R O M Â N I A

TRIBUNALUL T________

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE,

C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

COMPLET SPECIALIZAT PENTRU C_________ ADMINISTRATIV FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 40

R E C U R S

Ședința publică din data de 10.01.2013

Tribunalul compus din :

PREȘEDINTE – D_______ L_______

JUDECĂTOR – R_____ G_______

JUDECĂTOR – T_____ I____

GREFIER – B__________ – Z________ C_______ – A______

***

Pe rol, judecarea recursului civil având ca obiect anulare proces verbal de constatare și sancționare a contravenției declarat de recurent petent G________ O_______ cu domiciliul în sector 6, __________________________ nr.6, ___________.A, _________________________ sentinței civile nr.4606/17.09.2012 pronunțată de Judecătoria A_________ în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție Județean T________ – prin Serviciul Juridic cu sediul în A_________, __________________.73, jud.T________.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic G_________ P_____ - V______ pentru intimat Inspectoratul de Poliție Județean T________, lipsind recurent petent G________ O_______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

În baza art. 36 din O.G. 2/2001, prezenta acțiune este scutită de plata taxei de timbru și de timbru judiciar.

În conformitate cu dispozițiile art.159¹ al.4 Cod Procedură Civilă, instanța, verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită și că obiectul cauzei îl reprezintă anulare proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, după care:

Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de solicitat și probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Consilier juridic G_________ P_____ - V______ pentru intimat Inspectoratul de Poliție Județean T________ având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului promovat în cauza de față cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de instanța de fond și să se aibă în vedere fotografiile existente la dosarul cauzei.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de față:

Prin sentința civilă nr. 4606/17.09.2012 Judecătoria A_________ a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională, formulată de către petentul G________ O_______, în contradictoriu cu I__ T________ - Serviciul Rutier, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx din data de 01.07.2012, întocmit de un agent constatator din cadrul I__ T________ - Serviciul Rutier, petentul G________ O_______ fost sancționat în temeiul art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 cu amendă în cuantum de 280 lei și reținerea permisului de conducere, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 120 alin. 1 lit. h și i din RAOUG nr. 195/2002, și în temeiul art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 147 alin. 1 din RAOUG 195/2002.

Astfel, în actul de constatare s-a reținut că în data de 01.07.2012, orele 10:53, petentul a condus autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe DE 70, la km 55 a efectuat manevra de depășire a autoturismului marca VW cu nr. de înmatriculare B xxxxxx în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”, și a trecut peste marcajul longitudinal simplu continuu, circulând pe contrasens. De asemenea, s-a reținut că nu a avut asupra sa permisul de conducere.

Potrivit art. 120 alin. 1 lit. h, se interzice depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă, iar potrivit lit. i, se interzice depășirea vehiculelor cand pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere. Conform art. 45 alin. 1-4 din OUG nr. 195/2002: „ (1) Depășirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial. Potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 din OUG nr. 195/2002, „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectare regulilor privind depășirea”.

Potrivit art 147 alin. 1 din RAOUG 195/2002, conducătorul de autovehicul este obligat să aibă asupra sa, permisul de conducere. Potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa permisul de conducere.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Susținerea petentului în sensul că procesul-verbal ar fi lovit de nulitate nefiind semnat de un martor, nu a fost primită.

Potrivit art. 19 alin. 1 din OG 2/2001, procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator, iar potrivit alin. 3, în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Deși agentul constatator nu și-a îndeplinit această obligație, neconsemnând motivul pentru care procesul-verbal nu este semnat de un martor, aceste aspecte se încadrează în dispozițiile art. 16 din O.U.G. 2/2001, a căror nerespectare ar putea atrage nulitatea relativă a procesului-verbal, numai în măsura în care s-ar produce o vătămare care nu ar putea fi înlăturată altfel, ceea ce petentul nu a dovedit.

Nici motivul de nulitate invocat de petent, decurgând din faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință posibilitatea de a formula obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, nu a fost primit și această situație fiind tot o nulitate relativă.

Având în vedere că petentul a avut posibilitatea de a arăta în fața instanței de judecată în ce împrejurări s-au săvârșit faptele, se constată faptul că nu a avut loc o vătămare care să poată fi înlăturată doar prin anularea procesului verbal.

Instanța de fond nu a reținut nici susținerile petentului în sensul că sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile nu există pentru depășirea liniei continue, astfel că sancțiunea nu este prevăzută de lege. Atât timp cât s-a menționat că temeiul legal al aplicării sancțiunii suspendării activității este reprezentat de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, text care prevede suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, apare evident că durata suspendării este cea prevăzută de temeiul juridic sus-menționat, în speță eroarea materială constând în indicarea greșită a cifrei 9, în loc de cifra 3. Mai mult, în chiar cuprinsul întâmpinării, intimata arată că durata suspendării dreptului de a conduce aplicată petentului este de 30 de zile.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția de legalitate și de temeinicie.

Prin probele administrate, petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, nereușind astfel să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură acesta.

Din planșele foto depuse la dosar de către intimată (f. 14), reiese faptul că petentul a efectuat manevra de depășire a autoturismului marca VW în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă”, și a trecut peste marcajul longitudinal simplu continuu, circulând pe contrasens.

Simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât aceasta nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată în cauză, respectiv amenda contravențională în cuantum de 280 lei și reținerea permisului de conducere, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, s-a constatat că este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În privința faptei constând în conducerea autovehiculului fără a avea asupra sa permisul de conducere, petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, petentul recunoscând că nu a avut asupra sa permisul de conducere deoarece l-a pierdut.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, respectiv amenda contravențională în cuantum de 420 lei, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, s-a reținut că este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin urmare, în privința faptei prevăzute de art. 147 pct. 1 din RAOUG nr. 195/2002 și sancționate de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, s-a constatat că sancțiunea a fost legal aplicată și individualizată de agentul constatator, având în vedere că petentul a circulat cu autovehiculul fără a avea asupra sa permisul de conducere.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul.

A reiterat susținerile din fața instanței de fond, susținând că a depășit neregulamentar mașina din fața sa, din motive de forță majoră, întrucât celălalt autovehicul a frânat brusc.

Totodată, apreciază că procesul verbal se impune a fi anulat pentru lipsa semnăturii unui martor și pentru neconsemnarea obiecțiunilor petentului.

Recursul examinat potrivit motivelor invocate cât și conform art. 304¹ Cod Procedură Civilă, nu este întemeiat.

Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 dată în recurs în interesul legii, s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat (neaducerea la cunoștință a dreptului la obiecțiuni), atrage nulitatea relativă a procesului verbal contravențional.

Fiind vorba de o nulitate relativă, se impune ca ea să producă o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului, ceea ce nu este cazul de față, petentul formulând personal critici însăși prin plângerea formulată.

Aceeași observație cu privire la absența înscrierii unui martor în cuprinsul procesului verbal, fapt de asemenea sancționat cu nulitatea relativă, ce nu poate atrage anularea actului, nefiind probată o vătămare.

Nici pe fond recursul nu este întemeiat, forța majoră neoperând în cauză, în condițiile în care întregul probatoriu administrat dovedește o altă situație decât cea susținută prin motivele de recurs, neinvocată la instanța de fond și combătută de planșele foto anexate.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod Procedură Civilă, recursul s-a respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul petent G________ O_______ împotriva sentinței civile nr.4606 din 17.09.2012 pronunțată de Judecătoria A_________.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.01.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

D.L. R.G. T.I. B-Z.C-A.

Red./Tehnored.D.L./05.02.2013

Exemplare:2*