Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA S____

SENTINȚA CIVILĂ NR. 307/2014

Ședința publică de la 07 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A__ M____ M_____

Grefier M______ S_____

Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind petentul Z______ M_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns dl avocat G____ I___ pentru petent și d-na consilier juridic C________ G_______ A______ pentru intimat, lipsă fiind petentul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, intimatul s-a conformat dispozițiilor instanței, respectiv a comunicat cazierul auto al petentului.

Mandatarul petentului și reprezentantul intimatului învederează că nu mai au alte cereri de formulat sau probe noi de administrat în cauză.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Mandatarul petentului solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată pentru motivele arătate pe larg prin considerente, și în principal să se dispună anularea procesului verbal de contravenție atacat ca lipsit total de temeinicie, și în consecință să se dispună exonerarea petentului de la sancțiunea avertisment și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce a petentului, iar în subsidiar, dacă în profida probatoriului administrat și a argumentelor aduse, instanța constată temeinicia procesului verbal contravențional atacat, solicită să se constate că prin modul în care fapta a fost comisă, prin lipsa oricăror urmări, prin conduita anterioară a petentului, fapta reținută în sarcina sa este în mod evident lipsită de pericol social și în acest sens, să se dispună înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce. La individualizarea sancțiunii complementare, solicită să se aibă în vedere și conduita sa rutieră anterioară, precum și faptul că dreptul de a conduce îi este absolut necesar în îndeplinirea obligațiilor de serviciu, precum și a deplasării sale de la domiciliu la locul de muncă, petentul făcând naveta de la A___ I____ la S____, posesia permisului de conducere fiind absolut necesară. Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatului solicită respingerea plângerii formulate de către petent și menținerea procesului verbal de contravenție așa cum a fost întocmit. Din materialul probator administrat în cauză, este confirmată stare de fapt prezentată în procesul verbal de contravenție, respectiv că petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii. În ceea ce privește petitul subsidiar, consideră că nu se impune înlăturarea sancțiunii complementare, pe de o parte, aceasta se aplică automat alături de sancțiunea principală, indiferent că este avertisment sau amendă, iar pe de altă parte, având în vedere pericolul social al faptei contravenționale.

Instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 27.01.2014, petentul Z______ M_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, s-a plâns împotriva Procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx încheiat la data de 14.01.2014 de către IPJ A___ (Politia municipiului S____), prin care a fost sancționat cu sancțiunea contravențională principală a avertismentului și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile, pentru o pretinsă încălcare a prevederilor art. 135 lit. h din HG 1391/2006, solicitând ca în baza probatorului ce va fi administrat și a argumentelor obiective ce vor fi aduse, prin sentința ce se va pronunța, în principal: să se dispună anularea procesului verbal de contravenție atacat ca lipsit total de temeinicie și, în consecință exonerarea sa atât de la sancțiunea avertisment, cât și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, iar subsidiar, dacă în pofida probatorului administrat și a argumentelor aduse, instanța va constata temeinicia procesului verbal atacat, să constate că prin modul în care fapta a fost comisă, prin lipsa oricăror urmări, prin conduita anterioară a sa, fapta reținută în sarcina sa este în mod evident lipsită de pericol social și în acest sens, să se dispună înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce. Fără cheltuieli de judecată.

În motivare, petentul arată că, în data de 14.01.2014, în jurul orelor 10:30, se afla Ia volanul autoturismului Dacia L____ cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ____________________________ S____, cu care circula cu intenția de a se deplasa pe __________________, ajungând la intersecția dintre cele doua străzi, după ce s-a asigurat că nu circula niciun pieton și poate intra in intersecție în condiții sigure, a intrat în intersecție, imediat fiind oprit de un agent de politie rutieră, care după ce l-a ținut oprit aproape o jumătate de oră a încheiat procesul verbal de contravenție atacat, pe motiv că nu ar fi acordat prioritate de trecere unui pieton ce s-a angajat în traversarea străzii venind dinspre parc spre zona centrală.

Petentul susține că i-a spus lucrătorului de politie că nu a văzut niciun pieton angajat în traversarea străzii și că de aceea a intrat în intersecție, dar acesta i-a spus că pretinsa neacordare de prioritate a fost înregistrată de aparatul radar montat pe autoturismul politiei și, întrucât se grăbea foarte tare a semnat respectivul proces verbal de contravenție.

Petentul precizează că i-a solicitat lucrătorului de poliție să identifice pietonul căruia nu i-a acordat prioritate și sa-l audieze pentru a se confirma neacordarea de prioritate si daca s-a creat vreo stare de pericol, dar acesta i-a răspuns ca o sa-l identifice, că de fapt nu a fost o stare de pericol și că pentru aceste motive îi va aplica sancțiunea avertismentului, fiind destulă o așa zisă imagine video pe care deși i-a solicitat să i-o arate, acesta nu i-a prezentat-o.

În principal, petentul susține că procesul verbal de contravenție atacat este lipsit de temeinicie întrucât așa cum a arătat la descrierea în fapt, el a intrat în acea intersecție în condiții de deplină siguranță, fără a observa ca vreun pieton să se angajeze, dintr-o parte sau alta a arterei de circulație, în traversarea acesteia. Arată că artera de circulație în cauza (___________________) este prevăzută cu doua benzi de circulație pe același sens și că el se deplasa pe banda de circulație din stânga cu intenția de a vira stânga, lucru pe care de altfel l-a și făcut. Mai arată că respectiva arteră de circulație are o lățime, în zona intersecției, de 6 m.

În condițiile mai sus arătate, apreciază ca lipsește însăși vinovăția ca principal temei al răspunderii contravenționale. Cum altfel să își explice refuzul agentului de politie rutieră de a da date cu privire la așa zisul pieton angajat în traversarea străzii, doar prin identificarea acestuia așa zisă neacordare de prioritate putând fi probata cu certitudine. Nu știe ce imagine a fost înregistrata de către aparatul radar si nici când, în ce condiții, pentru că așa cum a arătat, lucrătorul de politie a refuzat să-i prezinte acea imagine.

În subsidiar, dacă în pofida argumentelor mai sus invocate se va constata că procesul verbal atacat este temeinic, petentul solicită să se constate că prin împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de scopul urmărit, de faptul ca nu s-a produs nicio urmare, de circumstanțele sale personale, aceasta este în mod vădit, lipsita de pericol social, solicită înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile. De altfel, acest aspect al lipsei pericolului social rezultă din însăși sancțiunea principală aplicată de agentul constatator, cea a avertismentului (art.7 alin.2 din O.G. nr.2/2001 avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă).

Menționează că, în sensul celor de mai sus s-a pronunțat atât doctrina cât și practica în materie contravențională atunci când s-a decis că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate. În consecință, în cazul faptelor cu un grad scăzut de pericol social, scopul sancțiunilor contravenționale se poate realiza și prin aplicarea unei masuri de atenționare a contravenientului, fără aplicarea amenzii contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social (Judecătoria O_______ S_______, Sentința civila nr. 169 din 06.02.2009 in N.Cristus-Raspunderea Contravenționala, Ed.Hamangiu, 2010, pag.208).

În consonanta cu cele expuse anterior s-a pronunțat și Tribunalul A___ când a decis ca "Instanța de control judiciar retine că, de vreme ce, însuși agentul constatator a stabilit că raportat la circumstanțele spetei...se impune sancționarea petentei cu avertisment, pentru identitate de rațiune, se impune și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioada de 60 de zile, întrucât nu se justifică menținerea unei sancțiuni complementare pentru o faptă care, atrage sancțiunea avertismentului și nu a amenzii.

O accepțiune contrară, ar echivala cu a lipsi de efect soluția de aplicare a avertismentului, întrucât, pentru aceleași considerente pentru care, pentru aceeași fapta se apreciază oportun avertismentul, se impune și se justifică și înlăturarea sancțiunii complementare aplicate, lipsa de pericol a aceleiași contravenții si a aceluiași contravenient, neputând fi reținută diferit în cazul sancțiunii complementare" (Tribunalul Ai ba, Secția a Il-a civila de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr.l280/R/2013).

De asemenea la individualizarea sancțiunii complementare, solicită să se aibă în vedere și conduita sa rutieră anterioară (nu are absolut nicio abatere la regimul circulației rutiere) precum și faptul că dreptul de a conduce îi este absolut necesar în îndeplinirea obligațiilor de serviciu (lucrez într-un domeniu special în care dreptul de a conduce este absolut necesar) precum și a deplasării sale de la domiciliu la locul de muncă. Fără cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat art. 1, art.5 alin.5 si 6, art.7 alin. 1 si 2, art.21, art.31 alin. 1 si art.34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001; art.l35 lit. "h" din HG 1391/2006 si art.l00 pct.3 lit. "b" din O.U.G. 195/2002.

În probațiune: procesul verbal de contravenție atacat.

Plângerea a fost timbrată, conform art. 19 din OG nr. 80/2013.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:

Prin procesul-verbal menționat mai sus, petentul a fost sancționat contravențional cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006, text de lege care stabilește anumite obligații pentru conducătorii auto, respectiv: "Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului".

Intimatul învederează faptul că, starea de fapt este cea cuprinsă în procesul-verbal și că abaterea săvârșită de către petent a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe autospeciala marca Dacia L____ MCV cu număr de înmatriculare MAI xxxxx - HDD AB 24 : 14.01.2014, 10:46. Analizând procesul verbal atacat rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, modificată, privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Astfel, apreciază că sancțiunea aplicată reprezintă o justă individualizare a răspunderii contravenționale, în raport cu criteriile stabilite de art.21, alin.3 din O.G. nr.2/2001, sancțiunea a fost în mod corect stabilită de către agentul constatator și trebuie menținută în ansamblul ei, acestea fiind limitele prevăzute de lege.

Referitor la măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce și implicit măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, arată că, norma de incriminare și sancționare a faptei, respectiv art. 100, alin.3, lit. b din OUG 195/2002 republicată, prevede următoarele: "(3) Constituie contravenție si se sancționează cu amenda prevăzuta in clasa a Il-a de sancțiuni si cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați in traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului."

Având în vedere cele expuse mai sus, solicită respingerea plângerii formulată de către petent și menținerea procesului verbal de contravenție așa cum a fost întocmit.

În probațiune, a depus: copie după procesul-verbal de contravenție, raportul agentului constatator, atestatul operatorului radar, Buletin de verificare metrologică a aparatului radar montat pe auto cu nr. de înmatriculare MAI-xxxxx și înregistrare radar pe suport magnetic.

În drept, a invocat prevederile O.G.2/2001 și ale OUG 195/2002 republicată.

În probațiune, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și înregistrarea video.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx, întocmit la data de 14.01.2014 de intimat, petentul a condus auto cu nr. XXXXXXX pe ___________________ intersecția cu ________________ acordă prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversarea străzii printr-un loc special amenajat, abaterea a fost înregistrată de aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. MAI xxxxx.

La rubrica „Alte mențiuni” s-a consemnat „Nu sunt mențiuni”, procesul-verbal fiind semnat de petent.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul soluționării plângerii, instanța este obligată să verifice legalitatea și temeinicia procesului - verbal de contravenție contestat.

În ceea ce privește legalitatea procesului - verbal de contravenție contestat, instanța constată că acesta a fost legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din OG 2/2001.

Instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța a efectuat cercetarea judecătorească în vederea aflării adevărului, asigurând contestatorului dreptul la un proces echitabil.

Sub aspectul temeiniciei procesului -verbal de contravenție, instanța reține că petentul contestă fapta înregistrată de agentul de poliție cu aparatul radar și se justifică prin aceea că nu a observat ca vreun pieton să se angajeze în traversarea străzii.

Înregistrarea video depusă de intimat surprinde momentul în care petentul nu acordă prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversarea străzii printr-un loc special amenajat, această probă susținând constatarea reținută de agentul constatator în procesul-verbal.

De asemenea, conducătorul auto nu a formulat obiecțiuni și a recunoscut fapta cu prilejul întocmirii procesului-verbal de contravenție, semnându-l fără rezerve, împrejurare a cărei semnificație nu poate fi decât aceea a acordului cu privire la mențiunile consemnate și a sancțiunii aplicate de către agentul constatator.

Persoana sancționată are obligația de a justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului-verbal, în condițiile în care, nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia și aducerii la cunoștință a faptei imputate de agentul constatator și a recunoscut fapta.

Astfel, petentul nu a reușit să facă dovada contrară faptei reținute de agentul constatator în procesul-verbal și să combată prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură acesta.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța constată că s-a făcut cu respectarea prevederilor legale incidente.

Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petentul Z______ M_____, CNPxxxxxxxxxxxx1, cu domiciliul în S____, ___________________, nr. 8, jud. A___, în contradictoriu cu I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, cu sediul în A___ I____, _________________, nr.1B, jud. A___ și , în consecință:

Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________, nr. xxxxxxx din data de 14.01.2014.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen în 30 zile de la comunicare, care se depune la sediul Judecătoriei S____.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7 aprilie 2014.

	Președinte, A__ M____ M_____
	Grefier, M______ S_____

Red.AMM/25.04.2014

Tehnored.MS/25.04.2014/.4ex