R O M Â N I A

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE,

C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

COMPLET SPECIALIZAT PENTRU C_________ ADMINISTRATIV FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 294

R E C U R S

Ședința publică din data de 6 Iunie 2013

Tribunalul compus din :

PREȘEDINTE – R_____ G_______

JUDECĂTOR – D_______ L_______

JUDECĂTOR – T_____ I____

GREFIER – B__________ – Z________ C_______ – A______

Pe rol, judecarea recursului civil având ca obiect anulare proces verbal de constatare și sancționare a contravenției declarat de recurent petent V________ G_______ cu domiciliul în ________________________ împotriva sentinței civile nr.855/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria A_________ în contradictoriu cu intimat Agenția Națională de Integritate cu sediul în București, sector 1, ________________________.5.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurent petent V________ G_______, lipsind intimat Agenția Națională de Integritate București.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

În baza art. 36 din O.G. 2/2001, prezenta acțiune este scutită de plata taxei de timbru și de timbru judiciar.

În conformitate cu dispozițiile art.159¹ al.4 Cod Procedură Civilă, instanța, verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită și că obiectul cauzei îl reprezintă anulare proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, după care:

Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare într-un singur exemplar formulată de intimat Agenția Națională de Integritate.

Recurent petent V________ G_______ arată instanței că a luat la cunoștință de întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei de partea adversă.

Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri de solicitat și probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Recurent petent V________ G_______ având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond cu consecința anulării în tot a procesului verbal de contravenție întocmit de reprezentanții intimatei Agenția Națională de Integritate.

Totodată, precizează că nu i-a fost cerut punctul de vedere din partea intimatului Agenția Națională de Integritate și că nu a primit nicio dovadă scrisă de depunere a declarației din partea persoanei responsabile cu această activitate.

T R I B U N A L U L:

Asupra recursului, de față:

Prin sentința civilă nr. 855 din 19.02.2013 pronunțată de Judecătoria A_________ a fost respinsă plângerea formulată de contestatorul V________ G_______, cu domiciliul în ___________________________ contradictoriu cu intimata AGENTIA N________ PENTRU INTEGRITATE, cu sediul în București, ______________________. 15, sector 1, având ca obiect procesul-verbal _________ nr. 937 din 10.10.2012, ca neîntemeiată.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. 937 din data de 10.10.2012 încheiat de către intimată, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute și sancționate de art. 1 pct. 31, art. 3 al. 2 si 3 si art. 4 al. 2, art. 29 al. 1 din Legea nr. 176/2010.

S-a reținut în procesul-verbal de contravenție că potrivit adresei nr.xxxxx/1.10.2012 emisă de DSVSA Teleorman, petentul V________ G_______ nu a respectat termenul de depunere a declarației de avere, nedepunând documentele până la data de 15.06.2012.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar contestatorul nu a făcut referire prin plângere la vreun motiv de nulitate, ci doar la motive de netemeinicie.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (decizia de admisibilitate în cauza Joost Falk v. Olanda, 19 octombrie 2004, plângere respinsă ca vădit neîntemeiată).

Având în vedere aceste principii, instanța a constat că petentul a învederat prin plângere că și-a respectat obligațiile legale, prin aceea că a depus declarațiile de avere și de interese în termenul legal, până la data de 15 iunie, însă persoana responsabilă cu primirea acestora din cadrul DSVSA Teleorman nu i-a eliberat o dovadă de primire, după cum prevede legea. Din probele administrate în dosar, instanța a reținut că prin adresa nr. xxxxx/1.10.2012 DSVSA Teleorman înștiințează Agenția Națională de Integritate cu faptul că mai multe persoane din cadrul direcției, printre care și petentul, nu au depus declarațiile de avere și de interese aferente funcțiilor publice.

Potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 176/2010, au obligația declarării averii și intereselor persoanele cu funcții de conducere și de control, precum și funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special, care își desfășoară activitatea în cadrul tuturor autorităților publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituțiilor publice. În conformitate cu art. 4 alin. 2 din lege, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligația să depună sau să actualizeze declarațiile de avere și declarațiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie.

Potrivit art. 29 al. 1 din Legea 176/2010, nedepunerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum și nedeclararea, în declarația întocmita potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei. Agenția poate declanșa din oficiu procedura de evaluare.

Instanța a avut în vedere materialul probator administrat în cauză, respectiv constatările persoanelor responsabile din cadrul DSVSA Teleorman care au întocmit adresa nr. xxxxx/2012 prin care se aduce la cunostința ANI faptul că petentul nu a depus declarațiile până la 15.06.2012, document ce a stat la baza întocmirii procesului verbal atacat, care conduce în mod rezonabil la concluzia că împotriva contestatorului s-a ridicat o acuzație bazată pe împrejurări de fapt ce necesită explicații fundamentate pe probe din partea acesteia (principiu extras din cauza Blum v. Austria, hotărârea din 3 februarie 2005, paragraf 28). În cazul de față se impunea dovedirea de către petent a prezentării documentelor solicitate, fie prin proces verbal/dovada de primire întocmit de către funcționarul care primește și înregistrează declarațiile la care a făcut referire în plângere contestatorul, fie prin dovezi de comunicare prin poștă cu confirmare de primire a acestor acte. Întrucât nu există astfel de probe la dosar, instanța a reținut că petentul și-a încălcat obligațiile legale, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic. Depunerea la dosar a unor declaratii de avere și de interese pentru anul 2011 nu satisface cerința îndeplinirii obligațiilor legale și pentru anul 2012, iar neîndeplinirea de către funcționarul competent cu primirea documentelor a obligațiilor prev. de art. 6 din lege (nînmânarea unei dovezi de primire) atrage separat răspunderea contravențională a acestuia, nefiind o cauza exoneratoare de răspundere care să opereze în favoarea petentului.

Față de cuantumul amenzii aplicate și de gradul de pericol social al contravenției, instanța a apreciat că aplicarea sancțiunii contravenționale îndreptate către minimul prevăzut de lege s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001. Aplicarea avertismentului nu poate atinge scopul sancțiunii, având în vedere atitudinea petentului, care nu a prezentat documentele, iar până în prezent nu a făcut dovada comunicării actelor către intimata, deși avea această posibilitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal contestat.

În motivarea recursului, recurentul petent a arătat că la data de 15.10.2012 prin adresa A.N.I. nr. xxxxx/G/II/10.10.2012 i s-a înaintat de către Agenția Naționala de Integritate procesul verbal de constatare a contravenției _______.N.I. nr. 937 întocmit la data de 10.10.2012, fiind sancționat cu amenda in suma de 500 lei pentru faptul ca nu a depus declarațiile de avere si de interese in termenul legal fapt semnalat de către Direcția Sanitara Veterinara si pentru Siguranța Alimentelor Teleorman (DSVSA Teleorman) prin adresa xxxxx/01/10.2012 , așa cum reiese din procesul verbal de constatare a contravenției mai sus amintit.

Precizează că declarațiile de avere si de interese le-a depus anual la instituția angajatoare DSVSA Teleorman pana la data de 15 iunie la persoana responsabila, insa niciodată nu i s-a eliberat o dovada de primire așa cum se prevede la art. 6 alin 1 lit. a din Legea nr. 176/2010.

Astfel si in anul 2011 a depus declarațiile pana la data de 15 iunie, respectiv la data de 04.04.2011 si nu i-a fost eliberata dovada de primire. Astfel, se poate observa ca pe site-ul ANSVSA Teleorman la rubrica declarații de avere si interese sunt postate declarațiile de avere si interese ale acestuia pe anul 2011. Pe anul 2012 acestea nu sunt postate, deși au fost depuse in termen, neeliberându-i-se dovada. A se observa ca si in anul 2011 a depus in termen, fiind înregistrate cu nr. 7 in data de 04.04.2011.

În dovedirea bunei sale credințe, anexează in copie si declarația de avere si declarația de interese depuse la data de 23.07.2012 la Primăria comunei Nanov , ca urmare a validării mandatului de viceprimar.

Solicită să se constate faptul ca procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu încălcarea O.G. nr. 2/2001, cu modificări si completări ulterioare, respectiv contravenția nu a fost constatata în mod direct de agentul constatator, aceasta fiind încheiata la sediul A.N.I. din București si s-a bazat in mod exclusiv pe o adresa a DSVSA Teleorman. De asemenea, nu a fost identificată încălcarea normei încălcate, respectiv nu identifică pentru ce an trebuiau depuse declarațiile de avere si interese dat fiind ca acestea trebuiau depuse anual).

Mai mult decât atât, in cazul in care nu depuneam declarațiile de avere si de interese in termenul legal, persoana responsabila cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere si declarațiile de interese avea obligația, potrivit art. 6 alin 1 lit. g din Legea nr. 176/2010, de a-l informa de îndată despre acest lucru si de a-i solicita un punct de vedere in termen de 10 zile lucrătoare. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece nici nu a fost cazul, întrucât depusese declarațiile de avere si de interese in termenul legal.

Consideră ca sesizarea DSVSA Teleorman prin adresa xxxxx/01/10.2012 a fost făcuta cu rea credința, cauzându-i un prejudiciu atât moral cât si material, atâta vreme cat persoana responsabila nu si-a îndeplinit atribuțiile, respectiv de a-i înregistra declarațiile de avere si de interese, de a-i elibera dovada de primire si de a-i solicita punct de vedere in situația in care nu ar fi depus declarațiile.

Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 304 Cod procedură civilă, tribunalul îl apreciază ca întemeiat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin procesul verbal de contravenție _________ nr. 937 din data de 10.10.2012 încheiat de către intimată, recurentul petent a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute și sancționate de art. 1 pct. 31, art. 3 al. 2 si 3 si art. 4 al. 2, art. 29 al. 1 din Legea nr. 176/2010, reținându-se în procesul-verbal de contravenție că potrivit adresei nr. xxxxx/1.10.2012 emisă de DSVSA Teleorman, petentul V________ G_______ nu a respectat termenul de depunere a declarației de avere, nedepunând documentele până la data de 15.06.2012.

Împotriva procesului verbal menționat petentul a formulat plângere care prin sentința civilă nr. 855 din 19.02.2013 pronunțată de Judecătoria A_________ a fost respinsă ca nefondată.

Petentul a formulat recurs împotriva sentinței menționate, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând, în esență că nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat.

Constată tribunalul că în mod corect a apreciat instanța de fond că procesul verbal contestat este legal și temeinic întocmit, sub aspectul situației de fapt reținute, al încadrării juridice a contravenției și a vinovăției recurentului petent.

Astfel, sub aspectul legalității în mod just s-a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, tribunalul constatând că nu există cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu a invocat niciun astfel de motiv de nulitate.

Sub aspectul temeiniciei instanța de fond corect a reținut că situația de fapt menționată în procesul verbal corespunde realității. Sub acest aspect tribunalul reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, iar în cauză petentul, prin probele administrate nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în sarcina sa prin procesul verbal și nu există niciun alt element de fapt care să conducă la concluzia că modul de desfășurare a faptei reținute în procesul-verbal nu corespunde realității.

Astfel, se apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat, iar această faptă, de a nu depune declarația de avere și declarația de interese în termenul prevăzut de lege constituie contravenție potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 176/2010 și se sancționează cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei.

Însă, apreciază tribunalul că sub aspectul individualizării sancțiunilor contravenționale aplicate se impune înlocuirea sancțiunii amenzii în sumă de 500 lei cu sancțiunea „avertisment”, date fiind împrejurările în care fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost săvârșită.

Astfel, se reține că recurentul petent a depus declarația de avere și declarația de interese aferente anului 2012 la data de 27.07.2012, că pentru anul 2011 depusese în termen aceste declarații și nu a mai fost sancționat contravențional pentru astfel de fapte. Față de împrejurările reținute anterior, de faptul că fapta nu a avut nici un fel de urmări, de împrejurările săvârșirii acesteia și de persoana recurentului petent, se apreciază că amenda aplicată este prea aspră, ținând seama și de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și cele ale art. 7 alin. 3 prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune, tribunalul urmează să înlocuiască sancțiunea amenzii în sumă de 280 lei aplicată recurentei petente cu sancțiunea „avertisment” apreciind că aceasta este suficientă și necesară pentru a atrage atenția acestuia cu privire la respectarea dispozițiilor legale privind depunerea declarațiilor de avere și de interese.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedură civilă urmează ca recursul formulat de recurentul petent V________ G_______ împotriva sentinței civile nr.855/19.02.2013 a Judecătoriei A_________ să fie admis, modificată în parte sentința recurată, în sensul modificării în parte a procesului verbal _________ nr. 937 din 10.10.2012 emis de Agenția Națională de Integritate și înlocuirii sancțiunii amenzii în sumă de 500 lei cu sancțiunea „avertisment”, făcându-se aplicarea și a art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001. Se vor menține celelalte dispoziții ale procesului verbal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de petentul V________ G_______ împotriva sentinței civile nr. 855/19.02.2013 a Judecătoriei A_________ pe care o modifică în tot în sensul că:

Admite plângerea formulată împotriva procesului verbal _________ nr. 937 din 10.10.2012 emis de Agenția Națională de Integritate. Modifică procesul verbal și înlocuiește sancțiunea amenzii cu "avertisment".

Pune în vedere petentului dispoz.art.7 din OG 2/2001.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 6 Iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

R.G. D.L. T.I. B-Z.C-A.

Red./Tehnored.T.I./21.06.2013

Exemplare:2

Df.XXXXXXXXXXXXX/M.I.M.