Cod operator: xxxxx
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SATU M___
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
DECIZIA CIVILĂ Nr. 623/_________________>
Ședința publică din 30 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - R_____ M____ E____ C____
Judecător - A____ D_____
Grefier - C______ L____
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de apelanta-reclamantă _______________, cu sediul în __________________, _____________________ M___, împotriva sentinței civile nr. 472/05.02.2015, pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE – DIRECȚIA GENERALĂ INSPECȚIE ȘI SUPRAVEGHERE TERITORIALĂ A ACTIVITĂȚILOR MINIERE ȘI A OPERAȚIUNILOR PETROLIERE – C_____________ DE INSPECȚIE BAIA M___, cu sediul în mun. Baia M___, ___________________________/29, jud. Maramureș, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție – Legea minelor nr. 85/2013.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă părțile.
S-a făcut referatul constatându-se că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din 23 octombrie 2015, când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea pentru data de azi, când în urma deliberării:
INSTANȚA
Asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 472/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. unic de mai sus, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta _______________ D____, prin avocat, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE - DIRECȚIA GENERALĂ INSPECȚIE și SUPRAVEGHERE TERITORIALĂ A ACTIVITĂȚILOR MINIERE și A OPERAȚIUNILOR PETROLIERE - C_____________ DE INSPECȚIE TERITORIALĂ BAIA M___. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul executării de activități miniere nr. 608 din data de 15.07.2014 a fost menținut ca legal și temeinic întocmit.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr. 608/15.07.2014 petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 20.000 lei în temeiul art. 57 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2003 pentru săvârșirea fapte contravenționale prev. de art. 4 alin. 3 din același act normativ, potrivit cărora activitățile miniere se realizează numai în cadrul unor perimetre autorizate în acest scop de autoritatea competentă (…), reținându-se că societatea _______________, titular al permisului de exploatare nr. xxxxx/21.06.2013 a efectuat lucrări de exploatare a pietrișului și nisipului într-un perimetru neautorizat de către autoritatea competentă,
În acest sens, în nota de constatare nr. 302/15.07.2014 (filele 11, 12 dosar fond), s-a reținut că în urma controlului efectuat în data de 15.07.2014, CIT Baia M___ a constatat că activitatea de exploatare în perimetru continuă și că pe perioada de valabilitate a permisului, societatea a mai exploatat nisip și pietriș într-un perimetru neautorizat în acest scop de autoritatea competentă situat pe raza localității D____ județul Satu M___, la circa 600 m aval de perimetrul de exploatare D____ pentru care _______________ a deținut permisul de exploatare nr. xxxxx/27.04.2012, în urma lucrărilor rezultând un iaz cu o formă neregulată și cu o suprafață de aproximativ 2 ha, la care malurile s-au tazulat natural, dezvoltându-se vegetația specifică iazurilor și bălților (fila 11 dosar fond).
Procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit în prezența reprezentanților petentei, care au semnat procesul-verbal de contravenție fără obiecțiuni (fila 10 dosar fond).
Instanța învestită în mod legal cu soluționarea cauzei, constată că dreptul comun în materie contravențională îl constituie prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel, în temeiul art. 31 raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, va proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție raportându-se atât la motivele invocate de către petent, cât și la alte motive care ar putea duce la anularea procesului-verbal, urmând ca în cazurile în care, în speță, sunt incidente dispoziții normative cuprinse în legi speciale, în temeiul principiului specialia generalibus derogant, să se aplice normele din legea specială.
Se observă că petenta a contestat legalitatea procesului-verbal de contravenție invocând lipsa din procesul-verbal a mențiunilor privitoare la termenul de exercitare a căii de atac și a organului la care se depune plângerea care, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001 trebuie menționate în mod obligatoriu în procesul-verbal, precum și a mențiunii persoanei responsabile de săvârșirea faptei contravenționale, a contravenientului, care potrivit art. 17 din OG 2/2001 mențiune care trebuie prevăzută, sub sancțiunea nulității absolute a actului constatator și sancționator.
În ceea ce privește împrejurarea că în procesul-verbal de contravenție contestat se menționează că „Împotriva procesului-verbal se poate face plângere în termen de 15 zile de la înmânarea/comunicarea acestuia. Plângerea, însoțită de copia de pe procesul-verbal se depune la Agenția Națională pentru Resurse Minerale”, instanța de fond a reținut că acest proces-verbal de contravenție nu a fost adaptat dispozițiilor art. 31 alin. 1 și 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001 modificată, potrivit cărora „Împotriva procesului –verbal de constatare și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, plângerea urmând a fi depusă la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția”, fiind emis în concordanță cu dispozițiile art. 31 alin. 1 și 32 alin. 1 și 2 din OG nr. 2/2001 în forma din data de 23.08.2012, potrivit cărora „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, plângerea însoțită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenției urmând a fi depusă la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească și să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens. Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția”.
Totuși, instanța de fond a reținut că această neadaptare a procesului-verbal la aceste modificări nu este de natură a atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, ci doar nulitatea relativă a acestuia, condiționată de existența unei vătămări în sarcina petentei, care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului sancționator. Petenta nu a făcut dovada existenței unei vătămări care decurge din lipsa acestor mențiuni din procesul-verbal de contravenție. Totodată, instanța apreciază că petentei nu-i putea fi adusă vreo vătămare din simplul motiv că și în ipoteza în care plângerea era depusă la organul sancționator, în cauză Agenția Națională pentru Resurse Minerale, acesta era obligată de dispozițiile art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 în forma din data de 23.08.2012, să trimită de îndată plângerea, judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Astfel, chiar dacă în procesul-verbal de contravenție această mențiune nu a fost trecută în mod corespunzător, s-a adus la cunoștința petentei posibilitatea contestării procesului-verbal întocmit în termen de 15 zile. Împrejurarea că s-a prevăzut că procesul-verbal de depune la A.N.R.M. nu este de natură a aduce o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal contestat, cât timp această instituție era obligată să înainteze, de îndată plângerea Judecătoriei. Ca urmare, instanța de fond a înlăturat ca neîntemeiat acest motiv de nulitate invocat de petentă, aceasta fiind o neregularitate neesențială.
În ceea ce privește lipsa persoanei contraveniente din procesul-verbal contestat și încălcarea, prin aceasta, a dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a apreciat că acestea sunt nefondate. Astfel, din procesul-verbal contestat (fila 10 dosar fond), se observă că acesta individualizează persoana vinovată de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat, astfel, în prima parte a procesului-verbal de contravenție sunt prevăzute toate datele de identificare ale petentei, iar în a doua parte se menționează clar împrejurarea că petenta a săvârșit fapta contravențională. Totodată, din cuprinsul procesului-verbal contestat reiese fără nici un dubiu că în sarcina petentei a fost reținută contravenția și acesteia i-a fost aplicată sancțiunea. Împrejurarea că în partea a treia a procesului-verbal de contravenție nu s-a mai menționat cine se face vinovat de săvârșirea contravenției nu este de natură a atrage nulitatea procesului-verbal contestat, aceasta fiind o neregularitate neesențială, ca urmare, instanța de fond a înlăturat acest motiv de nulitate ca neîntemeiat.
Ca urmare, raportat la nerespectarea condițiilor de formă care pot atrage nulitatea procesului-verbal de contravenție prevăzute de art. 17, 16 și 15 din OG nr. 2/2001, astfel cum au fost interpretate și prin decizia Secțiilor Unite ale Î.C.C.J. nr. 22/2007, instanța de fond a constatat că procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de acest act normativ.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 608/15.07.2014, s-a constatat că prin acesta s-a reținut în mod corect situația de fapt.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosarului cauzei reiese că petenta este titulara permisului de exploatare nr. xxxxx/21.06.2013 valabil până la data de 21.06.2014 (filele 13, 14 dosar fond), prin care i s-a acordat dreptul de extragere a unui volum de 85.000 m³ de nisip și pietriș, în perimetrul temporar de exploatare Săcășeni, județul Satu M___, nr. topo 4028z00-06 (albia majoră râu Ciripicea, mal drept). Totodată, aceasta a fost titulara permisului de exploatare nr. xxxxx/27.04.2012
La data de 30.04.2014 petenta a încheiat un contract de prestări servicii cu ____________________ prin care aceasta din urmă s-a obligat la amenajarea unei balastiere în Săcășeni, contra unei sume în cuantum de 213.467,245 lei, în acest sens fiind emisă factura nr. 4/30.04.2014 (fila 12 dosar fond).
Astfel, având în vedere că, potrivit susținerilor petentei, aceasta a dispus amenajarea unei balastiere la începutul anului 2014 (carieră de nisip sau pietriș, carieră de unde se extrage nisip sau pietriș, conform Dicționarului explicativ al limbii române 2009 (ediția a II-a revăzută și adăugită) și Dicționarului de Neologisme 1986), instanța de fond a apreciat că aceste lucrări au fost efectuate inclusiv până la data de 30.04.2014, data emiterii facturii, care corespunde, în principiu, cu data finalizării lucrării. Prin urmare, se observă că nu a intervenit prescripția aplicării sancțiunii contravenționale, atât timp cât constatarea și sancționarea contravenției acesteia a avut loc la data de 15.07.2014, abia după aproximativ 2 luni de la stoparea lucrărilor. Declarațiile martorilor Forgacs Adalbert și B____ D_____ Emeric (filele 55, 56 dosar fond) nu vin în contradicție cu susținerile petentei, care recunoaște faptul că au fost efectuate activități specifice amenajării unei balastiere, atât timp cât petenta ulterior a procedat la începerea acoperirii balastierei respective.
Potrivit art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2003 activitate minieră înseamnă ansamblu de lucrări privind prospecțiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea și închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere și reabilitare a mediului, iar explorarea este definită la pct. 11 ca ansamblul de lucrări executate în subteran și/sau la suprafață pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea și livrarea acestora în forme specifice.
Chiar acceptând poziția petentei în sensul că în perimetrul situat la 600 m în aval de perimetrul autorizat în permisul de exploatare D____, au fost efectuate numai lucrări de excavare a solului fertil (nu de amenajare a unei balastiere, care presupune desfășurarea activității miniere), ce a fost utilizat pentru refacerea mediului în perimetrul exploatării autorizate și închise, se constată că societatea se face, în continuare, vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, cât timp aceasta a efectuat lucrările aferente de refacere și reabilitare a mediului într-un perimetru neautorizat. Astfel, din urmând susținerile petentei, reiese că solul excavat din perimetrul neautorizat ar fi fost folosit pentru refacerea și reabilitarea perimetrului autorizat, faptă care, în temeiul art. 4 alin. 3 coroborat cu art. 3 pct. 1 ultima teză din Legea nr. 85/2003, constituie contravenție, permisul de exploatare neacoperind și acel perimetru.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că în procesul verbal de contravenție contestat a fost reținută în mod corect situația de fapt, petenta desfășurând activități de exploatare, specifice activității miniere într-un perimetru neautorizat, faptă care constituie contravenție potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 85/2003.
Cu privire la proporționalitatea sancțiunii aplicate raportat la gradul de pericol social al faptei față de dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța va analiza oportunitatea sancțiunii aplicate.
Astfel, se observă că potrivit art. 57 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2003, nerespectarea de către titularii permiselor și licențelor a obligațiilor prevăzute în prezenta lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 20.000 lei la 50.000 lei, pentru încălcarea obligațiilor stabilite la art. 4 alin. (3), prin urmare, petenta a fost sancționată cu amenda minimă prevăzută de lege pentru această contravenție. Având în vedere atitudinea nesinceră a petentei și încercarea de a se sustrage de la răspunderea contravențională, în condițiile în care la încheierea procesului-verbal nu au fost formulate nici un fel de obiecțiuni cu privire la conținutul acestuia, deși acesta a fost întocmit în prezența petentei, instanța de fond a apreciat că aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 20.000 lei este oportună, pericolul social al faptei fiind indicat de mai mulți factori, respectiv de sfidarea legii prin efectuarea unor lucrări de exploatare într-un perimetru neautorizat de autoritățile abilitate, de urmărirea obținerii unor venituri suplimentare dintr-un al perimetru decât cel autorizat, fără obligația de a plăti redevența prevăzută de lege, și de punerea în pericol a florei, faunei, stabilității solului, prin lucrările neautorizate efectuate.
Față de acestea, instanța de fond a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată și a menținut procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul executării de activități miniere nr. 608 din data de 15.07.2014 ca legal și temeinic întocmit.
Instanța de fond a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva Sentinței civile nr. 472/2015, petenta contravenientă _______________ D____, prin avocat, a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, anularea în tot a hotărârii instanței de fond și rejudecând fondul să se dispună în sensul admiteri plângerii contravenționale, fie în principal, fie în subsidiar.
În susținerea apelului, se arată că fapta a fost reținută în sarcina contravenientei _______________, care a deținut permisul de exploatare nr. xxxxx/27.04.2012 și a continuat activitatea de exploatare în perimetru după perioada de valabilitate a permisiunii, prin exploatarea de nisip și pietriș din acel perimetru, respectiv pe raza localității D____, județul Satu M___.
Cu privire la critica de nelegalitate dată de lipsa de identitate dintre persoana contravenientului și _______________, instanța de fond a înlăturat această critică argumentat pe motivul că în actul administrativ de constatare și sancționare este indicată persoana contravenientului, atât prin mențiunile privind persoana verificată, cât și prin mențiunile privind contravenientul.
Apelanta arată că problema de netemeinicie a soluției instanței de fond se impune a fi analizată din perspectiva faptului că, a invocat nulitatea față de faptul că lucrările au fost efectuate în afara fostului perimetru autorizat, la o distanță de 600 ml de acesta, de o altă persoană juridică decât _______________, respectiv de către _____________________. Acest aspect a fost apoi confirmat și prin proba testimonială, fiind audiate persoane care sunt angajații ____________________ și care au confirmat că, în perioada verificată, lucrările de excavare de sol fertil, nu de nisip și pietriș, au fost executate de această societate comercială.
Apreciază că este netemeinic să afirmi cu privire la condițiile de formă ale procesului verbal de contravenție, așa cum sunt stabilite prin art. 15, 16 și 17 din OG nr. 2/2001, în afara stării de fapt concret dovedite prin probele administrate, doar prin trimiterea făcută la aspectele dezlegate de ÎCCJ prin Decizia 22/2007.
O astfel de abordare este mai complexă și, în toate cazurile, se impune a fi analizată în contextul în care săvârșirea faptei contravenționale este rezultatul acțiunii persoanei verificate, care, în cazul de speță, nu este _______________, pe motiv că, o dată, este vorba de o activitate amplasată în afara perimetrului autorizat, pe un teren care nu a fost dovedit că ar aparține acestei societăți și, pe de altă parte, lucrările au fost efectuate de ____________________, care a acționat în afara raportului juridic evaluat.
Instanța de fond a apreciat, cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, că acesta este temeinic sub aspectul stării de fapt reținute, deoarece _______________ este, pe de o parte, titulara permisului de exploatare nr. 1638 din 21.06.2013, valabil până la data de 21.06.2014, ce-i conferă dreptul de exploatare a cantității de 85.000 mc nisip și pietriș în localitatea Săcășeni, top 4028z00-06 și, pe de altă parte, titulara permisului de exploatare xxxxx din 27.04.2012, față de care nu reține că a fost emis pentru exploatarea de nisip și pietriș în localitatea D____, fiind expirat la data controlului.
Apelanta menționează că se reține corect faptul că a fost încheiat contractul de prestări servicii din data de 30.04.2014 între _______________ și ____________________, prin care ____________________ se obliga să amenajeze balastiera din Săcășeni. Acest contract de pretări servicii a fost elementul juridic ce a format convingerea instanței de fond asupra legalității procesului verbal sub aspectul stării de fapt reținute în identificarea normei de drept încălcate.
În opinia instanței de fond, independent de faptul că s-a încheiat contractul cu ___________________ pe data de 30.04.2014, în realitate aceasta este data la care lucrările | de exploatare erau deja finalizate, deoarece la acea dată s-a emis factura de către prestator către beneficiar. Cu alte cuvinte, potrivit acestei instanțe lucrările contractate pe data de 30.04.2014 și care presupuneau extragerea a 85.000 mc de nisip și pietriș se puteau face într-o singură zi.
Față de această constatare, aceea că lucrările de extragere au fost contractate, executate și plătite în data de 30.04.2014, instanța de fond a dispus asupra excepției prescripției aplicării sancțiunii contravenționale respingând-o, deoarece fapta a fost constatată pe data de 15.07.2014, la 2 luni de la data stopării lucrărilor.
Problema care se pune este că, în ceea ce o privește pe apelantă, în perimetrul autorizat, respectiv „Amenajarea piscicolă”, au fost executate lucrări de excavare a pietrișului și nisipului până la data de 22.06.2013, fără ca ulterior să mai fi desfășurat activități de exploatare în acest perimetru. Prescripția, în ceea ce o privește pe apelantă, dacă se poate face o astfel de abordare, curge de la data de 22.06.2013 și nu de la data de 30.04.2014.
Prima instanță interpretează depozițiile martorilor audiați ca fiind în sensul confirmării efectuării de activități specifice amenajării unei balastiere, atâta timp cât din acestea rezultă că _______________ a procedat la începerea acoperirii balastierei respective. În realitate nu este vorba de acoperirea unei balastiere, ci de refacerea țărmurilor „Amenajării piscicole”, din care s-a dat permis de extragere a cantității de 50.000 mc pietriș și nisip.
Prin Procesul verbal de contravenție s-a reținut următoarea stare de fapt. „_______________ este titulara permisului de exploatare nr. xxxxx/21.06.2013 și a executat lucrări de exploatare a pietrișului și nisipiului într-un perimetru D____ neautorizat de către autoritatea competentă, încălcând prevederile art. 4 alin. 3 din Legea minelor 85/2013 ".
Instanța de fond a apreciat că, excavându-se pământ fertil de la o distanță de 600 m în aval de perimetrul autorizat, pentru refacerea mediului în perimetrul exploatării autorizate și închise, s-a realizat o activitate contravențională, deoarece excavarea terenului fertil s-a făcut dintr-un perimetru neautorizat, ceea confirmă starea de fapt reținută de organul de control.
Lucrările de refacere și reabilitare a mediului sunt specifice unei activități miniere conform art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2003, numai că apelanta a fost sancționată pentru fapta de a fi desfășurat activități miniere într-un perimetru neautorizat, prin extragerea de pietriș și nisip și nu de pământ fertil pentru refacerea țărmurilor „Amenajării piscicole”, care reprezenta perimetrul în care s-a autorizat exploatarea pietrișului și nisipului.
Apelanta arată că atunci când a contractat lucrările de refacere a țărmurilor „Amenajării piscicole”, distruse prin activitatea de extragere a pietrișului și nisipului în baza permisului de exploatare, nu a indicat ____________________ locul din care să excaveze teren fertil, nici nu i-a sugerat o locație, aceasta având obligația să furnizeze solul fertil din locațiile pe care le deține.
Apelanta apreciază că în măsura în care a fost sancționată pentru extragerea de nisip și pietriș din perimetrul aflat la 600 m de perimetrul autorizat, atunci vinovați de săvârșirea faptei contravenționale nu este această societate.
Potrivit art. 4 alin (3) din Legea nr. 85/2003, conduita licită este aceea că: „Activitățile miniere se realizează numai în cadrul unor perimetre autorizate în acest scop de autoritatea competenta, cu excepția persoanelor fizice care execută activități miniere de exploatare în condițiile art. 29, în cazul cărora autorizarea perimetrului nu este necesară".
În drept, invocă dispozițiile art. 466 și urm. C.proc.civ., OG nr. 2/2001, Legea nr. 85/2003.
Legal citată, intimata nu a depus întâmpinare în cauză.
Analizând sentința civilă prin prisma motivelor de apel invocate, cât și a dispozițiilor art. 476 și 479 din Noul Cod.pr.civ., Tribunalul a apreciat următoarele:
Față de critica apelantei petente vis-a-vis de faptul ca prima instanță trebuia să constate că subiect activ al contravenției este o altă persoană juridică, respectiv ____________________, în opinia primei, lucrările fiind efectuate de aceasta, Tribunalul reține că este neîntemeiată, în condițiile în care petenta este titulara permisului de exploatare nr. xxxxx/21.06.2013 (filele nr. 13-14 fond) având ca obiect dreptul de extragere a unui volum de 85.000 m³ de nisip și pietriș, în perimetrul temporar de exploatare Săcășeni, localitatea Săcășeni, județul Satu M___, respectiv a incheiat cu ____________________ un contract în formă simplificată (factura - fila nr. 12 fond) prin care aceasta din urma s-a obligat să presteze servicii în favoarea petentei constând în amenajare balastieră.
Tribunalul apreciază că este nefondată critica apelantei vis-a-vis de faptul că a desfășurat doar activități de refacere a țărmurilor și nicidecum activități de acoperire a unei balastiere, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2003, aceste lucrări, care implica lucrări de excavare, intră tot în categoria activităților miniere. Acestea au fost efectuate în afara perimetrului autorizat.
Ca atare, față de probatoriul administrat, instanța de fond a reținut în mod corect că petenta nu a reușit să facă dovada contrarie situației reținută în procesul verbal, astfel încât prezumția de veridicitate a actului sancționator nu a fost răsturnata.
În ceea ce privește critica invocată de către apelanta petentă cu privire la soluționarea eronată de prima instanță a excepției prescripției aplicării sancțiunii contravenționale, Tribunalul reține că este neîntemeiată, în condițiile în care, raportat la momentul încălcării obligației legale (în speța, data emiterii facturii fiscale având ca obiect prestări servicii - 30.04.2014; având în vedere că această factură nu prevede nici un termen de scadență, se aplică principiul simultaneității obligațiilor), respectiv la data constatării și întocmirii procesului verbal de contravenție (15.07.2014), nu s-a împlinit termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Prin urmare, în lipsa unor motive de nulitate de ordine publică a procesului verbal de contravenție contestat, a existenței unor dovezi certe privind săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina petentei, în mod temeinic și legal, prima instanță a constatat că procesul verbal este legal și temeinic.
În ceea ce privește solicitarea petentei cu privire la înlocuirea amenzii cu avertisment, Tribunalul reține că este nefondată, pentru următoarele:
Art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.”
Pronunțarea de către instanța de judecată asupra sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat se realizează prin prisma dispozițiilor legale care stabilesc sancțiunile contravenționale și modalitatea de aplicare a acestora.
Astfel, în Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor se prevede la art. 5 alin. 5 că, „sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar la art. 21 alin. 3 din același act normativ că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Raportând aceste dispoziții legale la situația de fapt prezentată de petenta contravenientă, instanța de apel a apreciat că aceasta nu a prezentat suficiente argumente pentru a justifica gradul de pericol social redus al contravenției pe care a săvârșit-o (din contră, fapta prezintă un grad de pericol social ridicat, care aduce atingere microclimatului și mediului înconjurător) și pentru a forma convingerea instanței de apel în sensul că petenta a înțeles gravitatea faptei săvârșite, necesitatea și importanța respectării pe viitor a dispozițiilor legale încălcate. Cu alte cuvinte, instanța de apel apreciază că scopul social al sancțiunii contravenționale nu se poate realiza în cazul petentei și prin aplicarea unei sancțiuni contravenționale mai ușoare, cum este sancțiunea “avertismentului”.
În consecință, criticile aduse sentinței apelate formulate de către apelanta sunt apreciate de tribunal ca fiind nefondate.
Constatând că prima instanță a procedat la o analiză și soluționare corectă a plângerii formulate, în lipsa unor motive de nulitate de ordine publică a sentinței apelate, în temeiul art. 476 și 479 și 480 alin. 1 Noul Cod.proc.civ., instanța urmează să respingă apelul formulat și să păstreze sentința civilă apelată.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de părți în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge apelul formulat de apelanta petenta _______________, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXX, titulară a codului de identificare fiscală RO xxxxxxxx, cu sediul în __________________, __________________________-M___, cu sediul procedural ales la Cabinet de Avocat C___ G. V_______ situat în municipiul Satu-M___, _________________________. 5, ___________________-M___, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE - DIRECȚIA GENERALĂ INSPECȚIE și SUPRAVEGHERE TERITORIALĂ A ACTIVITĂȚILOR MINIERE și A OPERAȚIUNILOR PETROLIERE -C_____________ DE INSPECȚIE BAIA M___, cu sediul în municipiul Baia-M___, ___________________________/29, județul Maramureș, împotriva Sentinței civile nr. 472/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Satu-M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o păstrează în întregime.
F___ cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 30.10.2015.
Președinte, R_____ M____ E____ C____ |
|
Judecător, A____ D_____ |
|
Grefier, C______ L____ |
|
Red. R.M.E.C. – 27.11.2015
Tehnored_NM / 28.11.2015
4 ex.
- se comunică câte un ex. cu: -_______________ D____
-AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE - DIRECȚIA GENERALĂ INSPECȚIE
și SUPRAVEGHERE TERITORIALĂ A ACTIVITĂȚILOR MINIERE și A OPERAȚIUNILOR
PETROLIERE -C_____________ DE INSPECȚIE BAIA M___
Jud.fond: P_____ M______