Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 264/2015

Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ D_________

Judecător A______ M_____ P______

Grefier N_______ P___

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de petentul C____ E___ împotriva sentinței civile nr. 5686/06.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ J_______ DE POLITIE ARGES BIROUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, la data de 29.12.2015 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar apelantul petent a depus dovada achitării taxei de timbru în cuantumul pus în vedere de instanță.

Tribunalul având în vedere că prin motivele de apel (fila4) și prin întâmpinare (fila13), s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit disp. art 223 alin3 c.pr.civ, nemaifiind alte cereri de formulat, în raport de actele și lucrările dosarului constată încheiată cercetarea asupra apelului și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față:

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 06.01.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXX, petentul C____ E___ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLITIE AL JUDETULUI ARGES a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx/27.12.2013, solicitând anularea acestuia.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 27.12.2013, în jurul orei 19, se întorcea din vizită de la părinți împreună cu soția și copilul în vârstă de un an și opt luni. Intrând în Pitești, după intersecția CA Rosetti cu ______________________________ Craiovei, s-a încadrat la semafor pentru a vira stânga, nefiind primul la semafor și în fața sa aflându-se și o mașină a Poliției Rutiere.

Susține că imediat după ce a trecut de intersecție, respectiva mașină l-a tras pe dreapta, spunându-i că a trecut pe roșu, polițiștii susținând că au trecut pe galben. Le-a spus acestora că nu este adevărat, cel mai probabil fiind o presupunere a dânșilor, deoarece erau în fața sa și nu aveau cum să observe culoarea semaforului. Petentul menționează că a trecut imediat după dânșii, iar culoarea portocaliu l-a prins în mijlocul intersecției.

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară în cuantum de 20 lei potrivit dispozițiilor art. 19 din OUG nr. 80/2013.

În dovedirea plângerii, petentul a anexat procesul verbal în original (f.5).

La data de 12.05.2014, intimatul I____________ DE POLITIE AL JUDETULUI ARGES a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care învederează instanței că la data de 27.12.2013, petentul a fost depistat în timp ce conducea pe __________________ Republicii din Pitești autovehiculul marca VW cu nr. XXXXXXXX, pătrunzând în intersecție pe culoarea roșie a semaforului electric aflat în funcțiune.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115-118 C. pr. civ., Legea 180/2002, HG 1391/2006, OUG 195/2002, OG 2/2001.

Intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Anexat întâmpinării a fost depus raportul agentului constatator (f. 21).

Instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Prin sentința civilă nr. 5686/06.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă plângerea, reținându-se în considerente următoarele:

În fapt, potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/27.12.2013 (f. 5), petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 30 zile, în baza prevederilor art. 52 alin 1 din HG 1391/2006, 100 alin 3 lit.d din OUG nr.195/2002. Se reține că, în data de 27.12.2013, în mun. Pitești, petentul a condus auto VW Golf cu nr. XXXXXXXX pe _________________________ Calea Craiovei către Bulevardul Republicii și nu a respectat semnificația semnalului de culoare roșie al semaforului electric aflat în funcțiune normală.

În drept, verificând, potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.

Pe de altă parte, petentul nu a invocat motive de nelegalitate care să atragă sancțiunea nulității relative a actului.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 din același act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Dreptului Omului, petentul beneficiază în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii față de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.

Relativ la prezumția de veridicitate a procesului verbal de constatare a contravenției și la forța probatorie a acestuia, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. Este de remarcat că, în jurisprudența Curții, se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt, în principiu, contrare Convenției.

Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile, ținând seama de gravitatea mizei și respectând drepturile apărării (paragr. 28). Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului menționează în mod expres ca prezumția de nevinovăție nu este una absoluta, ca, de altfel, nici obligația organului constatator de a suporta întreaga sarcina a probei. Limitele de apreciere mai largi sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt justificate în măsura în care Curtea a decis ca faptelor contravenționale le corespunde si o posibilitate de investigare mai restrânsă din partea autorităților, numărul acestora fiind extrem de mare.

Procesul-verbal de contravenție nu este doar un „act de acuzare”, asemănător rechizitoriului, ci si un mijloc de probă, forța probanta a proceselor-verbale fiind lăsata la latitudinea fiecărui sistem de drept, instanțele având însă obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează si apreciază probatoriul. Textul art. 34 al. l din OG 2/200l, permite o interpretare în concordanță cu exigentele unui proces echitabil, din moment ce prevede ca instanța de judecata verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contravenție. Fără a stabili si vinovăția persoanei sancționate, procesul-verbal dovedește o situație de fapt, care a dus la încheierea acestuia si care conduce în mod rezonabil la ridicarea unei acuzații bazate pe împrejurări de fapt ce necesita explicații fundamentate pe probe din partea celui sancționat.

Instanța trebuie să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale (cauza I___ P__ c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).

În cauza de față, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia.

Analizând actele depuse la dosar, instanța a constatat că intimatul a anexat raportul agentului de poliție (f. 21) care atestă situația de fapt menționată în actul sancționator. Pe lângă aspectele reținute în procesul verbal, agentul constatator menționează expres în raport faptul că la data de 27.12.2013, ora 18.58 conducea autospeciala de poliție pe _______________________ Calea Craiovei și a efectuat virajul la stânga în intersecția CA Rosetti cu _______________________ ce cronometrul semaforului mai indica o secundă culoarea galbenă, autoturismul marca VW Golf cu nr. XXXXXXXX condus de petent, aflându-se nu în spatele său, ci la câțiva metri mai înapoi. Precizează agentul că, în cauză, conducătorii auto care se puseseră în mișcare pe ___________________________ verde a semaforului au fost nevoiți să frâneze și să oprească pentru a evita coliziunea cu autoturismul VW Golf cu nr. XXXXXXXX care nu a oprit la culoarea roșie a semaforului.

Având în vedere cele relatate de agentul de poliție în raport, instanța conchide că, în cauză contravenția reținută a fost constatată de către acesta personal, prin propriile sale simțuri, luând la cunoștință de acțiunea petentului în mod direct și nemijlocit.

S-a reținut că există contravenții care nu se constată prin simțurile proprii ale unei persoane-cum sunt cele care privesc depășirea limitelor de viteză sau conducerea sub influența băuturilor alcoolice-, în cazul cărora este evident că proba în fața instanței se realizează prin mijloace speciale. Contravenția reținută în sarcina petentului se constată prin simțurile proprii ale agentului constatator, nefiind necesar a se face dovada prin mijloace speciale.

Luând în considerare toate datele cauzei, inclusiv atitudinea pur pasivă a petentului care nu a solicitat încuviințarea altor probe, în afară de procesul verbal de contravenție, precum și motivarea Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza N_______ G_______ c. României, instanța a dat valoare prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal, apreciind că nu există niciun dubiu cu privire la vinovăția petentei, reținând în sarcina sa fapta prevăzute în actul sancționator. Faptul că un contravenient nu este ținut să își dovedească nevinovăția nu înseamnă că este suficient ca acesta să conteste procesul verbal pentru a fi exonerat de răspundere.

Având în vedere cele de mai sus, s-a constatat că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.

S-a mai reținut că situația de fapt expusă în procesul verbal de contravenție este cea adevărată, nefiind răsturnată de către petent prin proba contrară.

În consecință, instanța a reținut că acțiunea petentului, constând în nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin (3) lit. d OUG nr. 195/2002. Agentul constatator a aplicat petentului pentru fapta de nerespectare a culorii roșie a semaforului amenda în cuantum de 320 lei și sancțiunea complementară a suspendării permisului pe o perioadă de 30 zile. Se reține că s-a aplicat în mod corect petentului minimul amenzii prevăzute de lege.

Pentru fapta săvârșită, sancțiunea amenzii se aplică alături de sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Cunoașterea codului rutier este o obligație a fiecărui conducător auto, inclusiv a sancțiunilor ce pot fi aplicate în caz de nerespectare a regulilor de circulație, iar sancțiunile complementare cum ar fi punctele de penalizare și suspendarea exercitării dreptului de a conduce prin reținerea permisului sunt prevăzute de lege, aplicarea acestora nefiind lăsată la latitudinea și aprecierea agentului constatator.

Având în vedere cele menționate, nu există nicio rațiune de a înlătura sancțiunea complementară aplicată petentului, instanța constatând și faptul că sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).

Instanța a constatat că actul sancționator cu numărul de mai sus este temeinic și legal, sancțiunile aplicate petentului fiind individualizate în mod corect de organul constatator.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul C____ E___, care susține:

Sentința este netemeinică și nelegală deoarece legislația în vigoare nu prevede obligația apelantului petent de a-și demonstra nevinovăția, ci numai posibilitatea ca acesta să propună administrarea de probe în favoarea sa, în cazul în care acestea există.

Având în vedere împrejurările constatării săvârșirii faptei, apelantul petent nu are nici un mijloc de probă de care să se folosească, cu excepția înscrisurilor. La momentul respectiv, apelantul era însoțit doar de soția sa , care nu poate fi audiată în calitate de martor.

Astfel, apelantul este pus în imposibilitatea de a se apăra, ceea ce ar conduce la concluzia că se face vinovat de fapta reținută.

Instanța a apreciat greșit că situația de fapt descrisă în actul sancționator beneficiază de o prezumție de veridicitate, fără a fi necesar un probatoriu care să o susțină.

Motivarea intimatei este o simplă supoziție, în sensul că în momentul traversării semaforului de către agenții de poliție, semaforul mai indica o secundă din culoarea galbenă și că automat apelantul , fiind la câțiva m în spatele acestora, nu putea traversa decât pe culoarea roșie.

În drept apelul a fost întemeiat pe disp.art.466 și urm.Cod pr.civilă.

Examinând apelul și sentința apelată prin prisma criticilor formulate, tribunalul va reține:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/27.12.2013 apelantul petent a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 30 zile, în baza prevederilor art. 52 alin 1 din HG 1391/2006, 100 alin 3 lit.d din OUG nr.195/2002, reținându-se că, în data de 27.12.2013, în mun. Pitești, acesta a condus auto VW Golf cu nr. XXXXXXXX pe _________________________ Calea Craiovei către Bulevardul Republicii și nu a respectat semnificația semnalului de culoare roșie al semaforului electric aflat în funcțiune normală.

Fapta a fost reținută pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, care în raportul întocmit (f.21),arată că la data respectivă conducea autospeciala de poliție pe _______________ dinspre Calea Craiovei și a efectuat virajul la stânga în intersecția _______________ cu __________________________ ce semaforul electric avea culoarea galbenă, iar cronometrul semaforului mai indica o secundă culoarea galbenă, iar autoturismul VW Golf cu nr. XXXXXXXX, condus de apelant se afla la câțiva m în spatele autospecialei de poliție.

Conducătorii auto care se puseseră în mișcare pe _____________________________ verde a semaforului au fost nevoiți să frâneze și să oprească pentru a evita coliziunea cu autoturismul VW Golf cu nr. XXXXXXXX condus de apelant.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că și faptele contravenționale privind regimul de circulație rutieră, intră în sfera acuzațiilor în materie penală, la care se referă primul paragraf al art.6 din Convenție, întrucât norma juridică sancționatoare are caracter general, iar sancțiunile urmăresc un scop represiv și preventiv.

În consecință, apelantului contravenient îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală, între care se regăsește prezumția de nevinovăție.

Prin art.34 alin.1 din OG 2/2001, legiuitorul a conferit situației de fapt descrise în procesul verbal de contravenție o prezumție relativă de adevăr, care poate fi înlăturată prin proba contrară.

Prevederile art.34 alin.1 din OG 2/2001 și art.6 din CEDO nu sunt contradictorii, în sensul că prezumția de nevinovăție subzistă în toate cazurile , diferența constând în cui îi revine sarcina probei.

În privința contravențiilor la circulația rutieră, în care contravenientul este pus într-o imposibilitate absolută să probeze contrariul celor reținute în procesul verbal (exemplu nerespectarea semnificației culorii semaforului), sarcina probei revine organului constatator.

În speță, organul constatator nu a probat fapta imputată apelantului și nu a indicat în cuprinsul procesului verbal numele și adresele conducătorilor auto care au fost nevoiți să frâneze și să oprească pentru a evita impactul cu autoturismul condus de apelant, în vederea audierii acestora ca martori.

Pentru considerentele expuse, reținând că organul constatator nu a probat fapta contravențională descrisă în actul sancționator, urmează ca în baza art.480 Cod pr.civilă, apelul să fie admis, iar sentința să fie schimbată în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.12.2013

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de petentul C____ E___ domiciliul în P______, _______________________, jud. Argeș, CNP xxxxxxxxxxxxx împotriva sentinței civile nr. 5686/06.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ J_______ DE POLITIE ARGES BIROUL RUTIER

Schimbă sentința în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.12.2013.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Președinte, C_______ D_________		Judecător, A______ M_____ P______
	Grefier, N_______ P___

red.C.D.

dact.C.E.C./6 exp.

04.02.2015.

jud.fond A.R.B________