Cod ECLI ECLI:RO:TBBNS:2016:007.xxxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 17/2016

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2016

Tribunalul format din:

PREȘEDINTE : B____ L__________ T___

JUDECĂTOR: M_____ A___ P______

GREFIER: M______ D_____

S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN împotriva Sentinței civile nr. 1340/2015 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr. XXXXXXXXXXXX și în contradictoriu cu intimatul H_____ D_____ I___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au cusut la dosar Note scrise formulate de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, note care vizează același număr de dosar ca și prezenta cauză.

Tribunalul, efectuând verificările impuse de art. 131 alin. 1 Cod pr. civilă, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezentul apel, potrivit art. 95 pct. 2 Cod pr. civilă cu raportare la art. 34 din OG nr. 2/2001. De asemenea, constată că apelul a fost declarat în termenul legal și scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Tribunalul constată că Notele scrise formulate de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier depuse la dosar la filele 17 – 21, cu același nr. de dosar, vizează altă cauză și o altă faptă, motive pentru care se vor desprinde și se vor înainta serviciului registratură pentru a face verificări cu privire la identificarea dosarului.

Nemaifiind cereri și incidente de soluționat, tribunalul constată cercetarea procesului încheiată și stabilește termen pentru dezbaterea apelului în continuare.

Deschide dezbaterile asupra apelului și, având în vedere lipsa părților și solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, închide dezbaterile și reține apelul în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Deliberând, constată:

Prin sentința civilă nr. 1340/2015 pronunțată de judecătoria Beclean în dosar nr. XXXXXXXXXXXX s-a admis plângerea contravențională formulată de către petentul H_____ D_____ I___ împotriva procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/28.01.2015 întocmit de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - C______ de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – cu sediul în mun. București, _____________________. 401A, sector 6 – și, în consecință s-a constatat nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție contestat. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/28.01.2015 de intimata C.N.A.D.N.R. S.A. – C.E.S.T.R.I.N (f.4), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei pentru comiterea în data de 21.10.2014, orele 14:27, pe D.N. 13 la km 161+000, în localitatea Corunca, jud. M____ a contravenției prev. de art.8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002, republicată cu modificările și completările ulterioare, constând în aceea că a circulat pe D.N. 13, cu vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare B.N.-10-did, fără a deține rovinietă valabilă.

Instanța a constatat că la întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat nu s-au respectat condițiile de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, sub sancțiunea nulității.

Astfel, potrivit Deciziei în interesul legii nr.6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României nr.199/25.03.2015, Procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate pentru comiterea contravențiilor prev. de art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.1 lit. a, alin.2 și alin.3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional, pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

În consecință, înscrisul comunicat de intimată, petentului, intitulat proces-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/28.01.2015 nu constituie un proces verbal de constatare a contravenției, ci reprezintă dovadă faptului că intimata a încheiat procesul verbal, în format electronic.

Având în vedere starea de fapt expusă și dispozițiile legale incidente, instanța a admis plângerea formulată și a constatat nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție contestat.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal apelanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin subunitatea acesteia, C______ de Studii Tehnice Rutiere si Informatica-CESTRIN, prin care solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii și menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca temeinic și legal întocmit.

În motivare se arată că prin plângerea înregistrată pe rolul acestei Instanțe, petentul Haroba D_____ I___ a formulat plângere contravențională împotriva Procesului Verbal de contravenție _______ 15 nr. xxxxxxx întocmit de C______ de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-CESTRIN, prin care aceasta constată că, autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX circula fără rovinieta valabilă. C______ de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-CESTRIN, a depus la dosarul cauzei planșa foto, fără întâmpinare, fapta săvârșită constituind contravenție conform art.8 alin 1 din OG 15/2002, aplicându-se sancțiune conform art. 8 alin 2 din același act normativ, Procesul Verbal fiind întocmit respectând dispozițiile OG 2/2001, art. 34.

Instanța de fond, analizând probele administrate de către petentul Haroba D_____ I___ interpretează eronat faptul că " emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces verbal de contravenție valid(...)"

Apelantul înțelege să critice sentința civilă nr. 1340/2015 din data de 30.06.2015 pronunțată de către Judecătoria BECLEAN, în dosarul XXXXXXXXXXXX, conform art. 7 alin (1) din legea 64/2012 care prevede că " dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este definitivă, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă aceasta va fi supusă numai apelului la instanță ierarhic superioară" . (2) dispozițiile alin.(l) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de prima instanță este „supusă recursului” sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz , legea specială folosește o altă expresie similară. "

Raportat la cele de mai sus, solicită instanței să ia în considerare următoarele aspecte:

C______ de Studii Tehnice Rutiere și Informatică -CESTRIN întocmește Procesele Verbale de Constatare a Contravențiilor accesând baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise Conducere și înmatriculări Vehicule, baza de date ce conține numele proprietarilor autovehiculelor, în urma declarațiilor acestora și cuprind numele, adresa și datele tehnice ale fiecărui proprietar și autovehicul.

Din interpretarea OG 2/2001, art. 34, Procesul Verbal mai sus menționat a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse, la data constatării contravenției, pentru autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX neexistând rovinieta valabilă.

Se mai arată că, C______ de Studii Tehnice Rutiere si Informatica-CESTRIN , întocmește, prin angajații acestuia, Procesele Verbale de Constatare a Contravențiilor în funcție de datele furnizate, neavând competențe să verifice în alte sisteme informatice, înregistrarea altor mențiuni și/sau acte legale, astfel că, din punct de vedere al întocmirii și comunicării actului administrativ de sancționare, s-a procedat respectând legislația în vigoare.

Susținerea petentului potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator și astfel procesul verbal este nul, semnătura electronica nefiind menționată în OG nr.2/2001 este neîntemeiată și nu poate fi luată în considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal din următoarele considerente.

Astfel, art. 17 din OG nr.2/2001 sancționează lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, după cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre "semnătura" , astfel încât chiar dacă nu se menționează expres despre semnătura electronică se poate constatata că nu se menționează nici faptul că semnătura ar fi olografă. Totodată, semnătura electronica este o modalitate reglementată de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătura pe procesul verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezultă ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.

Mai mult, potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în forma electronică reprezintă o colecție de date în forma electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în forma electronică, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Astfel, în înțelesul art.4.4 semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătura electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identitatea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar: d) este legata de datele in forma electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătura în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simpla declarație pe propria răspundere.

Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauza, de către agentul constatator investit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul verbal corespund intru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.

Nici o dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existența fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber.

Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică.

Prin urmare, apreciază că nu este necesar că pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenției, care în formă electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.

Procesul verbal de contravenție este un înscris generat și semnat în formă electronică, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretată sistematic, art. 6 si art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a incorporat atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică.

Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicata in raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.

În plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, in baza protocolului dintre aceasta instituție si C.N.A.D.N.R. S.A., astfel că, încheierea lui se face în lipsa martorului, conform art. 9, alin .(2) si (3) - OG 15/2002.

Se precizează că, este incorectă plasarea în timp a OG 2/2001 și a Legii 455/2001, prevederile legale nu se anulează între ele ci întregesc cadrul legal aplicabil fiecărui tip de contravenție și act sancționator în parte. Dezvoltarea tehnologiei, introducerea sistemul SIEGMCR a dezvoltat și sistemul de semnătura electronică, așa cum a fost el detaliat mai sus, fiind acceptat, implementat și utilizat în mod legal pentru simplificarea procedurilor care asigură îndeplinirea corectă a termenelor de întocmire și comunicare a proceselor verbale de constatare a contravențiilor. Mai mult, legiuitorul a decis și permis utilizarea acestui tip de semnătură, asumat de către CETRIN - S.A. în baza legii și nu a unor decizii aleatorii.

Potrivit art. 517 alin 4 C__ "dezlegarea data problemelor de drept judecate, este obligatorie pentru Instante de la data publicării deciziei în MO al României, Partea I". Publicarea deciziilor pe pagina de internet a ICCJ și/sau comunicarea lor de către Ministerul Public nu pot fi considerate ca momente de la care sa producă efecte juridice, deoarece legiuitorul nu a prevăzut in mod expres acest lucru si, mai mult, nici unul dintre procedeele mai sus amintite nu au în prezent în Dreptul român valoarea juridică a actului comunicării sau publicării.

Orice act juridic, inclusiv deciziile ICCJ se aplică destinatarilor numai pentru viitor - ex nune, nu și pentru trecut - ex tune. Efectul ex nune al deciziilor ICCJ constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile implicate în activitatea de întocmire și comunicare a procesului verbal de contravenție și a înștiințării de plată, neputând să reprezinte o lege mai favorabilă.

Decizia 6/2015 nu este un act normativ, în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea 24/2000- republicată, cu modificările și completările ulterioare, care, în art. 11, face o enumerare limitativă a emitenților unor asemenea acte, printre care nu se regăsește ICCJ prin hotărârile date în interpretarea și aplicarea unitară a legii.

Pe de altă parte, hotărârile ICCJ date în RIL nu pot fi considerate acte normative cu putere de lege, în înțelesul dispozițiilor OG 2/2001 sau a Legii 455 și, din perspectiva faptului că nu reglementează relații de apărare socială, nu instituie reguli de conduită și norme de incriminare sau care se referă la răspunderea contravențională, la temeiurile și limitele acesteia, ci reflectă doar o interpretare a unor asemenea prevederi cuprinse în acte normative elaborate și adoptate conform procedurii de tehnică legislativă aplicabilă în materie. A accepta ideea că soluțiile interpretative pronunțate în Instanța Supremă prin deciziile date în RIL se includ în sfera legii contravenționale ar echivala cu o încălcare a principiului separării puterilor in Stat prin preluarea de către Autoritatea Judecătoreasca a competentelor puterii legislative cu consecința verificării constituționalității respectivelor hotărâri de către instanța de contencios constituțional.

Recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac prin care se investește înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele judecătorești. Deciziile ICCJ trebuie să se rezume strict la interpretarea legii, Instanța suprema neputând completa, modifica sau abroga norme cuprinse în lege. În caz contrar se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în Stat, consacrat explicit de dispozițiile art. 1 alin ( 4 ) din Constituție, deoarece Instanța ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare.

Se subliniază că, fapta întrunește cumulativ cele 4 trăsături ale unei contravenții, fiind tipică (se încadrează în modelul abstract descris în norma de incriminare a contravenției), antijuridică (aduce atingere valorii sociale ocrotite prin norma legală), prevăzută de lege (art. 8 din OG15/2002) și săvârșită cu vinovăție.

Pentru toate argumentele mai sus menționate, solicită admiterea apelului, modificarea în sensul respingerii acțiunii și menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca temeinic și legal întocmit.

În drept, se invocă dispozițiile art. 12, 461 și 471 Noul Cod de Procedura Civila, art. 1 alin. 5 și art. 56 alin 1 - Constituția României.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, conform dispozițiilor art. 476-478 Cod procedură civilă, tribunalul constată că este nefondat pentru considerentele ce vor fi relevate:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției atacat, petentul a fost sancționat contravențional pentru fapta de a circula pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

Astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat, acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr.455/2011 și a HG nr.1259/2001 de către un agent constatator al intimatei apelante pe baza certificatului din data de 1.08.2012 emis de Certsign SA- furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.

Potrivit art. 4 pct. 2 și 3 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică este reglementat în capitolul 2 în cuprinsul articolelor 5-11. Din interpretarea acestor prevederi rezultă că înscrisurile în formă electronică cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele lor, cu înscrisurile sub semnătură privată, iar între cei care le-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile are același efect ca actul autentic.

Având în vedere și dispozițiile art. 2 și art. 3 din legea privind semnătura electronică, conform cărora această lege se completează cu dispozițiile legale privind încheierea, validitatea și efectele actelor juridice, nici o dispoziție a prezentei legi neputând fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților, se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat și nu raporturilor juridice de drept public cărora li se circumscrie și procesul-verbal de constatare a contravenției.

Astfel, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate cu caracter individual întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege. Din această perspectivă, procesul-verbal de constatare a contravenție contestat trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă ale actului administrativ individual, în speță cele prevăzute de OG nr.2/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.

Reținând că procesului-verbal de contravenție, ce are natura juridică a unui act administrativ, de drept public, nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, atâta vreme cât legiuitorul, prin OG nr.15/2002, nu a înțeles să deroge sub acest aspect de la dreptul comun în materia contravențiilor, tribunalul apreciază că actul sancționator contestat de petent este lovit de nulitate absolută, acesta fiind întocmit într-o altă formă decât cea prevăzută de lege.

În acest sens este și Decizia nr.6/2015 pronunțată de Înaltei Curte de Casație și Justiție - completul competent să judece recursul în interesul legii și publicată în Monitorul Oficial nr. 199 din 25 martie 2015 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că:„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin. (1) lit. a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

Raportat la considerentele de fapt și de drept relevate mai sus, tribunalul, în baza art. 480 din Codul de procedură civilă, va respinge apelul declarat de C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta C.N.A.D.N.R. SA – CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, _____________________. 401A, CUI xxxxxxxx, nr. ORC J40/552/15.01.2004, în contradictoriu cu intimatul H_____ D_____ I___, cu domiciliul în _______________________________________, jud. Bistrița-Năsăud, CNPxxxxxxxxxxxx7, împotriva sentinței civile nr. 1340/2015 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr. XXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 21.01.2016.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,GREFIER,

B____ L__________ T___ M_____ A___ P______ M______ D_____

Red/dact:

BLT/ACC

11.02.2016/4 ex

Jud.fond: G_____ C______ M_____