DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G_____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.02.2014

PREȘEDINTE – L_____ C_______

JUDECĂTOR – D______ M__________

JUDECĂTOR C_______ C_____

GREFIER – L____ O______

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-petent A_____ S______ împotriva sentinței civile nr.2227 din 04.09.2012 pronunțată de Judecătoria T_____ în contradictoriu cu intimata Direcția R________ a Finanțelor Publice G_____.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Tribunalul constată dosarul în stare de judecată și-l reține spre soluționare.

T R I B U N A L U L,

Având nevoie de timp pentru deliberare;

D I S P U N E

Amână pronunțarea la data de 04.03.2014.

Pronunțată în ședința publică din 25.02.2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

L.C_______ D.M__________ C.C_____ L.O______

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G_____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.217

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 04.03.2014

PREȘEDINTE – L_____ C_______

JUDECĂTOR – D______ M__________

JUDECĂTOR C_______ C_____

GREFIER – L____ O______

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurentul-petent A_____ S______ împotriva sentinței civile nr.2227 din 04.09.2012 pronunțată de Judecătoria T_____ în contradictoriu cu intimata Direcția R________ a Finanțelor Publice G_____.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.02.2014 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 04.03.2014.

TRIBUNALUL

Deliberând constată următoarele:

Prin sentința civilă nr 2227/04.09.2012 pronunțată în dosar nr XXXXXXXXXXXXX Judecătoria G_____ a respins plângerea formulată de petentul A_____ S______ în contradictoriu cu intimata ANAF Direcția R________ a Finanțelor Publice G_____ împotriva procesului-verbal _______/2009 nr xxxxxxx/19.06.2012.

În motivarea menționatei sentințe civile, prima instanță a arătat că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor _______/2009 nr.xxxxxxx/19.06.2012, s-au reținut următoarele: conform notei nr.1075/23.04.2012 transmisă de Camera de Conturi G_____ s-a constatat că entitatea nu a efectuat în anul suspus auditării (2011) inventarierea anuală a patrimoniului. Conform procesului-verbal, de săvârșirea faptei prevăzut de art.41 alin.2 lit.d din Legea nr.82/1991 se face vinovat petentul.

Prin acest proces-verbal, în temeiul art.42 alin.1 din Legea nr.82/1991 s-a dispus aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 400 lei.

Instanța de fond a reținut că, pentru a putea fi sancționată o fapta contravențională, se impun a fi îndeplinite două tipuri de cerințe: intrinseci, constând în încălcarea cu vinovație a unei norme de drept, faptă care va atrage după sine o sancțiune prevăzută de lege, dar și extrinseci constând în constatarea corespunzătoare a faptei respective de către o persoană abilitată în acest sens - agentul constatator. În plus, agentului constatator îi incumbă obligația de a respecta o ________ forme expres prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ce au menirea de a proba dincolo de orice îndoială existența faptei, vinovația contravenientului și legalitatea actului realizat în acest sens .

Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța investită cu soluționarea plângerii verifică dacă aceasta a fost introdusa in termen, verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

1. În ceea ce privește termenul de introducere a plângerii, instanța de fond a reținut că petentul a refuzat semnarea procesului-verbal, fiindu-i comunicat prin poștă la data de 10.07.2012 (f.8) iar plângerea a fost înregistrată pe rolul instanței în data de 20.07.2012, astfel că instanța a considerat că plângerea a fost introdusă în termenul legal prevăzut de dispozițiile art.31 din OG nr.2/2001 si art.118 din OUG nr.195/2002.

2. În ceea ce privește legalitatea procesului -verbal, aceeași instanță a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese.

În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de către petent cu privire la sancționarea greșită a sa în locul secretarului și viceprimarului ___________________________-ar fi delegat atribuțiile cu privire la inventariere, instanța a constatat că petentul nu a făcut în nici un fel dovada susținerilor sale, or potrivit art.63 alin.5 lit.d din Legea nr.215/2001 primarul îndeplinește atribuții în luarea măsurii pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității administrativ-teritoriale.

-din textul de lege mai sus menționat, rezultă că cel care trebuia să fie sancționat contravențional era petentul, în calitate de Primar al comunei Buciumeni, în cauză fiind în mod corect aplicată sancțiunea contravențională acestuia, neexistând vreo dovadă a celor invocate de către petent și pe cale de consecință vreun motiv de nulitate a procesului verbal atacat sub acest aspect.

În ceea ce privește motivul de nulitate întemeiat pe dispoz.art.16 din OG nr.2/2001 privitor la menționarea greșită în procesul-verbal de contravenție a prenumelui său, a anului nașterii, numelui părinților, CNP-ului, nr. cărții de identitate și data eliberării acesteia, instanța l-a înlăturat, apreciindu-l ca neîntemeiat.

Astfel, prima instanță a reținut că aceste mențiuni, nefiind prevăzute în mod expres sub sancțiunea nulității, pot atrage nulitatea procesului-verbal în condițiile art.105 al.2 Cod procedura civilă, respectiv numai în situația în care petentul face dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. Or, în cauza, petentul nu a făcut o astfel de dovadă.

Mai mult decât atât, prin plângerea formulată petentul a recunoscut că el este cel care îndeplinea funcția de primar la data constatării contravenției, astfel încât menționarea greșită în procesul-verbal a datelor mai sus menționate nu echivalează cu lipsa lor, prevăzută de art.17 din OG nr.2/2001, nefiind astfel de natură a atrage nulitatea procesului-verbal.

3. În ceea ce privește temeinicia procesului -verbal, prima instanța a constatat că, în cuprinsul plângerii formulate, petentul nu a contestat săvârșirea faptei contravenționale ci numai persoana care ar fi trebuit să fie sancționată contravențional.

Instanța a mai reținut că, potrivit art.41 alin.2 lit.d din Legea nr.82/1991 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 400 la 5000 lei nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la efectuarea inventarierii.

În cauza A_____ c.Romaniei (pronuntata la 04.10.2007) din fata Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a pus problema daca fapta sanctionata contraventional potrivit legislatiei interne are caracter penal in sensul art.6 din Conventie.

Conform jurisprudentei Curtii (cauzele Ozturk c.Germaniei, Lauko c.Slovaciei, Salabiaku c.Frantei s.a.) cele trei criterii avute in vedere pentru stabilirea acestui aspect sunt:

-calificarea faptei in dreptul intern;

-natura faptei incriminate;

-natura si gravitatea sanctiunii.

F___ de aceste criterii si de înțelesul dat lor in jurisprudența Curții, având in vedere faptul ca, potrivit OG nr.2/2001, amenda contravetionala este distincta de acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de săvârșirea faptei contravenționale, având, deci, un caracter sancționator si preventiv, rezulta cu certitudine ca procedura contravenționala, reglementata de OG nr.2/2001, poate fi asimilata procedurii penale, din perspectiva art.6 din Conventie.

Asa cum a retinut si Curtea, procedura judecării acestor plângeri este una civila si se bazează pe regula cuprinsa in art.1169 c.civ., conform careia cel care face o propunere înaintea instanței trebuie sa o dovedească. Prin urmare, cel care pretinde ca situatia de fapt retinuta in procesul-verbal nu corespunde realității, trebuie sa probeze aceasta.

Aceasta modalitate ar parea ca incalcă din start cerința referitoare la sarcina probei, care in mod normal, ar trebui sa aparțină celui ce acuza, in speta, organului constatator al contraventiei. In realitate, fapta respectiva este probata cu ajutorul prezumtiei (prezumtia de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor conditiilor de fond si de forma prevazute de lege) este asociata cu prezumtia de autenticitate (actul emana in mod real de la cine se spune ca emana) si cu prezumția de veridicitate (actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitenta)).

Aceasta prezumtie, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instantelor judecatoresti, astfel ca se poate afirma ca este o prezumtie prevazuta de lege, in sensul pe care instanta europeana il da acestui concept.

Curtea precizeaza ca toate sistemele legale cunosc si operează cu ajutorul prezumțiilor si ca, in principiu, Conventia nu interzice aceasta, dar, in materie penala, obliga statele sa nu depăsească o anumita limita.

In acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, in privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depaseasca in folosirea lor, instanta a considerat ca una din limitele pana la care sa acționeze prezumtia de temeinicie a procesului-verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de catre agent. Astfel, in situatia in care fapta este constatata personal, procesul-verbal, legal intocmit, se va bucura de prezumtia de temeinicie.

Instanta de fond a apreciat ca aceasta solutie este in acord cu art.6 din Conventie, din moment ce instanta va verifica, oricum, din oficiu, legalitatea procesului-verbal, in raport cu mentiunile a caror lipsa atrage nulitatea absoluta a acestuia.

Situatia este diferita atunci cand, din continutul procesului-verbal, reiese ca fapta nu a fost constatata personal de catre agentul care l-a intocmit. In aceasta situatie, in lipsa unor elemente de natura sa probeze situatia de fapt retinuta, prezumtia de temeinicie nu isi gaseste aplicarea.

Prima instanța a reținut că, intimata prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei a făcut dovada celor reținute în procesul-verbal încheiat și a vinovăției petentului, astfel:

-din nota nr.1075/23.04.2012 a Camerei de Conturi G_____ (f.26) coroborat cu raportul de inspecție economico financiara nr.8919/06.2012 a DGFP G_____ (f.20-23) rezultă că, din verificările efectuate s-a constatat că UAT __________________ efectuat în anul supus auditării (2011) inventarierea anuală a patrimoniului, și pe cale de consecință se propune sesizarea autorității abilitate de lege să aplice sancțiunea contravențională, pentru încălcarea dispoz.art.41 alin.2 lit.d din Legea nr.82/1991.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, potrivit art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proportională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul si de mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În consecință, în funcție de aceste criterii de individualizare, prima instanța a apreciat că sancțiunea aplicată de agentul constatator este individualizată în mod corespunzător, în cuantumul minim prevăzut de lege pentru această contravenție, și anume de 400 lei, instanța apreciind că scopul sanctiunii contraventionale nu poate fi atins decât prin executarea sancțiunii aplicate.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a apreciat că plângerea contravențională formulată de petent este neîntemeiata si prin urmare a respins-o.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs în termen A_____ S______, recursul fiind înregistrat la data de 03.10.2012.

Motivele de recurs invocate s-au referit la faptul că prima instanță a reținut că prin plângere ar fi contestat persoana ce trebuie sancționată și nu săvârșirea faptei contravenționale, că în situația în care s-ar reține existența contravenției să se aplice un avertisment deoarece fapta nu prezintă un grad de pericol social

Legal citată intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____ nu a formulat întâmpinare depunând concluzii scrise.

În recurs nu au fost încuviințate sau administrate alte probe.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art 304 indice 1 C__, tribunalul apreciază recursul ca nefundat.

Astfel, cu privire la primul motiv invocat tribunalul reține că prima instanță a făcut analiza plângerii formulate cu privire la persoana căreia îi revenea în atribuții inventarierea. Faptul că această persoană are calitatea de primar și că această calitate a fost recunoscută de petentul recurent nu echivalează cu aceea că prima instanță ar fi concluzionat că petentul recurent ar fi contestat persoana care avea în atribuții inventarierea dar nu și săvârșirea contravenției. În prezenta cauză, prima instanță în mod temeinic și legal a analizat contravenția din perspectiva subiectului activ calificat, acela de primar, pe care-l presupune contravenția reținută. În egală măsură, aceeași primă instanță a constatat faptul că petentul nu a făcut dovada delegării acestor atribuții altor persoane angajate din instituție situație în care, calitatea de subiect activ nu ar mai fi fost determinantă, constatându-se delegarea atribuțiilor menționate unei alte persoane.

Cu privire la înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului , tribunalul apreciază că prima instanță a precizat faptul că nu se impune o asemenea înlocuire dată fiind importanța operațiunii de inventariere neefectuată.

Pentru cele arătate mai sus, instanța va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurentul-petent A_____ S______ împotriva sentinței civile nr.2227 din 04.09.2012 pronunțată de Judecătoria T_____ în contradictoriu cu intimata Direcția R________ a Finanțelor Publice G_____, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 04.03.2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

L.C_______ D.M__________ C.C_____ L.O______

Red.C.C.

Tehnored.L.O./2ex/14.03.2014

Fond –G_______ A__ M____