Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX - apel - plângere contravențională -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 99

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016

Președinte: C_____ A___

Judecător: Z______ C_____

Grefier: C______ M______

Pe rol fiind judecarea apelului în materie contravențională formulat de intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava, ________________. 9, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1887 din data de 12 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petent intimat fiind C_____ D_____, domiciliat în ___________________, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică, răspunde consilier juridic P_______ E____ - A___ pentru apelantul intimat și petentul intimat.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic P_______ E____ - A___ pentru apelantul intimat, depune la dosar delegație.

Instanța în temeiul disp. art. 219 alin. 1 Cod procedură civilă, procedează la identificarea petentului intimat, sens în care acesta prezintă cartea de identitate, datele de identificare fiind consemnate în caietul de ședință.

Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au de formulat alte solicitări de probe în cauză.

Nefiind alte cereri de solicitat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și constatând cererea de apel în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri pe fondul acesteia.

Consilier juridic P_______ E____ – A___ pentru intimat, solicită admiterea apelului și respingerea plângerii contravenționale.

În subsidiar, arată în cazul în care se impune, este de acord cu reducerea amenzii.

Petentul intimat, solicită păstrarea sentinței pronunțate de către instanța de fond.

declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T R I B U N A L U L :

Asupra apelului de față, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți, la data de 19 martie 2015, sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petentul C_____ D_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.03.2015 de către agentul constatator M____ D____ din cadrul Poliției municipiului Rădăuți.

În motivarea plângerii petentul a arătat că la data de 04 martie 2015, ora 17:25, în timp ce se deplasa cu faetonul din satul Gura Putnei spre P____, în apropierea locuinței, a fost oprit de un echipaj de poliție rutieră solicitându-i să prezinte cartea de identitate spre verificare, însă văzând faptul că nu are asupra sa documentul a fost încheiat prezentul procesul-verbal.

A indicat petentul faptul că adus la cunoștința agentului de poliție că locuiește în apropiere și se poate deplasa până la locuință să aducă carte de identitate.

În motivarea cererii a solicitat petentul a se avea în vedere că este singurul întreținător al familie, având în întreținere 3 persoane.

Intimatul IPJ Suceava a depus întâmpinare prin care a reiterat temeiurile de fapt și de drept care au dus la sancționarea petentului, a solicitat respingerea plângerii contravenționale și implicit menținerea procesului verbal de contravenție.

S-a arătat că în data de 04.03.2015, în jurul orelor 17:25, în timp ce agentul de poliție desfășura activități de supraveghere a traficului rutier pe DN 2H pe raza comunei P____ a oprit pentru control un atelaj hipo ce nu era echipat cu elemente reflectorizante la parte din față și spate, nu avea plăcuțe de înmatriculare iar conducătorul acestuia nu avea asupra sa actul de identitate, motiv pentru care s-a procedta la întocmirea procesului-verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.03.2015.

Petentul a depus răspuns la întâmpinare reiterând aspecte relatate în cuprinsul cererii de chemare în judecată și solicitând în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.

Prin sentința civilă nr. 1887 din data de 12 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, a fost admisă plângerea , înlocuită sancțiunea amenzii de 877,5 lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.03.2015 de către agentul constatator M____ D____ cu sancțiunea avertisment.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.03.2015 încheiat de agentul constatator M____ D____ din cadrul Poliției municipiului Rădăuți, petentul C_____ D_____ a fost sancționat contravențional cu amendă și avertisment pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 17 pct, 1 și 2 și art. 165 pct. 1 lit. a din HG 1391/2006 și sancționată de art. 102 alin. 1 pct.16 din OUG 195/2002.

Faptele reținute în sarcina petentului constau în aceea că la data de 04.03.2015, în jurul orelor 17:25, pe DN 2H pe raza comunei P____ a condus atelajul hipo ce nu era echipat cu elemente reflectorizante la parte, nu avea montate plăcuțe de nr. de înregistrare și nu avea asupra sa actul de identitate.

Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care l-a semnat fără obiecțiuni.

Valorificând dreptul de a formula obiecțiuni cu privire la cele consemnate în procesul verbal, în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 petentul a formulat plângere contravențională.

Sub aspectul legalității, instanța de fond a reținut că actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Astfel, prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, în examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general a statuat că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001.

Potrivit art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia., a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal, nulitate ce se constată și din oficiu.

Raportat la aceste dispoziții legale, instanța de fond a constatat legalitatea formală a actului sancționator întocmit de către intimat.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța de fond a reținut că petentul, în plângerea contravențională dar și în concluziile orale susținute în fața instanței nu a contestat situația de fapt reținută în procesul verbal.

Instanța de fond a mai reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are un astfel de caracter, prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația în care persoana acuzată de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.

Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate care este permisă de Convenție, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul CEDO.

În lumina celor expuse, instanța de fond a apreciat că prezumția potrivit căreia situația de fapt reținută în procesul-verbal corespunde realității, nu a fost răsturnată prin administrarea de probe contrarii, prin urmare, actul constatator reprezintă o dovadă deplină de legalitate și temeinicie, din înscrisurile depuse de către intimat rezultă că fapta există și a fost săvârșită de către petent.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii amenzii, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, instanța de fond a apreciat că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a se atrage atenția petentului asupra obligațiilor care îi revin potrivit reglementărilor Codului rutier.

Această apreciere a avut la bază analiza criteriilor stabilite în art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.

Raportat la aceste criterii, față de atingerea minimă adusă valorii ocrotite de lege, atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, precum și lipsa antecedentelor contravenționale determină instanța de fond a apreciat că îndreptarea conduitei petentului contravenient urmează a se realiza prin înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertisment.

Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de apel a arătat că, în mod greșit a fost înlocuită amenda cu avertisment, fără a se face dovada unor circumstanțe de fapt.

După cum se poate observa, contravenientului i s-a reținut un concurs de contravenții, agentul constatator a avut în vedere și comportamentul acestuia după comiterea faptelor și a reținut anumite circumstanțe aplicând pentru o faptă sancțiunea avertismentului, iar în cauză consideră că pentru faptele comise și reținute în sarcina acestuia, se impune să răspundă pecuniar, astfel prevederile legale în materie rămân fără efect.

O astfel de soluție de înlocuire a amenzii cu avertisment, încurajează încălcarea normelor rutiere și se creează un precedent nefavorabil cu efect asupra îndeplinirii atribuțiilor legale stabilite, conform art. 1 alin. 2 și 3 din OUG nr. 195/2002.

Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale, iar în subsidiar, reducerea amenzii, dacă se impune.

Petentul intimat C_____ D_____ nu a depus la dosar întâmpinare.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.03.2015 încheiat de agentul constatator M____ D____ din cadrul Poliției municipiului Rădăuți, petentul C_____ D_____ a fost sancționat contravențional cu amendă și avertisment pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 17 pct, 1 și 2 și art. 165 pct. 1 lit. a din HG 1391/2006 și sancționată de art. 102 alin. 1 pct.16 din OUG 195/2002.

Faptele reținute în sarcina petentului constau în aceea că la data de 04.03.2015, în jurul orelor 17:25, pe DN 2H pe raza comunei P____ a condus atelajul hipo ce nu era echipat cu elemente reflectorizante la parte, nu avea montate plăcuțe de nr. de înregistrare și nu avea asupra sa actul de identitate.

Prin civilă nr. 1887 din data de 12 iunie 2015 , Judecătoria Rădăuți, a admisă plângerea și a înlocuit sancțiunea amenzii de 877,5 lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.03.2015 de către agentul constatator cu sancțiunea avertisment.

Tribunalul reține că apel împotriva acestei sentințe a formulat doar apelanta IPJ Suceava și doar cu privire la dispoziția instanței de fond de înlocuire a măsurii sancțiunii amenzii contravenționale cu măsura avertismentului pentru fapta prevăzută de art. 102 ali.1 pct.16 din OUG 195/2002, pentru nerespectarea obligațiilor ce revin conducătorilor de vehicule cu tracțiune animală, respectiv pentru că nu avea montate plăcuțe de nr. de înregistrare .

Tribunalul reține astfel că părțile au achiesat la celelalte dispoziții și considerente ale sentinței, motiv pentru care instanța va face aplicarea disp. art. 477 Cod procedură civilă, urmând a analiza apelul declarat în limitele motivelor invocate.

În mod corect prima instanță a constatat ca legal procesul verbal de contravenție pe baza materialului probator administrat în fața acestei instanțe.

Astfel , Tribunalul reține din probele administrate că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție , Tribunalul retine că instanța de fond a constatat că sunt date condițiile faptelor contravenționale reținute în sarcina petentului intimat , nici una din părți neexercitând apel pe situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție și de către instanța de fond .

Astfel raportat la criticile sentinței apelate, Tribunalul reține că părțile au achiesat tacit la situația de fapt reținută de instanța de fond.

Tribunalul reține că instanța de fond , constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, petentul arătându-se multumit de această soluție prin care totusi s-a constatat existența faptei contravenționale în sarcina sa, din moment ce nu a mai formulat cale de atac împotriva acestei sentințe.

Cât privește proporționalitatea sancțiunii, motiv al prezentului apel declarat de apelanta, Tribunalul reține în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată – că măsura avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce-i revin în materia circulatiei pe drumurile publice, astfel că în mod corect a apreciat instanța de fond asupra reindividualizării sancțiunii contravenționale .

Pe de altă parte, în mod corect instanța de fond a avut în vedere circumstanțele personale ale contravenientului, din cuprinsul dosarului reținându-se că este prima situație în care a fost sancționat contravențional, fiind la prima abatere de acest gen.

Deosebit de aceasta, Tribunalul apreciază că petentul poate înțelege consecințele faptei contravenționale și prin aplicarea unui avertisment, scopul educativ al sancțiunilor contravenționale fiind îndeplinit astfel și prin aplicarea unui avertisment nu numai a unei amenzi contravenționale.

Faptul că textul legal ce stabilește sancțiunea pentru fapta comisă prevede limite ridicate ale amenzii, și nu prevede expres posiblitatea aplicării avertismentului nu înlătură de plano aplicarea sancțiunii cu avertisment, ci individualizarea sancțiunii trebuie să se realizeze conform dispozițiilor legale.

De asemenea, săvârșirea unui număr mare de contravenții în acestă materie de către alte persoane nu poate constitui un criteriu ce poate fi avut în vedere la stabilirea sancțiunii aplicabile contravenientului din prezenta cauză, ci numai circumstanțele persoanale ale acestuia, astfel cum prevede art. 21 alin.1 din O.G nr.2/2001 modif..

În plus, dacă legiuitorul ar fi apreciat că gradul de pericol social al acestor contravenții este atât de ridicat încât să nu poată fi aplicată sancțiunea avertismentului, ar fi prevăzut acest lucru în mod expres.

Ori în cauză dispozițiile OUG 195/2002 se completează cu dispozițiile O.G nr.2/2001 în materie contravențională.

D____ urmare, critica formulată de apelanta-intimata este nejustificată, drept pentru care, Tribunalul în raport de dispozițiile art. 480 alin. 1 ipoteza I C. pr. civ., va păstra hotărârea atacată, dispunând respingerea ca nefondat a apelului promovat de apelanta .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul în materie contravențională formulat de intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, cu sediul în mun. Suceava, ________________. 9, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1887 din data de 12 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petent intimat fiind C_____ D_____, domiciliat în ___________________, jud. Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 20 ianuarie 2016.

Președinte, Judecător, Grefier,

C_____ A___ Z______ C_____ C______ M______

Red.C.A.

Jud. fond U_______ M.

Tehnored.C.M.4 ex./26.01.2016