domiciliul în județul Prahova, orașul M____, __________________________.30, _________________________ surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 25.03.2011 C_______ Națională de A_________ și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-Cestrin a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxxx.

Procesele-verbale contravenționale emise în temeiul O.G. nr.15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hârtie prin intermediul serviciilor poștale.

Prin plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx/25.03.2011 petentul nu a contestat cuantumul amenzii aplicate, plata tarifului de despăgubire (anulat potrivit art.2 din Legea nr. 144/2012) ori semnătura agentului constatator, ci a arătat, în esență, că la momentul constatării contravenției nu mai era proprietarul autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care circula pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal prezenta instanță reține că petentul a fost sancționat potrivit art.8 al.1 din O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, potrivit căruia fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă. Articolul 7 din același act normativ stabilește că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, art.1 al.1 lit.b menționând expres că În înțelesul prezentei ordonanțe (…), utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

Potrivit textelor de lege mai sus menționate și art.1 al.6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, potrivit O.G.nr.15/2002 (Ordinul nr.769/01.10.2010), are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau poate folosi autovehiculul în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum.

În cazul dedus judecății, instanța constată că la data de 07.09.2009 petentul a încheiat cu numitul C______ D______ I_____ un contract de vânzare –cumpărare pentru un autovehicul folosit, Ford Focus 1 cu număr de identificare WFONXXGCDN2TO7557 și număr de înmatriculare XXXXXXXXX (fila 14).

Conform art.24 pct.2 lit.d Ordinul 1501/2006 actualizat privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, coroborat cu art.11 al.10 din O.U.G. nr.195/2002, după încheierea contractului de vânzare cumpărare petentul avea obligația de a solicita radierea autovehiculului din evidentele Serviciului Public Comunitar - Direcția Permise și Înmatriculări Auto, în caz contrar el figurând în continuare ca proprietar în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

De altfel, treimea inferioară a tipizatului prezentat de petent – contract de vânzare cumpărare a unui vehicul folosit – este chiar certificatul de radiere, unde este menționată instituția la care se depune acest înscris, respectiv Inspectoratul de Politie - serviciul circulație. Mai mult, originalul contractelor tipizate de vânzare-cumpărare a unui vehicul folosit prezintă pe verso procedura de vânzare cumpărare, radiere și înmatriculare a unui vehicul, potrivit căreia vânzătorul și cumpărătorul se prezintă la serviciul circulație unde este înmatriculat vehiculul cu următoarele documente: cele trei exemplare ale contractului de vânzare cumpărare ( și ale certificatului de radiere), cartea de identitate în care vânzătorul este înscris de către serviciul circulație, certificatul de înmatriculare cu mențiunea vânzătorului privitoare la înstrăinare, fișa de înmatriculare completată (...). Vânzătorul primește exemplarul 3 al contractului de vânzare cumpărare și al certificatului de radiere, iar cumpărătorul celelalte două exemplare ale contractului, cartea de identitate având menționată radierea din circulație, precum și fișa de înmatriculare pe care a prezentat-o.

Petentul, însă, chiar dacă a înstrăinat numitului C______ D______ I_____ autoturismul marca Ford Focus 1, având numărul de identificare WFONXXGCDN2TO7557 și număr de înmatriculare XXXXXXXXX și a procedat la radierea rolului fiscal, nu s-a conformat dispozițiilor art.24 pct.2 lit.d Ordinul nr.1501/2006 rap.la art.11 al.10 din O.U.G.nr.195/2002, autovehiculul mai sus menționat nefiind radiat și din baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. De altfel, radierea rolului fiscal nu este operațiunea consecutivă și implicită a radierii din evidențele serviciului mai sus menționat.

Așadar, inclusiv la acest moment petentul are calitatea de utilizator în sensul art.1 al.1 lit.b din O.G. nr. 15/2002, art.1 al.1 lit.b și, potrivit art.7 din același act normative, are și responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune, în baza prevederilor legale mai sus menționate instituindu-se prezumția că persoana care figurează ca proprietar în baza de date, potrivit certificatului de înmatriculare, este petentul din prezenta cauză.

În ce privește contractul de vânzare-cumpărare – înscris sub semnătură privată depus în copie (fila 14) instanța constată că, fără a contesta efectele acestuia între părți, data încheierii acestuia nu poate fi opusă terților decât dacă a devenit certă, prin una dintre modalitățile prevăzute de 278 C.pr.civ.

Având în vedere că fapta sancționată prin procesul verbal de contravenție a fost săvârșită la data de 02.11.2010, că intimata CNADNR SA și orice instituție și autoritate a statului sunt terți față de aceasta convenție, iar înscrisul depus de petent nu are nicio mențiune cu privire la înregistrarea în bază potrivit art. 278 C.p.c. citat mai sus, instanța apreciază că înscrisul sub semnătură privată depus de petent (contract de vânzare-cumpărare) nu poate fi opus intimatei.

În plus, petentul nu a făcut nicio dovadă a efectuării vreunui demers în vederea înregistrării în evidentele M.A.I. a transmiterii dreptului de proprietate asupra autovehiculului, invocarea obligației cumpărătorului în acest sens nefiind aptă să conducă la exonerarea sa, în cazul de față, de plata amenzii și a tarifului de despăgubire, în condițiile în care și din propria sa neglijență, formele de publicitate legale nu au fost îndeplinite.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,susținând în esență că în mod eronat instanța de fond nu a reținut că procesul-verbal contestat este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa semnaturii olografe a agentului constatator, in raport de dispozitiile art. 17 din OG nr. 2/2001.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Potrivit art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 3 din LEGEA nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012, În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

In cauza de fata, procesul-verbal de contraventie nu a fost incheiat si comunicat in termenul de 30 de zile calculat de la data savarsirii faptei.

La momentul savarsirii faptei, precum si la cel al intocmirii procesului verbal atacat, OG 15/2002 nu continea aceasta prevedere, fiind aplicabile dispozitiile art. 13 alin. 1 si 14 din OG 2/2001, potrivit carora “aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei” si “executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.

Tribunalul mai retine ca, potrivit art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Dispozitiile art 12 din OG nr. 2/2001, conform carora legea contraventionala mai favorabila se aplica retroactiv numai in anumite situatii( respectiv -1-Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ;-2- Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. In cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.) nu pot fi insa interpretate in sensul ca numai in acele cazuri legea contraventionala mai favorabila devine aplicabila retroactiv. In realitate, ca urmare a revizuirii din anul 2003 a Constitutiei, textul art. 15 din Constitutie a fost completat prin introducerea principiului aplicarii retroactive a legii contraventionale mai favorabile, fara ca dispozitiile art. 12 din OG nr. 2/2001 sa fie la randul lor completate in raport de noile prevederi constitutionale. Totusi, art. 15 alin 2 din Constitutie este direct aplicabil ori de cate ori legiuitorul adopta norme care stabilesc si sanctioneaza contraventii in conditii mai favorabile decat in trecut, prevederile nou introduse urmand sa fie aplicabile si proceselor aflate pe rol.

Tribunalul constata ca prevederile art. 9 alin. 3 teza a II-a, introduse prin L 144/2012, se subsumeaza notiunii de lege contraventionala, avand in vedere ca reglementeaza un alt termen de prescriptie a raspunderii contraventionale.

Potrivit dreptului comun (art. 13 alin 1 si alin 2 din OG nr. 2/2001), termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale este de 6 luni de la data savarsirii faptei, iar in cazul contraventiilor continue de 6 luni de la data constatarii faptei.

Se constata de asemenea, abrogarea dispozitiilor art. 8 alin 3, alin 3¹ si alin 6 din OG nr. 15/2002.

In consecinta, tribunalul retine incidenta in cauza a prevederilor art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, dispozitiile legii contraventionale mai favorabile aplicandu-se si faptelor savarsite anterior intrarii in vigoare a L 144/2012.

In cauza de fata, tribunalul constata ca procesul verbal de contraventie desi a fost intocmit in termen 6 luni de la momentul savarsirii faptei (termenul comun de prescriptie a raspunderii contraventionale), nu a fost incheiat in termenul de prescriptie nou introdus prin legea nr. 144/2012, acela de 30 de zile de la momentul savarsirii faptei, astfel incat la data incheierii sale contravenientul nu mai raspundea contraventional, fiind implinit termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale.

Se mai constata ca procesul-verbal de contraventie nu cuprinde semnatura agentului constatator.

Potrivit dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

Avand in vedere regimul juridic al nulitatii absolute reglementat de art. 178 alin. 1 c. pr. civ., conform caruia nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, precum si faptul ca procesul-verbal de contraventie este un act administrativ constatator, tribunalul constata ca procesul-verbal de contraventie contestat in prezenta cauza nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, astfel ca este lovit de nulitate.

Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei __________________________ adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice.

Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic.

In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica.

In temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.

Asadar, legiuitorul a prevazut expres ca actul in format electronic ce poarta o semnatura electronica extinsa este asimilat unui act sub semnatura privata, insa acesta este destinat exclusiv folosirii in sistemul electronic.

Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede ca: „inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.”

Ca atare, legiuitorul instituie conditia recunoasterii actului in forma electronica de cel caruia i se opune pentru ca acesta sa aiba acelasi efect juridic ca actul autentic.

In baza dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Semnatura electronica este definita de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare”.

Semnatura electronica extinsa este definita de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.”

Din analiza dispozitiilor legale citate se desprinde concluzia ca semnatura electronica nu se poate atasa decat unui inscris in forma electronica. Ca atare, ea nu poate fi aplicata pe un inscris aflat pe suport hartie.

Se mai retine ca, prin decizia nr.6, pronuntata în dosarul nr. 14/2014, ICCJ a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

In raport de aceste considerente, in baza art. 480 cod de procedura civila, tribunalul va admite apelul si va schimba în tot sentința apelată, în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal de contravenție nr. xxxxxxx/25.03.2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul contestator E__ N______, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în M____, _________________.30, ___________, __________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 115 din 24.02.2015,pronunțată de Judecătoria M____, în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, cu sediul în București, _________________.401, sector 6.

Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal de contravenție nr. xxxxxxx/25.03.2011.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Octombrie 2015.

Președinte, A______ M________ B______		Judecător, M_____ G______
	Grefier, M______ S_____

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red.G.M./ 2 ex./ 22.10.2015

J.F. M_____ L____

d.f. XXXXXXXXXXXXX- Judecatoria M____