Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3300/2015

Ședința publică de la 27 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M______ V____

Judecător M_____ D_________ B______

Grefier C______ M______ C________

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către intimata A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA - DIRECTIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA A_________ împotriva sentinței civile nr 1804/25.02.2015 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul XXXXXXXXXXXXXX, intimată fiind petenta __________________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A___________ O______ pentru intimata-petentă __________________, lipsă fiind apelanta-intimată A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA - DIRECTIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA A_________.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care

Tribunalul ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit filei 9 dosar.

Apărătorul intimatei-petente arată că nu mai are cereri de formulat și nici probe de administrat și solicită acordarea cuvântului asupra cererii de apel.

Tribunalul, față de împrejurarea că apărătorul intimatei-petente nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Apărătorul intimatei-petente solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de către instanța de fond ca fiind legală și temeinică și acordarea cheltuielilor de judecată. Instanța de fond în mod legal a anulat procesul verbal de contravenție. Diurna nu este asimilată salariului și nu reprezintă o remunerație pentru munca prestată. În cursul anului 2013, la societatea petentă a avut un control și a fost sancționată, aplicându-i-se amendă în cuantum de 2000 lei și s-a constatat faptul că diurna nu face parte din salariu. Apelul depus în cauză nu este decât o reiterare a întâmpinării depuse la instanța de fond. Solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 457 NCPP. Precizează faptul că cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față, deliberând:

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.08.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul __________________ în contradictoriu cu intimatul A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA - DIRECTIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA A_________ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx din 08.08.2014 prin care se solicită anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii.

În subsidiar se solicită ca în situația în care se va constata că plângerea contravențională este neîntemeiată să se constată că petentul a achitat suma de 12.500lei în termen legal, în cat contrar să se dispună repunerea societății în termenul de 48 de ore pentru achitarea a jumătate din minimul amenzii aplicate, termen care va începe să curgă de la data comunicării documentului de plată în care să fie indicat în mod corect contul în care trebuie efectuată plata.

În fapt, se arată că petentul a fost sancționat pentru faptul că „în perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxxx14 a încheiat contracte de punere la dispoziție pentru un număr mediu de 72 de angajați, cu utilizatori din Franța pentru care a plătit salarii apropiate de salariul minim pe economie din România și diurnă, considerând în mod greșit că punerea la dispoziție de personal pentru perioade temporare, în favoarea utilizatorilor externi este asimilată detașării. În cazul petentului cumulul salariilor acordate efectiv cu diurnele încasate, pot fi asimilate veniturilor salariale, deoarece ating cuantumul minim impus de legislația tării utilizatorului, dar în mod eronat au fost înregistrate în contul 625 „cheltuieli cu deplasări și detașări” eludând legislația fiscală prin necalcularea, nereținerea și nevărsarea către bugetul de stat a contribuțiilor sociale individuale, obligatorii precum și a impozitului pe venituri din salarii. În aceste condiții s-a procedat la reconsiderarea sumelor acordate cu titlu de diurnă și încadrarea lor în categoria venituri de natură salarială, respectiv la calcularea prin procesul verbal de control nr. xxxxxxx a contribuțiilor și a impozitului pe venit ce trebuiau reținute și virate de petent pentru perioada decembrie 2013 – mai 2014”, că inspectorii au considerat că petenta a încălcat prevederile art 219 alin 1 lit o din Codul de procedură fiscală și au aplicat sancțiunea contravențională conform art. 219 alin 1 lit. g din Codul de procedură fiscală

Mai arată petentul că în mod corect diurna a fost înscrisă în contul 625 „cheltuieli cu deplasări și detașări” avându-se în vedere dispozițiile art 1 și 17 din Legea 82/1991, anexa la OMFP 3055/2009, art. 5 din HG 518/1995, că între constatările procesului verbal de contravenție și ale procesului verbal de control există o neconcordanță în ceea ce privește perioada controlată pentru care s-a aplicat sancțiunea în sensul că în procesul verbal de contravenție se reține perioada decembrie 2013 – mai 2014, în timp ce potrivit procesului verbal de control perioada este ianuarie 2013 – mai 2015, că această neconcordanță face imposibil de stabilit și de verificat de către instanța de judecată dacă sancțiunea aplicată se încadrează în valorile prevăzute de litera g ale art 219 alin 2 C.pr.fiscală sau în valorile prevăzute literele e sau f ale aceluiași articol.

Învederează petentul că prevederile Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii sunt interpretate și aplicate discriminatoriu de inspectorii antifraudă, considerând că lucrătorii temporari nu au dreptul de a beneficia de diurnă. Se mai invocă și dispozițiile art 101 C. Muncii și ale directivei 2008/104/CE, precum și faptul că Inspectoratul de Muncă Argeș a amendat petentul în cursul lunii martie pentru faptul că salariul de bază primit de către angajații temporari nu este la un nivel comparabil cu cel al unui angajat al utilizatorului din Franța deoarece au considerat că diurna nu face parte din salariu. Prin sentința civilă nr. 3028/2014 a Judecătoriei Pitești s-a reținut că „În altă ordine de idei, relativ la susținerea petentei conform căreia indemnizația de detașare acordată, în cuantum de 49 Euro pe zi nu este impozabilă, astfel că nu este necesar a fi evidențiată în statul de plată, este nefondată. În acest sens, instanța reține că, deși petenta afirmă în mod judicios că indemnizația în cauză nu este supusă impozitării (art. 55 alin. 4 lit. g din Codul fiscal coroborat cu Anexa la HG 518/1995), la fel de adevărat este și faptul că potrivit art. 55 alin. 2 lit. i din Codul fiscal, această diurnă, având în vedere cuantumul său, nu este asimilată salariului. Or petenta este sancționată tocmai pentru faptul că nu a acordat aceleași condiții de salarizare ca cele de care ar fi beneficiat lucrătorul în cazul în care ar fi fost angajat direct de către utilizator. Afirmația petentei conform căreia inspectorii ITM nu au ținut seama de indemnizația de detașare, deși aceasta face parte din salariul minim este vădit nefondată, diurna în cauză având alt regim decât cel al salariului și în mod evident o altă justificare, acela de a înlătura inconvenientele care decurg din prestarea muncii în alt loc decât cel de domiciliu/rezidență, și nu constituie o remunerare pentru munca prestată (acest scop avându-l venitul salarial).”

Se mai arată că atât ITM Argeș cât și instanța de judecată au constatat că un angajat temporar este detașat, că diurna nu este asimilată salariului și că diurna nu este acordată pentru munca prestată și prin urmare nu poate fi asimilată salariului.

În drept se invocă dispozițiile Directivei 96/71/CE, Directivei 2008/104/CE, Codul Muncii, Codul de pr. Fiscală, OG 2/2001.

Se solicită proba cu înscrisuri.

La data de 27.11.2014 intimatul a depus întâmpinare prin care se solicită respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În fapt se arată că procesul verbal contestat este legal și temeinic, că petentul în mod eronat interpretează ca diurnă banii pe care salariații îi primesc, că HG 518/1995 se referă doar la personalul încadrat în instituțiile publice trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, că salariaților petentului nu li se poate aplica dispozițiile art. 46 alin 4 din Codul muncii privind detașarea, că potrivit art. 88 alin 2 din Codul muncii salariații puși la dispoziție de petent nu sunt detașați sau delegați, că în procesul verbal de control inspectorii antifraudă au estimat suma datorată bugetului de stat pentru perioada decembrie 2013 – mai 2014 menționată în procesul verbal, neputând fi reținute apărările petentului referitoare la neconcordanța dintre procesul verbal de control și procesul verbal de contravenție.

În drept se invocă dispozițiile OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și OG 2/2001.

Se solicită proba cu înscrisuri și judecarea cauzei în lipsă.

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

Prin sentința civilă nr 1804/25.02.2015 pronunțată de către Judecătoria Pitești a fost admisă plângerea și a fost anulat procesul verbal de contravenție.

În considerentele sentinței se rețin următoarele:

Prin procesului verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxxx din 08.08.2014, petentul a fost sancționat pentru că „în perioada 01.12.xxxxxxxxxxxxxx14 a încheiat contracte de punere la dispoziție pentru un număr mediu de 72 de angajați, cu utilizatori din Franța pentru care a plătit salarii apropiate de salariul minim pe economie din România și diurnă, considerând în mod greșit că punerea la dispoziție de personal pentru perioade temporare, în favoarea utilizatorilor externi este asimilată detașării. În cazul petentului cumulul salariilor acordate efectiv cu diurnele încasate, pot fi asimilate veniturilor salariale, deoarece ating cuantumul minim impus de legislația tării utilizatorului, dar în mod eronat au fost înregistrate în contul 625 „cheltuieli cu deplasări și detașări” eludând legislația fiscală prin necalcularea, nereținerea și nevărsarea către bugetul de stat a contribuțiilor sociale individuale, obligatorii precum și a impozitului pe venituri din salarii. În aceste condiții s-a procedat la reconsiderarea sumelor acordate cu titlu de diurnă și încadrarea lor în categoria venituri de natură salarială, respectiv la calcularea prin procesul verbal de control nr. xxxxxxx a contribuțiilor și a impozitului pe venit ce trebuiau reținute și virate de petent pentru perioada decembrie 2013 – mai 2014”. Fapte constituie contravenție potrivit art 219 alin 1 lit o din Codul de procedură fiscală și este sancționată contravențională conform art 219 alin 1 lit g din Codul de procedură fiscală

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația sǎ verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitǎții, cât și al temeiniciei întocmirii sale.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept pană la proba contrară.

Pentru soluționarea cauzei este relevant să se stabilească dacă salariații agenților de muncă temporară pot beneficia de diurnă.

Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxx/04.03.2013 întocmit de ITM Argeș petentul a fost sancționat pentru faptul că - că din verificarea dovezilor de calculare a drepturilor salariale a foilor de prezență aferente perioadei octombrie 2012 – noiembrie 2012, precum și a contractelor de muncă temporară s-a constatat că angajatorul (agentul de muncă temporară) a stabilit pentru salariații temporari care au fost puși la dispoziția unor utilizatori din străinătate (Franța) un salariu la un nivel care nu este comparabil cu cel al unui salariat al utilizatorului, respectiv a fost stabilit un salariu brut lunar de 800 lei. Pentru exemplificare, M____ E____ C_________ (muncitor necalificat) a realizat în luna octombrie 2012 un salariu brut de 1165, inclusiv orele suplimentare/alte drepturi, M____ D____ a realizat în luna noiembrie 2012 un salariu brut de 1106 lei, inclusiv orele suplimentare/alte drepturi. Condițiile de baza de munca si de angajare referitoare la salarizarea aplicabila salariaților temporari sunt, pe durata misiunii de munca la un utilizator, cel puțin acelea care s-ar acorda salariaților in cazul in care aceștia ar fi recrutați direct de către utilizatorul respectiv. F___ de acest aspect s-a constatat faptul ca agentul de munca temporara nu a respectat aceasta dispoziție legala cu privire la asigurarea pentru salariații temporari, pe durata misiunii de munca, a unui salariu comparabil cu cel al unui salariat al utilizatorului, fiind astfel incalcate prevederile art. 11(3) din HG 1256/2011 modificata si completata, fapta ce constituie contravenție in conformitate cu prevederile art. 22(1 )a din HG 1256/2011 modificata.

Prin sentința civilă nr. 3028/31.03.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Pitești instanța a stabilit printre altele că salariații agentului de muncă temporar beneficiază de diurnă. Astfel, în considerentele acesteia se rețin următoarele „În altă ordine de idei, relativ la susținerea petentei conform căreia indemnizația de detașare acordată, în cuantum de 49 Euro pe zi nu este impozabilă, astfel că nu este necesar a fi evidențiată în statul de plată, este nefondată. În acest sens, instanța reține că, deși petenta afirmă în mod judicios că indemnizația în cauză nu este supusă impozitării (art. 55 alin. 4 lit. g din Codul fiscal coroborat cu Anexa la HG 518/1995), la fel de adevărat este și faptul că potrivit art. 55 alin. 2 lit. i din Codul fiscal, această diurnă, având în vedere cuantumul său, nu este asimilată salariului. Or petenta este sancționată tocmai pentru faptul că nu a acordat aceleași condiții de salarizare ca cele de care ar fi beneficiat lucrătorul în cazul în care ar fi fost angajat direct de către utilizator. Afirmația petentei conform căreia inspectorii ITM nu au ținut seama de indemnizația de detașare, deși aceasta face parte din salariul minim este vădit nefondată, diurna în cauză având alt regim decât cel al salariului și în mod evident o altă justificare, acela de a înlătura inconvenientele care decurg din prestarea muncii în alt loc decât cel de domiciliu/rezidență, și nu constituie o remunerare pentru munca prestată (acest scop avându-l venitul salarial).”

A constatat instanța că în prezenta cauză este ținută cu putere de lucru judecat de dezlegarea dată prin sentința civilă nr. 3028/31.03.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Pitești prin care s-a stabilit că salariații agentului de muncă temporar care lucrează în străinătate beneficiază de diurnă.

A da o altă interpretare naturii dreptului bănești primite de salariații agentului de muncă temporar care lucrează în străinătate cu titlu de diurnă ar echivala cu nesocotirea puterii de lucru judecat a hotărârii anterior amintite și încălcarea dispozițiilor art 430 C.pr.civ.

În plus este inadmisibil ca două instituții diferite ale statului să dea interpretări diferite. Astfel ITM-ul amendează petentul că salariul acordat este inferior celui de care ar fi beneficiat lucrătorul în cazul în care ar fi fost angajat direct de către utilizator, apreciind că diurna nu poate fi avută în vedere la analizarea cuantumului salariului, iar intimatul din prezenta cauză apreciază că, dimpotrivă, petentul nu poate acorda diurnă și prin urmare aceasta are natura juridică a salariului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA - DIRECTIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA A_________, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:

Instanța de fond nu a ținut cont de apărările formulate în sensul respingerii plângerii întrucât la momentul controlului, inspectorii antifraudă au constatat că petenta a încheiat contracte de punere la dispoziție pentru un număr de 72 angajați, cu utilizatori din Franța, pentru care a plătit salarii apropiate de salariul minim pe economie și diurnă, considerând în mod greșit că punerea la dispoziție de personal pentru perioade temporare, în favoarea utilizatorilor externi este asimilată detașării.

Organul de control a constatat că petenta a încălcat prev.art.219 alin.1 din OG 92/2003, societatea nu a plătit amenda în termenul prev.de lege aspect care nu are nicio legătură cu comunicarea de către inspectorii antifraudă a unui cont greșit. Chiar dacă contul comunicat este unul greșit, plata s-a efectuat în realitate în afara termenului ce îi dădea posibilitatea petentei să achite jumătate din cuantumul amenzii stabilite.

Perioada verificată este cea menționată în procesul verbal adică intervalul ian.2013 – mai 2014, iar controlul s-a efectuat în perioada 29 iulie – 08.08.2014 și s-a limitat la finele lunii mai 2014 deoarece reprezentanții petentei au deținut la sediul social doar documentele contabile până la 31.05.2014.

Legiuitorul a avut în vedere faptul că instituția detașării sau delegării nu este incidentă misiunii de muncă temporară sens în care se consideră că petenta în calitate de agent de muncă temporară a pus la dispoziția utilizatorului salariați temporari și nu salariați detașați sau delegați.

raționamentul agentului economic nu este unul corect deoarece în fapt solicită instanței aplicarea legislației fiscale și a uncii în interesul său, adică maximizarea profitului în mod ilegal prin diminuarea artificială a contribuțiilor sociale și a impozitelor datorate bugetului de stat, pe motiv că a creat ori că va crea locuri de muncă.

La întocmirea procesului verbal inspectorii antifraudă au ținut cont de prevederile legale, au formulat o descriere detaliată a faptei , procedând corect la individualizarea acesteia, cu respectarea disp.OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale și ale OG 2/2001.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate în limitele prevăzute de art. 476-478 din Noul Cod de pr. Civilă, Tribunalul constată că apelul formulat este nefondat și pe cale de consecința îl va respinge pentru următoarele considerente:

În mod corect de fond a admis plângerea promovată de petenta ___________________, considerând că nu sunt au fost încălcate dispozițiile art.219 alin.1 lit.o din Codul de procedură fiscală, în sensul că în sensul că, în perioada 1.12.2013 – 31.05.2014 a încheiat contracte de punere la dispoziție pentru un număr mediu de 72 angajați, cu utilizatori din Franța pentru care a plătit salarii apropiate de salariul minim pe economie din România și diurna.

Potrivit art. 249 NCPC, sarcina probei revine celui care face o susținere înaintea instanței de judecată, dispoziții ce sunt aplicabile și în prezenta plângere contravențională.

Tribunalul reține că în prezenta cauză, petenta a avut posibilitatea de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie a actului constatator, din probele administrate rezultând o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.

Astfel, tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a reținut că în mod nelegal Direcția Antifraudă a constatat săvârșirea contravenției menționate în procesul verbal, instanța stabilind că salariații agentului de muncă temporar care lucrează în străinătate, beneficiază de diurnă, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 219 alin.1 lit.o din C.proc. fiscală, în sensul nereținerii de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă.

Potrivit art. 5 din HG nr.518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, diurna reprezintă indemnizația zilnică în valută, acordată personalului trimis în străinătate, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum și a costului transportului în interiorul localității.

Așa cum corect a reținut instanța de fond, în dezacord cu prevederile art. 5 din HG nr.518/1995 și ale Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor, inspectorii antifraudă consideră greșit că lucrătorii temporari nu au dreptul de a beneficia de diurnă (indemizația de detașare) iar din actele și lucrările dosarului, rezultă că evidențierea și încadrarea diurnei în conturile contabile a fost efectuată în conformitate cu prevederile legale.

În ceea ce privește nerespectarea de către petentă a regimului fiscal al acestei categorii de venituri, contrar celor susținute de apelanta intimată, tribunalul reține că diurna nu este parte a salariului minim, nu este asimilată salariului și nu constituie remunerare pentru munca prestată, nefiind supusă impozitării conformart. 55 alin.4 lit.g din Codul fiscal.

Reținând cele ce preced, tribunalul constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, nefiind încălcate dispozițiile art. 219 alin.1 lit.o din C.proc. fiscală, motiv pentru care în temeiul art. 480 alin.1 NCPC, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de către intimata A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA - DIRECTIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA A_________ cu sediul în București, _____________________, sector5 împotriva sentinței civile nr 1804/25.02.2015 pronunțată de către Judecătoria Pitești în dosarul XXXXXXXXXXXXXX, intimată fiind petenta __________________ CUI RO xxxxxxxx cu sediul ales la cab avocat D__ M____ din București, _________________________, sector 2.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 27.10.2015.

Președinte, M______ V____		Judecător, M_____ D_________ B______
	Grefier, C______ M______ C________

red.M.V.

dact.C.E.C./4 exp.