Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 101/CA/A/2015

Ședința publică de la 09 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_____ T__

Judecător A____ C______ C______

Judecător D____ B_____

Grefier G____ M_____

Pe rol fiind judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe recurenta M_______ SRL în contradictoriu cu intimata C_____ SA, împotriva sentinței civile nr.2443/ 03.03.2014, pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție xxxxxxxxxxx

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este completă, că s-a depus prin serviciul registratură la 23.01.2015 de către recurenta cerere privind judecarea cauzei și în lipsă, după care :

Instanța văzând că plângerea contravențională a fost formulată după _____________________ Legii nr.76/2012 și a art.34 din O.2/2001 potrivit cărora calea de atac este apelul se invocă necesitatea recalificării căii de atac din recurs în apel , astfel că stabilește ca prezenta cauză să fie soluționată în completul de apel A1 CA , respectiv din completul de judecată vor face parte primii doi judecători din complet respectiv D-na Președinte A_____ T__ și d-na judecător A____ C______ C______.

Președinte Judecător Judecător Grefier

A_____ T__ A____ C______ C______ D____ B_____ G____ M_____

Reluând cauza în complet de apel compus din

PREȘEDINTE A_____ T__

Judecător A____ C______ C______

Grefier G____ M_____

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este completă, că s-a depus prin serviciul registratură la 23.01.2015 de către recurenta cerere privind judecarea cauzei și în lipsă, după care :

Instanța consideră cauza lămurită închide faza probatorie și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA

Asupra apelului de față Tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. nr.2443/ 03.03.2014, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a respins cererea formulată de petenta _______________ în contradictoriu cu intimata C_____ SA – DRDP Cluj N_____ și, în consecință:

A menținut legal și temeinic procesul verbal de contravenție ______________ nr. xxxxxxxxxx din 07.10.2013.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ______________ nr. xxxxxxxxxx din 07.10.2013, petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 cu amenda contravențională în cuantum de 3000 lei, conform art. 8 al. 2 din același act normativ.

În fapt s-a reținut în sarcina petentei că a fost depistat auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXX/XXXXXXX în data de 07.10.2013 pe DN1 la km 642+300 fără a deține rovinietă valabilă la momentul controlului.

S-a reținut că procesul verbal nu poate face dovada prin el însuși, procesul verbal reprezentând doar actul prin care petentul este acuzat de săvârșirea contravenției.

Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procesuale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prevăzută de par.2 al art. 6 CEDO.

Aceasta prezumție, ca orice prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei.

Pe de alta parte, în favoarea intimatului operează prezumția instituită prin art. 270 C. pr. civilă privind deplina dovadă cu privire la constatările făcute în act. Prezumția instituită prin art. 270 C. pr. civilă are de asemenea un caracter relativ, dispensează de sarcina probei și este susceptibilă a fi combătută prin proba contrarie.

Avem de a face așadar cu două prezumții legale, ambele cu caracter relativ, câte una în favoarea fiecăreia dintre părți iar pentru a asigura echilibrul procesual dintre ei urmează ca fiecare să producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea afirmațiilor sale.

Instanța a apreciat, față de actele depuse la dosar, precum și față de motivele din întâmpinare, că sunt îndeplinite aspectele de legalitate ale procesului verbal contestat, urmând a se analiza dacă acesta este și temeinic raportat la fapta imputată petentului.

Din actele depuse la dosar, instanța a reținut că petenta nu a făcut dovada achitării rovinietei pentru ora la care a fost verificat autovehiculul.

Cu privire la apărarea petentei, instanța a reținut că prin „durata de utilizare” pentru care există obligația deținerii rovinietei se înțelege atât durata de parcurs cât și de staționare, astfel cum este definită la art. 1 alin. 5 din Ord. 769/2010.

Ori raportat la această prevedere, instanța a constat netemeinică apărarea petentei care învederează că pe perioada staționării nu ar fi fost obligată la deținerea unei roviniete valabile.

Față de aceste aspecte, instanța a considerat că faptele au fost consemnate corect în procesul verbal, problema care comportă discuții fiind aceea a individualizării sancțiunii.

Instanța a apreciat că agentul constatator care a aplicat amenda, a avut în vedere pentru contravenția constatată limitele legale, iar amenda stabilită se găsește în limitele stabilite de art. 8 alin. 2 din OG 15/2002 respectiv anexa 2, fiind chiar minimul reglementat pentru contravenția cu vehiculul deținut de petentă. Față de aceste împrejurări, instanța a urmat să analizeze dacă raportat la pericolul social al faptei, având în vedere și dispozițiile art. 21 din OG 2/2001, individualizarea s-a făcut după o măsură rezonabilă.

Instanța a reținut că sancțiunea este proporționată față de fapta reținută atâta vreme cât sancțiunea este minimul legal stabilit prin norma legală. Instanța mai reține că simpla faptă săvârșită în formele sancționate de OG 15/2002 este suficientă pentru a antrena răspunderea contravențională nefiind necesară producerea unui rezultat concret sau a unei pagube. Dacă s-ar fi admis un raționament contrar, s-ar fi ajuns la concluzia că petenta în calitate de operator rutier nu ar mai fi obligată la plata rovinetei atâta vreme cât sancțiunea neplății ar fi avertismentul, ceea ce este inadmisibil și cu încălcarea flagrantă a finalității practice a legislației incidente în acest domeniu. De altfel rolul reglementărilor din OG 15/2002 este de disciplinare, astfel că respectarea de către operatorii rutieri a reglementărilor se impune cu atât mai mult, neputându-se crea excepții care nu fac decât să lipsească de finalitate prevederile Ordonanței de Guvern 15/2002 în ansamblu.

Față de cele reținute, instanța a considerat că procesul–verbal a fost legal întocmit și sancțiunea corect individualizată, urmând a respinge plângerea.

Instanța a reținut că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs _______________ solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii cererii.

În motivare se arată că nu este îndeplinită latura obiectivă a contravenției reținută în sarcina societății, în condițiile în care autovehiculul apelantei nu circula ci era parcat, iar conducătorul auto nu se afla în autovehicul – de unde și lipsa semnăturii acestuia pe procesul verbal de contravenție - ci se afla în incinta stației OMV Petrom tocmai în vederea achiziționării rovinetei.

Apelul nu este motivat în drept.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a arătat că se opune admiterii apelului, solicitând menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe.

Analizând apelul din perspectiva criticilor formulate, a înscrisurilor de la dosar și a hotărârii atacate, instanța reține următoarele:

La data de 07.10.2013, în urma unui control efectuat de agenții intimatei la Punctul de trecere a Frontierei B___, s-a constatat că vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, proprietatea apelantei, a circulat fără a deține rovinetă valabilă, faptă ce constituie contravenție, conform dispozițiilor art. 8 din OG.15/2002.

Apelanta a depus în probațiune, în vederea susținerilor sale rovineta achiziționată la ora 10.03, deci ulterior controlului care a avut loc la ora 09,55.

Susținerile acesteia, în sensul că șoferul se afla în momentul controlului în stația OMV Petrom tocmai pentru a achiziționa rovineta reprezintă o nouă variantă, diferită de cea expusă în susținerea plângerii contravenționale, dar care, la fel ca prima este evident, nereală.

Astfel, după cum rezultă din procesul verbal de contravenție contestat, locul constatării contravenției a fost ACI B___ – Ieșire, intimata susținând că nici nu există punct de control al rovinetei pe sensul de intrare în țară. Prin urmare, autovehiculul reclamantei a circulat până la ieșirea din țară fără a deține rovinetă valabilă.

Față de cele reținute, apreciind că hotărârea atacată este legală și temeinică, nefiind nici un motiv de nulitate ori schimbarea a acesteia, instanța, în temeiul art.480 al.1 C.pr.civ va respinge, ca neîntemeiat apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat apelul introdus de apelanta _______________ ,JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx , cu sediul în ORADEA, _________________, ________________, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata C_____ SA – DRDP Cluj N_____ cu sediul în CLUJ N_____, _____________________, jud. Cluj împotriva sentinței civile nr.2443/ 03.03.2014, pronunțată de Judecătoria Oradea , pe care o menține în totalitate.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Martie 2015

Președinte Judecător Grefier

A_____ T__ A____ C______ C______ G____ M_____

Red.jud.fond.R___ C______ H____

Red.T.B. T__ A_____

Tehnoredactat T.A../G.M.- 4 ex 14 /04/2015

Se comunică cu _______________

C_____ SA – DRDP Cluj N_____

Pt.conf.

2 _____________________________>