Dosarul nr. XXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 31.07.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: M______ F_____

GREFIER: S_____ O___ A____

Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe contestatorul S___ V_____, în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. - B______ RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23.07.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 31.07.2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.04.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX, contestatorul S___ V_____ a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 14.04.2015 încheiat de intimata DIRECȚIA GENERALĂ A POLIȚIEI MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - B______ RUTIERĂ.

În motivare, petentul a arătat în esență că a fost sancționat nelegal pentru o presupusă faptă care nu corespunde realității, precum și că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 52 alin. 3 din Legea nr. 36/2003, invocând totodată și art. 6 par. 1 din CEDO.

Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (f. 2), potrivit art. 19 din O. U. G. 80/2013.

Contestatorul a anexat la plângerea contravențională, în copie, procesul-verbal de contravenție contestat.

La data de 28.05.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare (f. 12-13), solicitând respingerea acțiunii promovată de petent și menținerea procesului-verbal.

În motivare, intimata a susținut că fapta a fost constatată în mod direct de agentul constatator, iar procesul-verbal este temeinic și legal, apreciind că sunt întrunite condițiile de formă și fond prevăzute de O.G. nr. 2/2001. S-a mai invocat și că, în raport de prevederile art. 249 C.pr.civ., procesul-verbal se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie.

În dovedirea apărărilor sale, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat fișa privind istoricul de sancțiuni al petentului.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 14.04.2015, a fost încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx, prin care contestatorului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 4.500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 52 alin. 3 lit. r din Legea nr. 38/2003 rap. la art. 55 pct. 3 lit. a din Legea nr. 38/2003.

În fapt, s-a reținut prin procesul-verbal că, la data de 14.04.2015, pe ________________________. 24, a condus auto cu nr. XXXXXXXX în regim taxă fără a avea client și neavând lampa taxi în funcțiune pentru poziția de operare corespunzătoare; lampa taxi nu indica nicio poziție de operare.

Procesul-verbal nu a fost semnat de contravenient, însă a fost semnat de un martor asistent.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente și conține elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Totodată, în decizia H______ și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să se sancționeze încălcările legii ce intră în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza C.E.D.O. A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza C.E.D.O. N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că aspectele constatate personal de acesta (o persoană specializată în acest domeniu și neutră), menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, sunt suficiente pentru a dovedi că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului - care are interes în a prezenta o situație contrară care să îl exonereze de răspundere - în sensul că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă atât timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a pune la îndoială cele reținute de agentul constatator și a dovedi o situație contrară.

Astfel, instanța reține că în cauza de față este dovedită fapta contestatorului de a executa activitate de transport în regim de taxi fără a avea lampa taxi în funcțiune pentru poziția de operare respectivă, fapta rezultând din constatările personale ale agentului de poliție inserate în procesul-verbal de contravenție.

Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța reține că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională a motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere.

Având în vedere aceste considerente, instanța reține că fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de 52 alin. 3 lit. r din Legea nr. 38/2003 (ce se sancționează de art. 55 pct. 3 lit. a din Legea nr. 38/2003 cu amendă contravențională de la 1000 lei la 5000 lei).

Analizând individualizarea sancțiunii aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunea contravențională aplicată spre limita maximă prevăzută de lege nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și nu se justifică în raport de persoana contravenientului care nu a mai fost sancționat anterior pentru aceste gen de fapte - contravenții în legătură cu activitatea de taximetrie (nerespectarea Legii nr. 38/2003) - așa cum rezultă din fișa istoricului de sancțiuni (f. 14), și nici în raport de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, din procesul-verbal nerezultând acele elemente agravante care au stat la baza aplicării sancțiunii în maximul prevăzut de lege.

Totuși, având în vedere că fapta săvârșită prezintă totuși pericol social, atitudinea oscilantă a petentului care a negat inițial săvârșirea faptei, pentru ca ulterior să susțină că lampa taxi era ieșită din priză, dar și faptul că nu a dovedit împrejurări concrete care să impună aplicarea unui avertisment în raport de persoana sa, instanța apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, ci o va reduce la cuantumul minim de 1000 lei, apreciind că această sancțiune este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite în raport de criteriile de individualizare prevăzute la art. 21 al. 3 din O.G nr. 2/2001.

Pe cale de consecință, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va modifica procesul-verbal de contravenție în sensul că va reduce cuantumul amenzii contravenționale 1.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de contestatorul S___ V_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în București, _____________________. 5, _____________, ____________, sector 5, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALA DE POLIȚIE A MUNICPIULUI BUCUREȘTI – B______ RUTIERĂ, cu sediul în București, ________________________. 9-15, sector 3.

Modifică procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 14.04.2015 de către intimată, în sensul că reduce sancțiunea amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 4.500 lei, la suma de 1.000 lei.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria Sector 4 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 31.07.2015

PREȘEDINTE GREFIER

M______ F. S_____ O.A.

Red./Dact. Jud. M.F./4 ex./