ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEȚUL A___ Operator 2826

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR.151/2015

Ședința publică din data de 16 aprilie 2015

Judecător : P________ I____ A_____

Grefier: K__ L__________

S-a luat în examinare cauza civilă formulată de petentul D_____ P_______ în contradictoriu cu intimatul I__ A___ pentru plângere contravențională.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 1.04.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, a amânat pronunțarea pentru data 16.04.2015 având nevoie de timp pentru a delibera.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.08.2014 petentul D_____ P_______ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliat în __________________, jud. A___ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean A___ cu sediul în localitatea A___, ____________________, nr.17-19, județul A___, a contestat procesul verbal ________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 21.08.2014 de către intimat și a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției prin care s-a aplicat amenda de 450 lei și sancțiunea complementară a 5 puncte de penalizare și a suspendării permisului de conducere și în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În fapt, petentul a arătat că în data de 21.08.2014 se deplasa cu autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe drumul național 79 A dinspre A___ spre sebiș. În localitatea Bârsa a efectuat o manevră de depășire a unui autovehicul marca Volkswagen Passa, care semnalizare și a oprit pe partea dreaptă a carosabilului în direcția lui de mers, și arată că s-a încadrat pe banda sa de mers fără a depăși linia continuă. La o distanță de câteva sute de metri a fost oprit de un echipaj de poliție, care i-a adus la cunoștință că a condus autovehiculul și că ar fi depășit linia continuă în momentul efectuării manevrei de depășire a autovehiculului oprit.

Petentul susține că procesul verbal de constatare a contravenției este nelegal.

Petentul invocă prevederile art.109 alin.2 din OUG nr.195/2002 și susține că în cazul de față agentul constatator nu a respectat această obligație, consecința unei astfel de omisiuni duce, în opinia petentului, la anularea procesului verbal de contravenție. Petentul arată că, contestată corectitudinea măsurilor aplicate prin procesul verbal de contravenție și nu se poate verifica de către instanță dacă respectivul aparat respectă normele legale pentru a putea constitui probă. Susține că efectul unei astfel de imposibilități reale de verificare, duce la privarea sa de dreptul la un proces echitabil în sensul art.6 CEDO.

În drept a invocat prevederile OG nr.2/2001, OIG 195/2002, Norma 021-05.

În probațiune, petentul a anexat plângerii: carte identitate ________ nr.xxxxxx (fila 4), dovada _________ nr.xxxxxx (fila 5), procesul verbal ________ nr.xxxxxxx/02.08.2014 (filele 6).

Plângerea este lega timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform chitanței ________ INEU nr.xxxxxxxxxxxx/25.08.2014 (fila 10), în temeiul art.19 OUG nr.80/2013.

Intimatul, legal citat, a depus întâmpinare (fila 16-17) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea actului de sancționare.

Intimatul a arătat că petentul a încălcat normele rutiere prevăzute de legislația în vigoare, aceasta efectuând o depășire neregulamentară a unui autoturism care circula în același sens, trecând peste marcajul longitudinal continuu, în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”.

Intimatul a invocat ca practică judiciară internațională în materie cauza H______ ș.a. contra României și arată că în aceste cauze reunite Curtea Europeană a dreptului Omului a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art.6 par.2 Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să acționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției.

Cât privește fapta petentului arată că aceasta a existat și a fost corect individualizată, fiind aplicat minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită, aspect ce denotă preocuparea agentului de a aplica prevederile legale raportat la particularitățile cazului și la conduita petentului, în cauză nefiind necesară intervenția judecătorului.

Fapta petentului a existat și este încadrată juridic corespunzător, procesul verbal fiind atât temeinic cât și legal întocmit, petentului nefiindu-i pricinuită vreo vătămare care potrivit art.175 alin.1 din Legea nr.134/2010 să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Situația de fapt reținută în procesul verbal este rezultatul constatărilor personale ale unui organ de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constatata și sancționa faptele antisociale, având ca ultim scop respectarea legilor și apărarea statului de drept.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art.16 și art.34 din OG nr.2/2001 reiese că procesul verbal nu numai că nu este lipsit de forță probantă, dar face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcută de petent în raport strict de fapta reținută în procesul verbal.

Intimatul a anexat întâmpinării: referatul din data de 16.09.2014 (fila 18), raport din data de 12.09.2014 (fila 19).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că plângerea a fost depusă în termenul legal prevăzut de art.31 alin.1 din Ordonanța nr.2/2001, la data de 25.08.2014 prin poștă (fila 2).

În fapt, din cuprinsul procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx (fila 6) încheiat la data de 24.08.2014 în localitatea B____ rezultă că intimatul Inspectoratul de Poliție Județean A___ a aplicat petentului D_____ P_______ sancțiunea contravențională principală constând în amendă în cuantum de 450 lei, 5 puncte amendă în valoare de 450 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 120 alin.1 lit.i din H.G. nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile și s-a dispus măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere.

În cuprinsul procesului-verbal s-a constatat în fapt că în data de 24.08.2014, ora 9:50, în localitatea B____, pe DN 79/A, petentul a condus autovehiculul marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX din direcția Aldești-Bârsa și a efectuat manevra de depășire a autoturismului VW Passat 9688, trecând peste marcajul longitudinal continuu.

Procesul-verbal de contravenție este semnat de către petent, la rubrica „Alte mențiuni” fiind scris „Nu are”.

Instanța, analizând procesul-verbal atacat sub aspectul legalității constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă reglementate sub sancțiunea nulității absolute de art.17 din Ordonanța nr.2/2001 care pot fi invocate de instanță din oficiu.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de validitate cu privire la constatările făcute cu propriile simțuri de agentul care a încheiat procesul-verbal. Astfel, întrucât fapta petentului a fost constatată de către agentul care a întocmit procesul-verbal, potrivit art.16 și art. 34 din Ordonanța nr.2/2001 petentul trebuie să facă dovada unei fapte contrare celei constate în procesul-verbal de contravenție.

Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancționat contravențional nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta. În hotărârea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A_____ c. României, s-a concluzionat, din perspectiva desfășurării procedurii în ansamblul său și asigurării dreptului la un proces echitabil, faptul că instanța națională a așteptat de la reclamant să inverseze prezumția de legalitate și de temeinicie a procesului-verbal în litigiu, raportând proba contrarie la expunerea faptelor stabilită în procesul-verbal. Curtea a subliniat că o asemenea abordare a instanțelor naționale nu este surprinzătoare, în măsura în care regimul juridic aplicabil contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul „onus probandi incubit actori” – sarcina probei revine reclamantului. Această regulă presupune că, obligația de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui care invocă fapta, fiind acceptat de către Curte faptul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept pe care Convenția nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag.

Cu respectarea principiilor prezumției de nevinovăție și al egalității armelor impuse de exigențele art.6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, precum și a principiilor contradictorialității și al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părți de a propune probe.

Astfel, în cadrul probei cu înscrisuri, petentul a depus procesul-verbal contestat, dar nu a prezentat nici o probă pentru a dovedi o stare de fapt contrară celei relatate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție.

Totodată, procesul-verbal a fost semnat de către petent, la rubrica „Alte mențiuni” fiind scris „Nu are”.

Conform art. 109 alin.1 teza I din OUG nr.195/2002, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar potrivit alineatului 2 al aceluiași articol constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În consecință, în raport cu contravenția reținută în cuprinsul procesului-verbal, în cauză nu era necesar să fie constatată contravenția prin intermediul unor mijloace tehnice.

În drept, potrivit art. 120 alin.1 lit.i din H.G. nr.1391/2006:

„Se interzice depășirea vehiculelor: (...)

i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere;”

De asemenea, în temeiul art. 100 alin.3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002 :

„3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (...)

e) nerespectarea regulilor privind depășirea”.

Cu privire la sancțiunea contravențională aplicată petentului, constând în amendă în cuantum de 450 lei, 5 puncte amendă în valoare de 450 lei, instanța constată că acesta se încadrează în limitele legale, potrivit dispozițiilor art.100 alin.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002, reprezentând sancțiunea legală pentru încălcare obligației ce revine unui conducător auto de a respecta regulile de circulație privind depășirea. Astfel, în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța reține că sancțiunea amenzii în cuantumul aplicat este direct proporțională cu gravitatea faptei ce rezultă din încălcarea regulilor de circulație arătate.

De asemenea, în mod legal a fost aplicată sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile întrucât aceasta este stabilită de art. 100 alin.3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002, în consecință, fiind reținut permisul de conducere în temeiul art.111 alin.1 lit. c din O.U.G. nr.195/2002.

Pentru considerentele arătate, întrucât procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit, sancțiunile aplicate fiind corect individualizate, în temeiul art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța va respinge plângerea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petentul D_____ P_______, CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliat în __________________, jud. A___ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN A___ cu sediul în localitatea A___, ____________________, nr.17-19, județul A___, cu privire la procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx, încheiat la data 21.08.2014 de către intimat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

În caz de exercitare a căii de atac cererea se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

P________ I____-A_____ K__ L__________

Red. P.I.A./Tehnored.D.F.

18.05.2015

4 ex/2 ____________________________________>

Se comunică:

- petentului D_____ Petriușor CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliat în __________________, jud. A___

- intimatului Inspectoratul de Poliție Județean A___ cu sediul în A___ _________________ nr.17-19, jud. A___,