Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 292/2015

Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A______ M_____ P______

Judecător M______ V____

Grefier N_______ P___

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamantul N_____ A_____ împotriva sentinței civile nr. 3220/04.04.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant, lipsă fiind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Tribunalul constată că apelantul reclamant nu a depus la dosar motivele de apel.

Apelantul reclamant, legitimat de instanță, învederează că își menține apelul pe care l-a declarat și îl susține în fața instanței.

Arată că în fața primei instanțe a solicitat anularea procesului verbal de contravenție, întrucât circula cu o viteză de 90 Km în ________________________ și nu se consideră vinovat de cele reținute de agentul constatator. Înțelege să invoce marja de eroare a aparatului radar , care dacă ar fi fost luată în considerație ar fi rezultat o viteză de deplasare a vehiculului mai mică decât cea din procesul verbal, determinând o altă încadrarea juridică și o altă sancțiune.

Petentul mai arată că este taximetrist și are în îngrijire doi copii și doi bătrâni.

Față de aceste aspecte solicită admiterea apelului, urmând a fi admisă plângerea contravențională așa cum a formulat-o.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față,

Constată că prin plângerea contravențională înregistrată la data de 26.02.2013, petentul N_____ A_____ a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/24.02.2013 și exonerarea de plata amenzii.

În motivarea cererii petentul arată că nu se consideră vinovat de cele reținute prin procesul verbal întrucât la data și la ora menționate acesta circula regulamentar pe DN 65 zona Albota C____ cu o viteză de aproximativ 90 km. De asemenea, petentul arată că nu a avut această viteză deoarece afară era ceață și ploaie astfel încât nu ar fi putut circula atât de tare. Se învederează instanței agentul constatator nu a consemnat în procesul verbal obiecțiunile petentului.

În drept au fost invocate dispozițiile OUG nr. 195/2002 și OG nr. 2/2001.

Prin sentința civilă nr. xxxxx/20.09.2013 instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C______ și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.10.2013.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care învederează instanței că la data de 16.07.2013, petentul a fost depistat circulând cu autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX cu viteza de 102 km/h, depășind cu 52 km/h limita maximă de viteză.

Se arată că viteza a fost înregistrată de aparatul radar dotat cu aparatură de supraveghere video.

Abaterea a fost constatată cu aparatul radar AUTOVISION _________ 375, montat pe autospeciala poliției cu numărul de înmatriculare MAI 345 corespunzător buletinului de verificare metrologică depus la dosar, iar cinemomentrul este autorizat să funcționeze atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare.

Aparatul radar a fost manevrat de un agent autorizat, fapt ce rezultă din atestatul operatorului radar. Intimatul a mai arătat că nu constituie motiv de nulitate absolută faptul că procesul – verbal de contravenție nu a fost încheiat pe formularul tip din anexa 1D, cu menționarea expresă a seriei aparatului radar și a autoturismului pe care acesta e montat.

Totodată, se arată că autotestarea potrivit NML 012 – 05 și manualului de utilizare se efectuează la pornirea aparatului radar, în mod automat. Pe perioada autotestării nu se pot efectua înregistrări video, iar cum la dosar au fost depuse planșe foto rezultă că funcția a fost efectuată. Se apreciază că s-a făcut dovada că respectiva contravenție a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001.

Prin sentința civilă nr.3220/04.04.2014 a Judecătoriei Pitești a fost respinsă plângerea ca nefondată, reținându-se în esență următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/24.02.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 675 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 și sancționate de 102 al.3 lit. e din OUG nr.195/2002.

În fapt s-a reținut că la data de 24.02.2013, petentul a fost depistat în timp ce conducea pe DN 65, pe raza localității C____, județ Argeș, județ Argeș, autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX cu viteza de 102 km/h, depășind cu 52 km/h viteza legală maximă admisă pe acel sector de drum.

Conform art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 „Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”

Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: lit. e depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.

Cu prioritate, instanța de fond a verificând aspectele de formă ale procesului verbal, constatând că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. În ceea ce privește motivul de nelegalitate învederat de petent, respectiv neconsemnarea obiecțiunilor, instanța a costatat că petentul nu a suferit nicio vătămare având posibilitatea să învedereze instanței criticile sale privind actul sancționator.

Sub aspectul temeiniciei, s-a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

În cauza de față, petentului i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia.

Din planșele foto (filele 5-7) coroborate cu înregistrarea video a rezultat că punctul în care a fost surprins autoturismul condus de petent circulând cu viteza de 102 km/h, se afla în localitate, având în vedere casele și gardurile care se văd pe marginea drumului. Astfel, planșa foto atestă fără niciun dubiu că viteza de deplasare a autoturismului este aceea reținută în procesul verbal atacat, petentul rulând cu viteza de 102 km/h. Totodată, în urma vizionării înregistrării video se observă că petentul nu circula în condiții de ploaie sau ceață, înlăturând ca neîntemeiat susținerile acestuia privind condițiile meteo.

Viteza de deplasare a autoturismului pe care îl conducea petentul a fost înregistrată cu aparatul radar al cărui buletin de verificare metrologică cu nr. xxxxxxx/15.04.2013 a fost emis de către Institutul Național de Metrologie, iar operatorul radar este atestat pentru efectuarea activităților de supraveghere cu acest tip de dispozitiv.

Concluzionând, prima instanță a apreciat că petentul a circulat în localitate cu o viteză ce a depășit cu 52 Km/h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum unde limita de viteză era de 50 km/h.

Instanța de fond a apreciat că nu sunt motive pentru reindividualizarea sancțiunii raportat la pericolul social al faptei, astfel că nu a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, reținând că are un rol preventiv și de protecție a interesului public.

Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel petentul care a invocat că instanța de fond nu a luat în considerație existența unei marje de eroare pentru măsurarea vitezei de către aparatul radar, care ar fi de natură să conducă la o viteză mai mică decât cea indicată în procesul verbal.

Într-o astfel de situație, dacă depășirea vitezei maxime admise de lege, ar fi fost cu mai puțin de 50 km/h, încadrarea juridică și sancționarea ar fi fost alta decât cea reținută de intimat.

Petentul a mai susținut în circumstanțiere faptul că este taximetrist și că are în îngrijire doi copii și doi bătrâni.

Apelul nu a fost încadrat în drept.

Deliberând asupra apelului civil de față, tribunalul reține următoarele:

Tribunalul reține că într-adevăr prin NM.L 021-05 aprobată prin Ordinul 301/2005 ( art.3.1 –Cerințe Metrologice), se stabilesc erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei în condiții normale, pentru cinemometre în regim staționar / în regim de deplasare , însă ele sunt deja avute în vedere în momentul în care aparatele radar sunt atestate metrologic și omologate tehnic, pentru a putea fi puse în funcțiune .

Aceasta înseamnă că marja de eroare nu mai poate fi luată în considerație pentru a doua oară, câtă vreme aparatul radar ce a efectuat măsurarea vitezei este omologat și verificat metrologic.

În speță, organul constatator a probat că deține un astfel de aparat, depunând la dosar atât buletinul de verificare metrologică cât și atestatul de operator radar pentru persoana ce a efectuat operațiunea de înregistrare a vitezei.

Aceasta înseamnă că viteza consemnată în planșele fotografice aflate la dosar, de 102 km/h este cea reală cu care a circulat petentul în localitate, deși viteza maximă admisă este de 50 km/h potrivit art.49 alin.1 din OUG nr. 195/2002, fapta fiind de natură să atragă răspunderea contravențională potrivit art.102 alin.3 lit.e din același act normativ.

Susținerile invocate în circumstanțiere de către petent nu au fost probate, acesta nedepunând la dosar înscrisuri din care să rezulte că este taximetrist ( situație în care cu atât mai mult ar trebui să respecte regulile de circulație pentru că pune în pericol viața celorlalți participanți la trafic) sau că are în îngrijire alte persoane.

Reținând cele ce preced și găsind neîntemeiate criticile din apel, tribunalul în baza art. 480 C.pr.civilă va respinge apelul ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul N_____ A_____, cu domiciliul în C______, _____________________. 16A, _____________, _________________________ civile nr. 3220/04.04.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, cu sediul în Pitești, ______________________, jud. Argeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

red. A.M.P

Dact. NE/ 4 ex/11.02.2015