DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B____

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9416

Ședința publică din data de 22.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I___ E_____ A___ I____

GREFIER: A______ A____ E______

Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect anulare proces verbal de constatare a contravenției formulată de petentul C________ I__ P___, cu domiciliul în B____, _________________________, _____________, jud. B____, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.- C______, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: dosar aflat la primul termen de judecată are ca obiect anulare proces verbal de contravenție; stadiu procesual – fond; procedura de citare este legal îndeplinită; la data de 14 august 2015, intimata a formulat întâmpinare (f.17-22); petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

Reluându-se cauza la a doua strigare, la apelul nominal au lipsit părțile și s-a făcut referatul de către grefierul de ședință în sensul celor de mai sus.

În temeiul art. 131 C. proc. civ., instanța procedează la verificarea din oficiu a competenței, constatând, în temeiul art. 126 alin. 1) și alin. 2) din Constituția României coroborat cu art. 94 pct. 2 C. proc. civ., raportat la art. 10¹ din O.G. nr. 15/2002, că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

În baza art. 238 C. proc. civ., completul de judecată estimează durata cercetării procesului la un singur termen de judecată.

Președintele completului de judecată declară deschisă cercetarea procesului și, nemaifiind alte cereri de formulat și nici incidente de soluționat, în temeiul 258 alin. 1) raportat la art. 255 C. proc. civ. și art. 341 alin. 2) C. proc. civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri și pentru intimată proba cu planșa foto depusă la dosarul cauzei, considerând că acestea sunt admisibile și de natură să ducă la soluționarea procesului.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei de față, în temeiul art. 394 C. proc. civ. instanța de judecată rămâne în pronunțare asupra fondului.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B____ la data de 28.07.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul C________ I__ P___ a solicitat, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, anularea procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din data de 06.07.2015 și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat, în esență, că măsura sancționării cu amendă în cuantum de 250 lei este nelegală și netemeinică.

În privința motivelor de nelegalitate, petentul a învederat că procesul-verbal de constatare a contravenției este lovit de nulitate absolută deoarece nu cuprinde toate elementele care pot conduce la individualizarea faptei și modul în care a fost săvârșită.

De asemenea, procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, agentul constatator nemenționând în cuprinsul său toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei, aspect necesar în procesul de individualizare a sancțiunii.

O altă cauză de nulitate a procesului-verbal contestat rezidă, în accepțiunea petentului, în faptul că acesta nu este semnat de agentul constatator.

Astfel, nu sunt aplicabile în cauză prevederile Legii nr.455/2001 și ale H.G. nr.1259/2001, având în vedere că acestea sunt incidente doar în cazul actelor sub semnătură privată, or procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, iar nu un act sub semnătură privată, astfel că nu poate fi semnat și generat electronic.

Practic, domeniile de aplicabilitate ale semnăturii extinse sunt: depunerea declarațiilor online la ANAF, semnarea facturilor, semnarea documentelor trimise către ONRC pentru înființări de societăți comerciale, raportările către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, raportările către casele de sănătate.

Petentul a apreciat, de asemenea, că fiind vorba despre un înscris în format electronic, transmiterea acestuia trebuia făcută doar în formă electronică, respectiv doar pe e-mail și numai în caz excepțional putea fi generat pe suport de hârtie.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, petentul a apreciat că prezentul litigiu trebuie să respecte garanțiile recunoscute de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, materia contravențională intrând în sfera acuzațiilor în materie penală, iar petentului trebuie să îi fie recunoscută prezumția de nevinovăție, sarcina probei revenind agentului constatator.

Având în vedere că a achitat contravaloarea tarifului de utilizare a drumurilor naționale înainte de încheierea și comunicarea procesului verbal, petentul a arătat că înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment este suficientă pentru ca scopul educativ și preventiv al pedepsei să fie atins și prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter nepecuniar.

În drept, petentul a invocat dispozițiile art.5 alin.5, art.7 alin.3, și art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Sub aspectul probatoriului, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosarul cauzei procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr.xxxxxxx și rovinieta achitată în data de 04.03.2015 cu bonul nr.197/04.03.2015.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit dispozițiilor art.19 din O.U.G. nr.80/2013 (fila 13).

La data de 14.08.2015, intimata a depus prin Serviciul Registratură întâmpinare, învederând că procesul-verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr.15/2002, coroborat cu O.G. nr.2/2001, fiind întocmit cu respectarea prevederilor art.9 alin.2 și 3 din O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Intimata a arătat că Legea nr.455/2001 are relevanță și poate constitui o apărare în cazul în care semnătura agentului constatator nu este olografă, însă în speță procesul-verbal de constatare a contravenției a fost semnat olograf.

Fapta întrunește cumulativ cele patru trăsături ale unei contravenții, fiind tipică, antijuridică, prevăzută de lege și săvârșită cu vinovăție.

În drept, intimata a invocat dispozițiile O.G. nr.2/2001 și pe cele ale O.G. nr.15/2002, precum și ordinul MTI nr.769/2010.

Sub aspectul probatoriului, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar planșa foto obținută cu sistemul SIEGMCR și autorizația de control a agentului constatator.

A solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc și în absența părților legal citate, conform art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.

Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

În ședința publică din data de 22.09.2015, instanța a incuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei pentru ambele părți, respectiv proba cu înscrisuri pentru petentă și proba cu înscrisuri și planșe foto pentru intimată.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, reține următoarele:

La data de 06.07.2015 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – C______, procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx, prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 27.02.2015, ora 09:04, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului, a circulat fără a deține rovinietă valabilă pe raza localității Vernești, pe DN 10 km 5+500m (f.7).

Petentului i s-a aplicat sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei.

Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei SIEGMCR, în acest sens la dosar fiind depusă planșa fotografică ce atestă săvârșirea faptei (f.22).

Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, înainte de a proceda la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat, instanța are obligația de a verifica dacă plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal. În cauza de față, procesul verbal contestat i-a fost comunicat petentului în data de 21.07.2015, iar plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 28.07.2015, fiind respectat, așadar, termenul de 15 zile prevăzut de lege.

Analizând actul de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța constată ca procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale imperative referitoare la formă si conținut, prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar criticile de nelegalitate formulate de petentă sunt neîntemeiate.

Astfel, procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele de identificare ale petentei; respectiv denumirea și sediul acesteia, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, precum și termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

De asemenea, procesul-verbal contestat poartă semnătura olografă a agentului constatator, în acord cu dispozițiile art.17 din O.G. 2/2001, neexistând niciun motiv de nulitate, care să poată fi constatat.

Referitor la susținerea petentului potrivit căreia procesul-verbal este lovit de nulitate absolută deoarece nu cuprinde toate elementele care pot conduce la individualizarea faptei, aceasta nu poate fi reținută deoarece actul administrativ unilateral cuprinde toate elementele necesare pentru identificarea faptei contravenționale și a normei sancționatoare incidente. Totodată, petentul nu a precizat care anume elemente pe care le consideră necesare lipsesc din cuprinsul procesului-verbal contestat și în ce constă vătămarea cauzată. Or, în raport de caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit petentului o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.

Contrar aprecierilor petentului conform cărora procesul-verbal de constatare a contravenției nu este semnat olograf de agentul constatator, din simpla vizualizare a acestuia se poate observa cu ușurință că semnătura olografă este aplicată în două locuri, atât după conținutul procesului-verbal, cât și după cel al înștiințării de plată.

Astfel, procesul-verbal nu este generat și semnat electronic, motiv pentru care toate susținerile petentului referitoare imposibilitatea aplicării semnăturii electronice și la prevederile Legii nr.455/2001 sunt neîntemeiate.

Potrivit art.9 alin.1 din O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, iar alin.4 al aceluiași articol prevede că în cazul utilizatorilor români, dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere video lipsa rovinietei valabile, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, personalul care efectuează controlul conform art.2 lit.c) pct.ii) aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.

În conformitate cu art.1¹ din O.G. nr.15/2002, rovinieta valabilă reprezintă înregistrarea în baza de date a SIEGMCR a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un vehicul, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde data și ora pentru care se efectuează verificarea.

Pentru a constata săvârșirea contravenției prevăzută de art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, agentul constatator vizionează înregistrările camerelor video și, identificând vehiculul care s-a deplasat pe drumul național respectiv la o anumită dată și oră, interoghează baza de date SIEGMCR pentru a verifica dacă a fost achitat tariful de utilizare pentru numărul de înmatriculare corespunzător.

Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele care i se impută nu este absolut, având în vedere că prezumțiile operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile raportate la scopul urmărit și respectarea dreptului la apărare.

Or, în cauza dedusă judecății, petentului i s-a acordat posibilitatea de a formula toate criticile de nelegalitate și netemeinicie pe care le-a apreciat întemeiate și i s-a dat dreptul de a propune probe în susținerea nevinovăției sale.

Cu toate acestea, petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției și nu a invocat împrejurări care să conducă la reținerea lipsei vinovăției sau exonerarea sa de răspundere.

Analizând plângerea contravențională prin prisma motivelor de netemeinicie invocate, se reține că petentul nu a contestat în cuprinsul acesteia faptul că la data săvârșirii contravenției avea calitatea de utilizator, în accepțiunea dispozițiilor art.1 alin.1 lit.b) din O.G. nr.15/2002, al autovehiculului cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX și nici faptul că la data comiterii faptei nu deținea rovinietă valabilă pentru acest vehicul.

Dimpotrivă, petentul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei și menționând că a achitat tariful de utilizare a drumurilor naționale la scurt timp după săvârșirea contravenției și chiar înainte ca procesul-verbal să fie încheiat, depunând în acest sens la dosar dovada achitării rovinietei, valabilă în perioada 04.03.2015 – 03.03.2016 (f.8).

Astfel, vizualizând planșa fotografică depusă de intimată și mențiunile înscrise pe marginea acesteia, instanța reține că fapta contravențională a fost săvârșită de petent întocmai cum a fost descrisă de către agentul constatator în procesul-verbal, petentul circulând cu autoturismul pe care îl are în proprietate, la data de 27.02.2015, ora 09:04, în raza localității Vernești, fără a deține rovinietă valabilă, aspect necontestat de către acesta.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicată petentului, în funcție de gradul de pericol social al faptei, instanța reține următoarele:

Luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de împrejurarea că intimata nu a făcut dovada sancționării repetate a petentului pentru neachitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale, precum și față de împrejurarea că acesta din urmă a achiziționat rovinietă cu valabilitate de 1 an la câteva zile de la săvârșirea faptei, conformându-se astfel prevederilor legii, văzând și dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, care a avut o atitudine sinceră, și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator.

Potrivit art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 250 lei, aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/06.07.2015, cu avertisment.

Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 raportat la art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, va atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.

În temeiul art. 9 alin.2 raportat la art. 453 C. proc. civ., care statuează principiul disponibilității în procesul civil, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C________ I__ P___, cu domiciliul în B____, _________________________, _____________, jud. B____, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.- C______, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6.

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate prin procesul-verbal contravențional _________ nr.xxxxxxx cu sancțiunea avertismentului.

Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria B____.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.09.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

I___ E_____ A___ IRINAANDRONE A____ E______

Red.I.E.A.I./Tehnored. A.A.E/14.10.2015