Acesta nu este document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 2149/A/CAA/2015

Ședința publică din data de 10 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I___ B_______

Judecător I____ I______

Grefier M_____ Z______

Pe rol se află amânarea pronunțării în cauza privind pe apelantul I____________ DE POLIȚIE AL JUD. T____, împotriva sentinței nr. 1123/17.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul F____ E___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Procedura este completă, fără citarea părților.

Se constată că dezbaterile asupra apelului, au avut loc în ședința publică din data de 27.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 10.12.2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată că:

Prin sentința civilă nr. 1123/17.06.2015 a Judecătoriei Sânnicolau M___, s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul F____ E___, în contradictoriu cu I____________ de Poliție al județului T____ cu sediul in Timișoara.

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 595 lei aplicată prin procesul verbal ________ xxxxxxx din 08.04.2015, achitată în cuantum de ½, respectiv 292,50 lei, prin chitanța ___________ nr. xxxxx din 09.04.2015, cu sancțiunea avertismentului, menținând în rest procesul verbal atacat.

Dispune restituirea sumei de 292,50 lei achitată prin chitanța ___________ nr.xxxxx din 09.04.2015.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că:

Pe fondul cauzei, instanța apreciază că plângerea contravențională promovată de petent este întemeiată în parte, motiv pentru care o va admite ca atare, având în vedere următoarele considerente:

Din conținutul procesului verbal ________ nr.xxxxxxx, din data de 08.04.2015 se reține că în data de 08.04.2015, la ora 10:00, petentul a condus autoturismul marca Dacia 1301, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ________________________ intenția de a ajunge pe ____________________________ pe ___________________ sens opus, aproximativ 15 metri.

Fapta a fost constatată prin propriile simțuri de agentul constatator, în prezența petentului fiind încheiat procesul verbal de contravenție.

Instanța are in vedere faptul ca procesul-verbal de contravenție, fiind un act întocmit de un agent aflat în exercițiul funcțiunii, are valoarea probatorie a înscrisului care constată o stare de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, și având forță probantă prin el însuși, fiind întocmit în forma „ad validitatem”, cu respectarea condițiilor de formă și fond, în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit, poate constitui o dovadă suficienta a vinovăției contestatorului.

Totuși, se constată că petentul, în susținerea cererii a depus la dosar o schiță din care rezultă locul în care a fost oprit, așa cum a și arătat în motivele de fapt, precum și fotografii pe care le-a surprins la locul evenimentului.

Studiind fotografiile se constată că într-adevăr sensul spre dreapta, respectiv pe ____________________ restricționat circulației rutiere și semnalizat cu 4 piloni .

Din nota raport depusă de intimată rezultă că agentul constatator a restricționat circulația vehiculelor pe sensul de mers ______________________. N_____ O_____-______________________________ _______________________ respectiv ______________________________-______________________________ cu _____________________________>

Mai rezultă că agentul constatator, efectuând activități de supraveghere a traficului rutier în acea zonă la un moment dat a observat că autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX circula pe ________________________ intenția de a vira la dreapta pe _______________________ de deplasare către _______________________________> Agentul constatator a mai arătat că a observat faptul că, văzând că traficul rutier este restricționat în acea zonă, conducătorul auto a continuat deplasarea spre înainte iar după ce a trecut de trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător care desparte cele două sensuri de mers a efectuat manevra de virare spre dreapta circulând pe sensul opus de mers 15(cincisprezece) - 20(douăzeci) metri cu intenția de a vira spre stânga pe _______________________________>

Coroborând aspectele arătate de agentul constatator cu cele surprinse de fotografiile petentului, instanța constată că la ora 10:00, ora la care s-a comis fapta contravențională, circulația vehiculelor pe sensul de mers ______________________. N_____ O_____-______________________________ _______________________ respectiv ______________________________-______________________________ cu ________________________ restricționat.

Petentul a încercat să ajungă pe ___________________________ în care a fost și oprit de agentul constatator.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În aprecierea gravității faptei trebuie avute în vedere mai multe criterii ce țin de starea de fapt și care pot indica un grad mai ridicat sau mai redus de periculozitate socială a faptei.

Primul dintre acestea este, în mod evident, gradul de culpabilitate a contravenientului, care a pătruns cu autoturismul pe sensul opus pe o distanță de aproximativ 15 m.

Ori, având în vedere că circulația era restricționată pe sensul opus, sens pe care petentul a intrat cu autoturismul pe o distanță de aproximativ 15 metri, neexistând pericolul producerii unui accident rutier, instanța constată că amenda contravențională de 585 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru 60 de zile nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În acest sens instanța are în vedere și faptul că la ora 10:00, conform probelor produse și încuviințate, respectiv fotografiile depuse de petent, agentul constatator nu dirija circulația și nu se asigura că restricția temporară de circulație este semnalizată într-un mod corespunzător, având în vedere că străzile blocate sunt artere principale de circulație în orașul Sânnicolau M___.

Ulterior la fața locului a fost parcat și un alt echipaj de poliție care să întărească semnalizarea restricției de circulație.

De asemenea, instanța are în vedere și faptul că petentul nu dorea să circule pe sensul opus, contrar restricțiilor, la fața locului fiind și un echipaj de poliție, ci dorea să intre pe _________________________ aflată chiar în intersecția străzilor cu restricția temporară de circulație. Practic, prin manevra petentului nu s-a periclitat circulația nici unui alt participant la trafic, în condițiile în care pe sensul opus nu circula nici un alt autovehicul.

Analizând elementele care țin de individualizarea sancțiunii, prin raportare la gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că măsura amenzii contravenționale și a măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru 60 de zile sunt excesive.

Pentru aceste motive instanța va admite în parte plângerea contravențională a petentului.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel - în termen și motivat – apelantul, I____________ DE POLIȚIE AL JUD. T____ solicitând admiterea apelul formulat și modificarea sentinței apelată în sensul respingerii plângerii contravenționale în totalitate și menținerii procesului-verbal atacat, precum și a sancțiunilor dispuse prin acesta.

În motivarea apelului, s-a arătat, în esență, că pentru a hotărî astfel, instanța a reținut faptul că, deși din întregul material probator a reieșit faptul că petentul a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat contravențional, iar fapta sa „chiar prezintă un grad ridicai de pericol social", însă a apreciat că aplicarea sancțiunii principale a amenzii nu este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, astfel că a dispus înlocuirea acesteia cu avertisment.

Apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului întrucât în efectuarea operațiunii de individualizare a sancțiunilor contravenționale, punctul de plecare îl constituie fapta contravențională corelată cu întreg complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația contravenientului privită în raport cu împrejurările ce țin de atitudinea acestuia față de fapta săvârșită.

Astfel raportat la criteriile expuse de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, apreciem că, raportat la gradul de pericol social al faptei, nu se poate aplica sancțiunea avertismentului. De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că legiuitorul a stipulat sancțiunea amenzii pentru astfel de fapte ilicite. Or, a aprecia în situația tuturor contravenienților care încalcă dispozițiile care reglementează sancționarea faptelor de încălcare a normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, că gravitatea faptei este suficient de scăzută încât să justifice aplicarea unui simplu avertisment, ar face ca sancțiunea amenzii contravenționale menționată în dispozițiile legii să fie inoperantă, confirmând și întărind, în același timp, atitudinea indisciplinată a cetățenilor, care ar fi încurajați să încalce dispozițiile legale arătate, fiind la adăpost de sancțiuni pecuniare, conștienți fiind că sancțiunea care li s-ar aplica ar fi avertismentul.

In ceea ce privește cea de-a doua măsură dispusă de către instanță, respectiv înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce aplicată prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/08.04.2015, instanța a reținut faptul că se impune înlăturarea acesteia, considerând că măsura nu este proporțională cu fapta săvârșită.

Procesul verbal întocmit de agentul constatator a fost încheiat potrivit modelului prevăzut în anexa nr. IA din HG nr. 1391/2006, și cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de lege, inclusiv măsura tehnico-administrativă luată de agentul constatator.

Sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce a fost aplicată prin același proces verbal prin care s-a aplicat și sancțiunea principală a amenzii.

Arătă că prevederea art. 180 alin 1 din Hg 1391/2006 ( unde se menționează că procesul verbal cuprinde, printre altele în mod obligatoriu, sancțiunea contravențională complementară aplicată și/sau măsura tehnico administrativă dispusă) este respectată în cazul procesului verbal supus analizei instanței.

Conform art. 210 alin. 1 din HG 1391/2006, în situația în care conducătorul de autovehicul săvârșește o faptă pentru care, potrivit legii, se reține permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulație, iar sancțiunea contravențională complementară operează începând cu ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii.

Așadar, în prezenta speță, procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale în vigoare, agentul nostru constatator făcând mențiune despre măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce.

In ceea ce privește măsura dispusă de către instanță, respectiv anularea sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de a conduce, instanța a dispus această măsură raportându-se la siuația de fapt, însă nu a avut în vedere faptul că măsura suspendării dreptului de a conduce este prevăzută imperativ de textul de lege care sancționează contravenția respectivă, agentul constatator fiind obligat să o dispună prin procesul-verbal prin care a reținut săvârșirea contravenției în sarcina petentului. Atât timp cât procesul-verbal de contravenție este menținut, ca fiind legal și temeinic, fiind dovedit în fața instanței că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, sancțiunea complementară trebuia să fie menținută.

Apelul este scutit de taxa judiciară de timbru potrivit art. 30 din OUG 80/2013.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Noul Cod, instanța constată că acesta este întemeiat, pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

În fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx din data de 08.04.2015, intimatul – petent F____ E___ a fost sancționat contravențional în baza art. 101 al. 3 lit. d din OUG 195/2002 cu amendă în cuantum de 585 lei, dispunându-se și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, agentul constatator reținând că la data de 08.04.2015, ora 10:00, petentul a condus autoturismul marca Dacia 1301, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _________________________ orașul Sânnicolau M___, cu intenția de a ajunge pe ____________________________ pe ___________________ sens opus, aproximativ 15 metri.

Procesul verbal a fost întocmit în prezența petentului, care l-a semnat, iar la rubrica destinată obiecțiunilor a arătat că ”am greșit”. Totodată, petentul a achitat suma de 292,5 lei – reprezentând ½ din minimul amenzii prevăzute de lege.

Verificând legalitatea procesului-verbal, Tribunalul reține, că în mod corect a constatat prima instanță că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001, și nu se poate reține nici unul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor (respectiv lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele prenumele contravenientului, ia în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acesteia, a faptei săvârșite, a datei comiterii, semnătura agentului constatator), procesul-verbal de constatare a contravenției fiind încheiat cu respectarea rigorilor impuse de textul legal mai sus menționat.

Sub aspectul temeiniciei, instanța arată că procesul-verbal de constatare a contravenției beneficiază de forță probantă proprie în ceea ce privește constatările personale ale agentului constatator care sunt prezumate a fi reale cât timp procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă impuse de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar petentul nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal atacat.

În prezenta cauză, instanța reține că aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție au fost constatate în mod direct, personal și nemijlocit de către reprezentantul apelantului (respectiv agentul constatator al IPJ T____).

Din materialul probator aflat la dosar, respectiv constatările personale ale agentului de poliție, cuprinse în procesul verbal atacat (fila 6 dos. fond) - care beneficiază de o prezumție de veridicitate, raportul scris al agentului constatator (fila 20-21), planșele foto și schița locului faptei depuse la dosar de petent (fila 11), rezultă că fapta reținută există, constituie contravenție și a fost săvârșită de petentul - intimat.

Astfel, din înscrisurile mai sus arătate, rezultă că în data de 08.04.2015 în jurul orei 10:00, echipajul de poliție aflat în autospeciala cu nr. MAI xxxxx , desfășurând activități în cadrul campaniei școlare “Școala Altfel”, respectiv diferite concursuri între elevi, a restricționat circulația vehiculelor în orașul Sânnicolau M___, pe sensul de mers _____________________. N_____ O_____- _______________________________ _______________________, restricția fiind semnalizată corespunzător, prin amplasarea de piloni – după cum apar în planșele foto.

La un moment dat, în prezența echipajului de poliție, autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX - condus de petent, a circulat pe ______________________ intenția de a vira la dreapta pe _______________________ de deplasare către _____________________________ rutier era restricționat în acea zonă, circulând pe sensul opus de mers 15 - 20 metri.

Tribunalul observă că, petentul nu a contestat starea de fapt reținută prin procesul verbal, semnând actul întocmit de agentul de poliție fără nici un fel de obiecțiuni, recunoscând greșeala, motiv pentru care va reține legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin procesul verbal, respectiv criticile apelantului referitoare la înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment de către prima instanță, Tribunalul va avea în vedere prevederile legale incidente, respectiv art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, care arată că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, astfel încât trebuie să existe un echilibru între pericolul concret al faptei și reacția socială împotriva ei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001 prevede că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.

În cauză, Tribunalul, având în vedere criteriile impuse de art. 5 al. 5 și 21 alin.3 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, apreciază că aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 585 lei (6 puncte amendă) cât și suspendare dreptului de a conduce pe o perioadă limitată de timp, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator aplicând chiar minimul prevăzut de lege (limitele fiind de 6 la 8 puncte amendă conf. art. 101 al. 3 rap. la art. 98 al. 4 lit.c din OUG 195/2002) – cu posibilitatea achitării în 48 ore a jumătate din acest minim prevăzut de lege, și nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, sancțiunea fiind corect aplicată și individualizată de către agentul constatator, iar înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului în cazul nerespectării prevederilor art. 101 al. 3 lit. d din OUG 195/2002, nu este de natură să realizeze scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale, raportat la gradul de pericol social al faptei.

Sub acest aspect, se reține din raportul agentului constatator (fila 20 dos. fond) și din planșele foto depuse de petent, că fapta a avut loc în timp ce circulația rutieră era restricționată de agenții de poliție în vederea desfășurării în condiții de siguranță a activităților în cadrul campaniei școlare “Școala Altfel”, respectiv a diferitelor concursuri între elevi. Din planșele foto se observă, că locul unde s-a restricționat circulația este situat în imediata vecinătate a unei școli, respectiv lângă trecerea de pietoni din intersecția în care se află amplasată școala.

Astfel, Tribunalul nu poate confirma concluzia primei instanțe privind pericolul social scăzut al faptei (cu consecința înlocuirii amenzii cu avertisment și a înlăturării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce), întrucât norma cuprinsă în art. 101 al. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002 are menirea de a ocroti integritatea fizică și chiar viața participanților la trafic, inclusiv a pietonilor (în speță a elevilor de la școală – în sprijinul cărora s-a restricționat circulația), aceste valori neputând fi considerate ca fiind de o importanță redusă.

Pentru motivele arătate mai sus, în temeiul art. 480 din Noul Cod de procedură civilă, Tribunalul urmează să admită apelul declarat, să modifice sentința atacată, în sensul respingerii ca nefondată a plângerii formulată de petent.

Instanța va lua că apelantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite apelul declarat de apelantul I.P.J. T____, cu sediul în Timișoara, ______________________. 44-46, jud. T____, împotriva sentinței civile nr. 1123/17.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M___ în dos. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul F____ E___, domiciliat în loc. Tomnatic, nr. 101A, jud. T____.

Modifică hotărârea atacată, în sensul că respinge plângerea ca nefondată.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2015.

Președinte, I___ B_______		Judecător, I____ I______
	Grefier, M_____ Z______

RED/TEHN. BI/M.Z. 29 decembrie 2015 4 ex. / 2 ______________________________. fond: M___ A_____.