cod operator 4204

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 263/A

Ședința publică din 06 Martie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C______ G______

Judecător M____ P____

Grefier A______ H____

Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de apelanta-intimată AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DGRFP CLUJ N_____ ÎN NUME PROPRIU, PRIN AJFP MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M___, _____________________, jud. Maramureș și apelanta-petentă _________________ SRL, cu sediul în Baia M___, ______________________, _____________________, împotriva sentinței civile nr. 3324 din 15.04.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M___, jud. Maramureș, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 13.02.2015, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de 27.02.2015, 06.03.2015, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 3324 din 15.04.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Baia M___ a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta __________________” SRL, cu sediul în Baia M___, _____________________/1, jud. Maramureș, CUI RO xxxxxxxx, JXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata ANAF, cu sediul în București, ____________________, sector 5, prin AJFP Maramureș, cu sediul în Baia M___, ____________________, jud. Maramureș, a fost anulat în parte procesul-verbal de constatare a contravenției _______ nr. xxxxxxx/15.02.2013, a fost exonerată petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 de lei aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției _______ nr. xxxxxxx/15.02.2013, s-a respins capătul de cerere referitor la restituirea sumei confiscate în cuantum de 168 lei, reținută prin chitanța _______ nr. xxxxxxx/17.02.2013, s-a dispus înlăturarea măsurii complementare a suspendării activității de bar, aplicată prin același proces-verbal.

În considerentele sentinței se reține că în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției _______ nr. xxxxxxx/15.02.2013 încheiat de inspectorii Gărzii Financiare Maramureș se reține că în urma controlului operativ și inopinat efectuat prin sondaj la data de 17.02.2013 la punctul de lucru al operatorului economic __________________” SRL, situat în Baia M___, __________________________, s-a constatat că s-au efectuat vânzări cu amănuntul de băuturi răcoritoare și alcoolice către persoane fizice la barul din incinta complexului de înot, în condițiile în care nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal pentru activitatea respectivă.

În aceste condiții în sarcina petentei s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999, pentru care i-au fost aplicate amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei, confiscarea sumei de 168 lei, reprezentând contravaloarea vânzării aferente activității de la bar efectuate în data de 17.02.2013, și măsura suspendării activității de bar până la dotarea cu aparat de marcat fiscal.

Art. 1 din OUG nr. 28/1999 prevede că „Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale”.

Potrivit înscrisurilor depuse de petentă la filele nr. 11 și 12 din dosarul cauzei, constând în adresa emisă de ANAF – Direcția de Metodologie și Administrare a Veniturilor Statului și Declarația de Instalare a aparatelor de marcat electronice fiscale nr. xxxxx/09.09.2011, reiese că aceasta are instalat la punctul de lucru menționat anterior o casă de marcat cu datele de identificare Datecs, model MP55, seria xxxxxxxx, care funcționează cu respectarea normelor prescrise de lege.

În vederea susținerii acestui aspect, petenta a depus în probațiune și înscrisuri constând în bonuri fiscale emise de aparatul electronic fiscal la data efectuării controlului de către inspectorii Gărzii Financiare, respectiv data de 17.02.2013 (f. 15-21).

Instanța a constatat că în cuprinsul procesului-verbal contestat se precizează că fapta contravențională reținută în sarcina petentei constă în faptul nedeținerii unui astfel de aparat, pe care să se opereze activitatea de vânzare desfășurată la bar.

Din declarațiile martorilor, dar și din bonurile fiscale menționate anterior a reieșit că petenta are aparat de marcat electronic fiscal, instalat la _______________________________ de înot, care era folosit atât pentru activitatea aferentă bazinului de înot, cât și pentru cea desfășurată la bar.

Instanța a considerat necesar să menționeze dispozițiile art. 6 din același act normativ conform cărora „Obligația operatorilor economici prevăzuți la art. 1 de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale ia naștere de la data începerii activităților comerciale desfășurate în fiecare locație”.

Instanța a apreciat că aceste dispoziții legale vizează obligația operatorilor economici de a utiliza un astfel de aparat la fiecare punct de lucru, neprevăzându-se dotarea cu acest aparat pentru fiecare tip de activitate desfășurată.

În aceste condiții, instanța a constatat că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost încheiat cu nerespectarea principiul legalității care trebuie să guverneze întocmirea procesului-verbal.

Instanța a observat că intimata susține prin întâmpinare că petenta a fost sancționată de fapt pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999, constând în neemiterea de bonuri fiscale pentru activitatea de alimentație publică la punctul de lucru BAR din incinta complexului de înot.

Instanța a considerat că apărarea petentei este nefondată având în vedere că descrierea faptei contravenționale realizate în procesul-verbal contestat se referă la vânzări cu amănuntul de băuturi răcoritoare și alcoolice către persoane fizice la barul din incinta complexului de înot, în condițiile în care nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal pentru activitatea respectivă.

De asemenea, instanța a constatat că în mod greșit intimata susține că barul complexului imobiliar constituie un punct de lucru distinct, având în vedere că însuși complexul de înot reprezintă un punct de lucru. Faptul că locația unui operator economic este compartimentată pe activități economice distincte nu este de natură să o transforme într-o multitudine de puncte de lucru. Această interpretare este total nejustificată în condițiile în care legea nu prevede acest lucru.

Intimata a mai susținut că faptul achiziționării de către petentă, anterior controlului, respectiv în luna septembrie a anului 2011, a două aparate fiscale pentru locația din Baia M___, __________________________ denotă culpa sa.

Având în vedere motivele prezentate mai sus, instanța a apreciat că susținerea intimatei este neîntemeiată.

Referitor la suma confiscată, în cuantum de 168 lei, art. 14 alin. 3 din OUG nr. 28/1999 prevede că „Sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art. 1 alin. 1, care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. 4, ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat”.

Din declarațiile martorilor L__ M____ G_______ și D______ I___ V_____, foști angajați ai petentei, a reieșit că pentru activitatea de la bar se emiteau bonuri fiscale după ce barmanul îi aducea recepționerei bonurile de marcaj, pe care erau menționate produsele vândute, și sumele aferente de bani.

Martora L__ M____ G_______ susține că înmâna bonuri fiscale doar în situația în care clienții de la bazinul de înot îi solicitau acest lucru sau barmanul îi comunica faptul că un client dorește bon fiscal.

Cu privire la acest aspect instanța a considerat necesar a menționa prevederile art. 1 alin. 2 din OUG nr. 28/1999 conform cărora operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul „au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le predea clienților”.

Având în vedere faptul că legea dispune în mod imperativ ca profesionistul să procedeze la înmânarea bonului fiscal cumpărătorului, încălcarea acestei prevederi constituind contravenție potrivit art. 10 lit. d din OUG nr. 28/1999, instanța consideră că practica angajaților societății petente, constând în neînmânarea bonului fiscal fiecărui cumpărător, nu respectă dispozițiile legale.

De asemenea, faptul că martorul D______ I___ V_____ susține că nu a reușit să predea recepționerei bonurile de marcaj și sumele de bani aferente activității de bar, din cauza aglomerației, nu este de natură să înlăture caracterul ilicit al modului de operare, având în vedere argumentele prezentate anterior.

Acest martor a mai precizat că existau momente în care primea bani în avans de la clienți pentru consumația de la bar, fără a specifica dacă această situație a fost incidentă și în ziua efectuării controlului.

Întrucât pentru suma de 168 lei, s-a constat la momentul efectuării controlului activității de la bar că nu au fost emise bonuri fiscale, instanța a respins acest capăt de cerere.

Având în vedere preverile art. 14 alin. 3 din OUG nr. 28/1999, instanța a constatat că soluția acestui capăt de cerere nu depinde de soluția dată asupra celui referitor la existența faptei contravenționale reglementate de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999.

În ceea ce privește, sancțiunea complementară a suspendării activității de bar a societății petente până la dotarea cu aparat de marcat fiscal, instanța a constatat că acesta a fost aplicată în temeiul art. 14 alin. 1 din care prevede că „Neîndeplinirea obligației operatorilor economici prevăzuți la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele prevăzute la art. 6 atrage și suspendarea activității unității până la momentul înlăturării cauzelor care au generat aceasta”.

Având în vedere faptul că această măsură reprezintă o sancțiune complementară, care se aplică în mod obligatoriu în cazul săvârșirii faptei contravenționale prevăzute de art. 1 din OUG nr. 28/1999, instanța a înlăturat-o.

Pentru aceste considerente instanța a admis în parte plângerea formulată de petentă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției _______ nr. xxxxxxx/15.02.2013.

Împotriva sentinței a declarat apel principal intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ, pârâta _________________ SRL, a promovat apel incident.

Apelanta-intimată DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ a solicitat schimbarea sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale în totalitate.

În cuprinsul motivelor de apel se arată că potrivit art. 5 al. 4 Noul Cod de procedură civilă este interzis judecătorului să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele care îi sunt supuse judecății, susținându-se că în situația de față prima instanță a soluționat cauza cu depășirea atribuțiilor judecătorești.

Se arată că petenta a fost sancționată contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 10 lit. b din OUG nr. 28/xxxxx rep., reținându-se încasarea unor sume de bani de la clienți pentru activitatea de alimentație la punctul de lucru bar din incinta unui complex SPA (bazin de înot) fără ca acest punct de lucru să fie dotat cu aparat de marcat fiscal. Se menționează că a fost nefiscalizată suma de 168 lei rezultată din vânzarea de băuturi pentru care s-au emis bonuri de marcaj nefiscalizate. Din nota explicativă dată de administratorul societății rezultă că unitatea este dotată cu aparat fiscal aflat la _____________________________ (la distanță față de bar) care nu se utilizează și pentru activitatea barului (unde se emit bonuri de marcaj) și se angajează să procure o altă casă de marcat pentru bar.

Luând în considerare aspectele de mai sus s-a aplicat petentei sancțiunea amenzii în sumă de 8000 lei care este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.

Se arată că sancțiunea s-a aplicat potrivit art. 11 al. 1 lit. b din OUG nr.28/1999 în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Apelanta-petentă _________________ SRL a solicitat schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii în întregime a plângerii contravenționale formulate împotriva procesului verbal de contravenție _______ nr. xxxxxxx/17.02.2013 și respectiv a anulării măsurii complementare a confiscării dispuse prin procesul verbal cu consecința restituirii către petentă a sumei de 168 lei confiscată în temeiul art. 11 al. 3 din OUG nr. 28/1999 încasată cu chitanța _______ nr. xxxxxxx/17.02.2013.

În cuprinsul motivelor de apel se arată că în situația de față, în considerentele sentinței prima instanță a reținut că practica angajaților societății-petente constând în neînmânarea bonului fiscal fiecărui cumpărător nu respectă dispozițiile legale, încălcarea acestei prevederi constituind contravenție potrivit art. 10 lit. d din OUG nr. 28/1999, situație în care prima instanță s-a substituit agentului constatator și a dat o altă încadrare juridică faptei.

În acest sens s-a reținut că fapta se încadrează în prevederile art. 10 lit. d din OUG nr. 28/1999 și pentru acest considerent a menținut sancțiunea complementară a confiscării dispusă de agentul constatator alături de amendă, pentru o altă faptă respectiv pentru cea încadrată în prevederile art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999, privitor la care instanța a reținut că nu există.

În concluzie, se arată că soluția instanței asupra măsurii complementare este nelegală, aceasta vine în contradicție cu soluția pronunțată asupra sancțiunii principale a amenzii cu atât mai mult cu cât instanța procedează la o reindividualizare judiciară a unei pretinse fapte care nu a fost apreciată astfel de agentul constatator, în textul art. 10 lit. d din OUG nr. 28/1999.

Se arată că soluția de menținere a sumei confiscate este contrară dispozițiilor art. 41al. 2 din OG nr. 2/2001 potrivit cărora în caz de anulare sau de constatare a nulității procesului verbal bunurile confiscate cu excepția celor a căror deținere sau circulație este interzisă prin lege, se restituie de îndată celui în drept.

Examinând cererile de apel instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție atacat s-a reținut în sarcina petentei _________________ SRL contravenția prevăzută de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999 republicată, text de lege potrivit căruia constituie contravenție neîndeplinirea obligațiilor operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 al. 2 la termenele stabilite la art. 6 cu excepția prevăzută la art. 1 al. 4 neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și neintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative.

Din analiza dispozițiilor legale susmenționate rezultă că fapta contravențională se poate comite prin mai multe modalități de către operatorii economici, respectiv prin neîndeplinirea obligațiilor de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și prin fapta omisivă de neemitere a bonurilor fiscale pentru bunurile livrate sau serviciile prestate.

În situația de față din nota explicativă dată de administratorul societății rezultă că au fost încasate sume de bani (în total 168 lei) fără a se utiliza aparatul de marcat electronic fiscal, reprezentanta petentului recunoscând în nota explicativă că există o distanță apreciabilă între locația barului și cea a bazinului de înot unde există o casă de marcat, astfel încât pentru suma de 168 lei nu au fost emise bonuri fiscale, administratorul obligându-se să instaleze încă o casă de marcat la bar.

Așa cum a reținut și prima instanță, din declarațiile martorilor a reieșit că petenta are aparat de marcat electronic fiscal, instalat la _______________________________ de înot, care era folosit atât pentru activitatea aferentă bazinului de înot, cât și pentru cea desfășurată la bar, însă așa cum am reținut anterior, petenta a fost sancționată de fapt pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999, constând în neemiterea de bonuri fiscale pentru activitatea de alimentație publică la punctul de lucru BAR din incinta complexului de înot, sens în care aceasta nu a utilizat aparatul de marcat electronic fiscal aflat la _______________________________ de înot.

Raportat la starea de fapt expusă anterior apreciem că în situația de față agentul constatator în mod corect a încadrat fapta contravențională săvârșită de petentă în dispozițiile art. 10 lit. b din OUG nr. 28/1999 întrucât pentru suma de 168 lei, s-a constat la momentul efectuării controlului activității de la bar că nu au fost emise bonuri fiscale, nefiind utilizat aparatul de marcat electronic fiscal.

În ceea ce privește, sancțiunea complementară a suspendării activității de bar a societății petente până la dotarea cu aparat de marcat fiscal, instanța a constatat că acesta a fost aplicată în temeiul art. 14 alin. 1 din care prevede că „Neîndeplinirea obligației operatorilor economici prevăzuți la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele prevăzute la art. 6 atrage și suspendarea activității unității până la momentul înlăturării cauzelor care au generat aceasta”, or raportat la starea de fapt reținută s-ar fi impus ca eventual sancțiunea complementară, sancțiune care se aplică în mod obligatoriu în cazul săvârșirii faptei contravenționale prevăzută de art. 1lit. b din OUG nr. 28/1999 să fie aplicată în temeiul dispozițiilor art. 14al. 2 din OUG nr. 28/1999, text de lege potrivit căruia nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale și neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate și serviciile prestate, atrage suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni.

În situația de față apreciem că instanța nu se poate substitui agentului constatator pentru a aplica sancțiunea complementară prevăzută de art. 14 al. 2 iar pe de altă parte petentei i s-ar înrăutății situație în propria plângere contravențională în condițiile în care din cuprinsul declarației dată la data de 21.02.2013,ulterior controlului, de administratorul societății-petente numita A_______ L_______ S_____ și aflată la fila 38 din dosar reiese că în situația de față cea dea doua casă de marcat achiziționată de petentă în scopul utilizării în cadrul restaurantului și care nu a fost pusă în funcțiune la acel obiectiv deoarece nu a funcționat, se va utiliza la obiectivul bar din incinta complexului bazin de înot, nemaifiind cazul achiziționării unei alte case de marcat

Față de cele expuse anterior reținem că măsura complementară a suspendării activității petentei a rămas fără obiect raportat la declarația dată de administratorul statutar al petentei la data de 21.02.2013, anexată întâmpinării depusă de intimată în dosarul primei instanțe, această măsură încetând la data de 21.02.2013.

Pentru considerentele sus menționate în baza art. 480 al. 2 din Codul de procedură civilă apelul declarat de intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ va fi admis iar sentința va fi modificată în sensul respingerii plângerii contravenționale iar apelul incident declarat de petenta _________________ SRL va fi respins potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE MARAMUREȘ, împotriva sentinței civile nr. 3324 din 15.04.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M___, jud. Maramureș, pe care o schimbă în temeiul art. 480 al. 2 Noul Cod de procedură civilă, în sensul că:

Respinge plângerea formulată de petenta _________________ SRL, cu sediul în Baia M___, ______________________, _____________________, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției _______ nr. xxxxxxx/17.02.2013.

Respinge apelul incident promovat de petenta _________________ SRL împotriva sentinței civile nr. 3324 din 15.04.2014.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 06.03.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

C______ G______ M____ P____ A______ H____

Red. M.P./06.04.2015

Tred. A.H./09.04.2015/ 4ex.

JUDECĂTOR LA FOND M_____ A________ M____