Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 396/Aca/2015

Ședința publică din 03 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ S____

Judecător A_______ T_________

Grefier M______ S______

Pe rol judecarea apelului în materia contencios administrativ declarat de apelanta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G_____ – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____, cu sediul în B_____, _____________________, jud. B_____; împotriva sentinței civile nr. 1885/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX; în contradictoriu cu intimata __________________ SRL, cu sediul în B_____, _____________________.53, jud. B_____; având ca obiect - anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică pentru apelantă au răspuns consilier juridic C______ G____, în baza delegației depusă la dosar, av. Huluba I______ pentru intimată în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar fila 13.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că procedura de citare este legal îndeplinită; acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru; etapa procedurii prealabile a fost finalizată conform prevederilor legale; cauza se află la al doilea termen de judecată, apelul este declarat în termen legal și motivat, s-a depus întâmpinare la dosar, cauza a fost amânată pentru lipsa de apărare a intimatei , după care;

Părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.

Având în vedere că nu mai sunt alte motive de amânare, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Reprezentantul apelantei având cuvântul, solicită admiterea apelului și în rejudecare modificarea sentinței apelate în sensul respingerii plângerii contravenționale ca nefondată. Consideră că hotărârea apelată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv s-au interpretat și aplicat greșit dispozițiile art.5 alin.5 și art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale art. 219 alin.1 lit.f) din OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală. Dispozițiile legale sunt clare și de strictă interpretare, iar voința legiuitorului este expresă, în sensul că nefurnizarea de informații organului fiscal prin nedepunerea sau întârzierea depunerii declarațiilor fiscale peste termenul prevăzut de lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă și nu cu avertisment. Așa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat, agentul constatator a făcut încadrarea legală corectă a faptei contravenționale săvârșite și a sancțiunii aplicate, aspecte reținute de altfel și în hotărârea atacată. Consideră că nu se impune o reindividualizare a sancțiunii aplicate de către agentul constatator, întrucât aceasta a fost corect stabilită, prin raportare la pericolul social al faptei constatate, care rezultă nu numai din modul în care a fost săvârșită fapta contravențională sau de potențialele efecte periculoase generate de săvârșirea acesteia, dar și din modul în care legiuitorul a înțeles să sancționeze săvârșirea acestei fapte,prin stabilirea limitei minime a amenzii contravenționale aplicabile la un cuantum destul de ridicat. Având în vedere că în cauză s-a constatat că actul atacat îndeplinește condițiile legale prevăzute de lege și că petenta a săvârșit fapta contravențională pentru care a fost sancționată, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii plângerii contravenționale ca nefondată.

Av. Huluba I______ având cuvântul pentru intimată solicită respingerea apelului ca nefondat și mentinerea hotărârii atacate,având în vedere că instanța a reținut în mod justificat că sancțiunea aplicată este disproporționat de mare față de pericolul social concret al faptei și a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertisment, pronunțând astfel o hotărâre legală și temeinică.

Menționează că organul fiscal a apreciat că depunerea unei declarații 394 pe luna martie 2014 în termen legal, dar cuprinzând o dată eronată echivalează cu nedepunerea declarației 394 pentru luna martie 2014, fără a se ține seama de faptul că s-a procedat la transmiterea inițială-eronată și ulterior retransmiterea și corectarea declarației inițiale așa cum a menționat și în scris. Precizează că intimata se află la prima abatere de acest gen și apreciază că sancțiunea aplicată este mult prea mare raportat la natura faptei săvârșite și anume strecurarea unei erori materiale și ulterior îndreptarea acesteia. Pentru aceste motive solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate.

TRIBUNALUL

Prin Sentința civilă nr.1885/11 03 2015 a Judecătoriei B_____ pronunțată în dosarul nr XXXXXXXXXXXXXX s-a admis în parte plângerea formulată de petenta __________________________________ procesului verbal de contravenție _______ 2011 nr. xxxxxxx/17.06.2014 în contradictoriu cu intimata ANAF-DGRFP G_____ – AJFP B_____ cu sediul în B_____, _____________________. S-a dispus înlocuirea sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție, respectiv amenda contravențională în cuantum de 12.000 lei, cu sancțiunea avertismentului.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _______ 2011 nr. xxxxxxx/17.06.2014 încheiat de intimată, petenta a fost sancționată cu amendă de 12.000 de lei pentru faptul că nu a depus la termenul stabilit de lege – 25.04.2014 Declarația informativă privind livrările și achizițiile naționale (formularul 394) pentru luna martie 2014, faptă prevăzută de art. 2191 alin. 1 lit. f și sancționată de art. 2191 alin. 2 lit. c din OG 92/2003.

Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa reprezentantului contravenientului, în prezența unui martor ce a fost audiat în instanță, petenta formulând în termen legal, prezenta plângere.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Verificând temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că fapta există însă sancțiunea aplicată este disproporționată față de fapta comisă și lipsa de urmări a acesteia.

Din declarația informativă privind livrările, achizițiile și prestările intracomunitare (formularul 394) pentru luna martie 2014 s-a observat că aceasta a fost transmisă la data de 20.05.2014, în afara termenului legal, la sesizarea intimatei, astfel instanța a apreciat că petenta a avut intenția de a respecta normele legale.

Instanța a avut în vedere și aspectul referitor la faptul că agentul constatator nu a menționat în procesul verbal de contravenție faptul că declarația a fost înregistrată la data de 20.05.2014 la intimată(anterior sancționării), fapt ce trebuia a servi la aprecierea gravității faptei.

Potrivit prevederilor art.7 alin.3 din OUG 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

În conformitate cu art.5 alin.5 din OUG 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G_____-administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____.

În motivare a arătat:

Agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzut de dispozițiile legale.

De asemenea, pentru fapta menționată în procesul verbal de contravenție, nu este prevăzută posibilitatea sancționării cu avertisment.

Fapta constatată nu prezintă grad de pericol social redus. Astfel, normele imperative încălcate au fost edictate de legiuitor în scopul disciplinării agenților economici, a conștientizării asupra pericolului pe care faptele îl au față de întreaga societate, aspect care nu conferă libertatea de a alege dacă acestea trebuie respectate sau nu, existînd obligația de conformare, iar în caz contrar de suportare a sancțiunilor pecuniare, indiferent de cuantumul lor.

La dosar nu s-a depus întîmpinare.

Examinînd sentința atacată potrivit art 476 și următoarele C pr civ tribunalul apreciază că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art 5 al 5 din OG 2/2001: Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Potrivit art 7 al 2 din OG 2/2001Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.

De asemenea potrivit art 21 al 3 din O 21/2010: Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Din dispozițiile legale enunțate rezultă că la stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie să se țină seama de criteriile prevăzute de art 21 al 3 din OG 2/2001.

Prin raportare la dispozițiile art 21 al 3 din OG 2/2001, se reține că apelanta

nu a mai fost sancționat contravențional pentru o faptă similară și că și-a îndeplinit ulterior, respectiv la data de 20.05.2014 obligațiile stabilite în sarcina sa. În consecință, sancțiunea avertisment se consideră a fi suficientă.

Totodată se reține că potrivit art 7 al 3 din OG 2/2001: Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Față de cele expuse în temeiul art 480 C pr civ apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat apelanta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G_____ – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B_____, cu sediul în B_____, _____________________, jud. B_____; împotriva sentinței civile nr. 1885/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX; în contradictoriu cu intimata __________________ SRL, cu sediul în B_____, _____________________.53, jud. B_____.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 03 Septembrie 2015

Red SM

4 ex/15.09.2015

Jud fond.B______ C______