ROMÂNIA

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 896/A/2015

Ședința publică din 19 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A______ C______ P__ – președintele secției

Judecător: D_____ C______

Grefier E____ B______

Pe rol apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 1193/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu petentul D______ V_____, celălalt conducător auto implicat în accident N___ N______, precum și asigurătorul C___ I________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/09.09.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.11.2015 când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la 19.11.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 1193/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a admis plângerea formulată de petentul D______ V_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, celălalt conducător auto N___ N______ și asigurătorul C___ I________, și în consecință a fost anulat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 9.09.2014, a fost exonerat petentul de la plata amenzii în sumă de 540 lei și s-a dispus restituirea permisului de conducere. De asemenea, a fost obligat intimatul să plătească petentului 20 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.09.2014, sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul D______ V_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ a solicitat ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal ________. CP nr. xxxxxxx/09.09.2011, încheiat de către agentul constatator al intimatei.

În fapt, arătat în esență că în data de 9.09.2014, remorca tractorului care staționa nu era echipată cu semnalizare și nu avea nici plăcuțe de înmatriculare, considerent pentru care a petentul a semnalizat și a intrat în depășirea acestuia, însă, după ce a trecut de jumătatea remorcii, conducătorul tractorului a virat la stânga, fără să se asigure, lovindu-i mașina. Consideră că de acest eveniment rutier se face vinovat conducătorul tractorului.

Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingere plângerii ca neîntemeiată.

În fapt, a arătat în esență că starea de fapt este cea reținută de agentul constatator în procesul verbal contestat, iar sancțiunea a fost corect stabilită de către acesta. Procesul verbal îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 și art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001.

În drept, a invocat prevederile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.

În probațiune, s-au depus înscrisuri.

Examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit celor consemnate în procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/2014 de la fila 7, la data de 9.09.2014, în temeiul art. 101/1/3/a din OUG nr. 195/2002, petentul D______ V_____ a fost sancționat cu amendă în sumă de 540 lei, fiind dispusă și reținerea permisului de conducere fără a se menționa intervalul de timp, pentru motivul că a condus autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXX pe DJ 107K, iar la ieșirea din localitatea Benic a efectuat manevra de depășire a tractorului cu numărul de înmatriculare Galda 060, încălcând marcajul longitudinal continuu care delimitează sensurile de mers, intrând în coliziune cu acesta.

Potrivit declarației celuilalt conducător auto N___ N______ de la fila 51, persoană care conducerea tractorul depășit, pe tractor exista semnalizare, dar remorca pe care o tracta nu avea semnalizare, stare de fapt care rezultă și din declarația scrisă de la fila 17 ce a fost dată la data de 6.10.2014 în fața agentului de poliție S___ A_____, în care s-a mai făcut mențiunea că a încetinit deplasarea și a semnalizat intenția de a vira la stânga pentru a pătrunde pe un drum către grădină, după care s-a oprit și s-a asigurat că nu vine nimic din față, întrucât în locul respectiv este o curbă și linie continuă.

Starea de fapt descrisă de celălalt conducător auto N___ N______, pentru care prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria A___ I____ a dispus renunțarea la urmărirea penală pentru infracțiunea de punere în circulație sau conducere a unui vehicul neînmatriculat, în speță remorca – fila 57, nu se coroborează cu declarația martorei P___ V______, persoană care se afla împreună cu petentul în autoturism în momentul producerii evenimentului rutier.

Potrivit martorei P___ V______, a cărei declarație de la fila 64 va fi avută în vedere la stabilirea corectă a stării de fapt, tractorul era oprit, iar petentul a oprit la rândul său în spatele acestuia și pentru că a constatat că tractorul nu are intenția să se deplaseze a început manevra de depășire, dar în momentul în care petentul se afla în dreptul roților din față ale tractorului conducătorul acestuia a virat trecând linia care marchează cele două sensuri de circulație, lovind ușa față dreapta a autoturismului condus de petent.

Față de cele ce preced, instanța a admis plângerea și a anulat procesul verbal de contravenție, cu exonerarea petentului de la plata amenzii în sumă de 540 lei. S-a dispus de asemenea și restituirea permisului de conducere.

Instanța a ajuns la o astfel de concluzie deoarece, coroborând probele, constată că potrivit declarației celuilalt conducător auto, numitul N___ N______, acesta conducea un tractor care tracta o remorcă ce nu avea semnalizare, astfel susținerea că ar fi semnalizat intenția de a vira la stânga nu poate să ducă la culpabilizarea conducătorului autoturismului care circula din spatele său, deoarece ceea ce vedea acesta era remorca, or aceasta nu avea semnalizare.

În al doilea rând, declarația martorei P___ V______ a fost preferată declarației celuilalt conducător auto N___ N______, aceasta fiind o persoană neutră, care nu are un interes în ascunderea stării de fapt și în plus se afla în autoturism la momentul producerii accidentului, or potrivit susținerilor acesteia tractorul era oprit, iar petentul a oprit în spatele său, după care văzând că acesta nu se deplasează a început manevra de depășire, fiind acroșat în momentul în care se afla în dreptul roților din față ale tractorului.

Două concluzii se impun legat de declarația acestei martore.

Prima concluzie, că petentul a oprit după tractorul care staționa și nu i se poate reproșa petentului că nu a rămas pe loc până când celălalt conducător auto nu a reluat deplasarea, neexistând o obligație legală în acest sens și în plus petentul nu avea de unde să cunoască care era intenția conducătorului tractorului din moment ce remorca nu avea semnalizare.

A doua concluzie, în contra celor susținute conducătorul tractorului, acesta a început manevra fără ca să se asigure, pentru că dacă s-ar fi asigurat și din spate ar fi văzut că este depășit, punerea în mișcare având loc în momentul în care autoturismul petentului se afla în dreptul roților din față.

În concluzie, prin faptul că a depășit un autovehicul care nu avea semnalizare și care nu se deplasa, fiind oprit, chiar dacă manevra a fost efectuată într-un loc în care exista un marcaj longitudinal continuu, petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției care este descrisă în procesul verbal, neputându-i-se imputa că nu a bănuit intenția de a vira la stânga a celui care se afla în fața lui, din moment ce remorca nu avea semnalizare și nici că nu a așteptat în spatele tractorului până când conducătorul acestuia se decidea dacă va continua deplasarea, neexistând o obligație legală care să întrerupă deplasarea până la îndepărtarea obstacolului care este oprit în zona liniei continue.

Căzând în pretenții, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, intimatul a fost obligat să plătească petentului 20 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I____________ de Poliție al Județului A___. A solicitat schimbarea sentinței, în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de către petent.

În motivarea apelului, arată că, la Judecătoria A___ I____ a fost înregistrată sub numărul de dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX, plângerea contravențională formulată de către petentul D______ V_____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/09.09.2014, încheiat de către agentul constatator S____ A_____, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului A___ - Secția de Poliție Rurală Galda de Jos.

Prin procesul verbal de contravenție menționat mai sus, petentul a fost sancționat contravențional pentru încălcarea următoarelor prevederi legale:

- art. 120 alin. 1 lit. i din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, text de lege care stabilește anumite interdicții pentru conducătorii auto, respectiv: Se interzice depășirea autovehiculelor: i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere. Incriminarea și sancționarea faptelor vând ca obiect nerespectarea regulilor privind depășirea este prevăzută în art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 republicată: Art. 100 (3) Constituie contravenție si se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) nerespectarea regulilor privind depășirea.

Că prima instanță a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal de contravenție pe motiv că prin faptul că a depășit un autovehicul care nu avea semnalizare și care nu se deplasa, fiind oprit, chiar dacă manevra a fost efectuată într-un loc în care exista un marcaj longitudinal continuu, petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției care este descrisă în procesul verbal.

Apreciază intimatul că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, din următoarele considerente:

- în fapt, la data de 9.09.2015, în urma cercetărilor efectuate de către agentul constatator, s-a stabilit faptul că petentul D______ V_____ în timp ce conducea autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, a efectuat manevra de depășire a tractorului condus de către numitul N___ N______, care intenționa să vireze la stânga, prin încălcarea marcajului longitudinal continuu, într-o zonă în care efectuarea unei depășiri era interzisă;

- fapta, astfel cum a fost săvârșită de către petent, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 120 alin. 1 din HG 1391/2001, text de lege care interzice efectuarea unei depășiri în situația în care prin această manevră se încalcă marcajul longitudinal continuu;

- din materialul probator administrat în cauză nu reiese că petentul nu ar fi efectuat manevra de depășire neregulamentară, de altfel chiar în plângerea contravențională acesta recunoaște efectuarea acestei manevre, insistând pe faptul că nu se face vinovat de producerea accidentului:

- nu există nicio cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale, în momentul în care petentul a luat decizia de a efectua depășirea, prin încălcarea marcajului longitudinal continuu și-a asumat riscul sancționării contravenționale.

În drept: art. 466 și urm. din Codul de procedură civilă, OG 2/2001, OUG 195/2002.

Deliberând asupra apelului de față, prin prisma motivelor invocate de intimatul IPJ A___, tribunalul reține că este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/2014 de la fila 7, la data de 9.09.2014, în temeiul art. 101/1/3/a din OUG nr. 195/2002, petentul D______ V_____ a fost sancționat cu amendă în sumă de 540 lei, fiind dispusă și reținerea permisului de conducere, pentru motivul că a condus autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXX pe DJ 107K, iar la ieșirea din localitatea Benic a efectuat manevra de depășire a tractorului cu numărul de înmatriculare Galda 060, încălcând marcajul longitudinal continuu care delimitează sensurile de mers, intrând în coliziune cu acesta.

Petentul a semnat procesul verbal de contravenție. La rubrica din procesul verbal Alte mențiuni, s-a consemnat: Nu mă consider vinovat și nu consider justă măsura luată (fl.7 dosar fond).

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 17 și art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, tribunalul reține:

Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu și nici motive de nulitate relativă a acestuia.

Astfel, procesul verbal contestat (f. 7 dosar fond) cuprinde toate mențiunile stipulate în mod expres sub sancțiunea nulității absolute prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator, numele petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator.

Concluzionând, tribunalul a apreciat procesul verbal ca fiind legal întocmit.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal atacat, tribunalul a reținut următoarele:

Dispozițiile speciale cu aplicabilitate în domeniul contravențional, respectiv cele cuprinse în OG nr. 2/2001 nu conțin reglementări exprese referitoare la forța probantă a procesului verbal de constatarea a contravenției.

Cu toate acestea, fiind vorba despre un act cu natură juridică duală - de act administrativ (fiind încheiat în regim de putere publică de un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii), supus unei proceduri speciale de contestare și de mijloc de probă – instanța apreciază că sunt aplicabile principiile generale ce guvernează actele administrative privind prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal încheiat în urma unor constatări ale agenților învestiți cu prerogative de putere publică.

Astfel, în ceea ce privește forța probantă a procesului verbal de contravenție încheiat ca urmare a unor constatări personale ale agenților constatatori din perspectiva jurisprudenței Curții EDO statuată în interpretarea art. 6 din Convenție, instanța reține că forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, Hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit aceleiași orientări jurisprudențiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, Hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, Hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).

Așadar, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit (cauza Telfner c. Austriei, Hotărârea din 6 martie 2001), și respectarea dreptului la apărare și prezumția de nevinovăție garantată persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Din această perspectivă vor fi examinate susținerile petentului conform cărora – invocând cauza A_____ c. României – intimatul ar trebui să facă dovada temeiniciei procesului verbal contestat.

Cu alte cuvinte, în aprecierea temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța va avea în vedere asigurarea unui just echilibru pe de o parte între prezumția de nevinovăție ce îi este garantată de dispozițiile convenționale anterior evocate și dreptul la apărare garantat de par. 1 al art. 6 și pe de altă parte prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal atacat.

În concret, petentului i s-a imputat în procesul verbal că, la data de 9.09.2014, a condus autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare XXXXXXX pe DJ 107K, iar la ieșirea din localitatea Benic a efectuat manevra de depășire a tractorului cu numărul de înmatriculare Galda 060, încălcând marcajul longitudinal continuu care delimitează sensurile de mers, intrând în coliziune cu acesta.

Procesul verbal este temeinic întocmit.

Potrivit art. 120 alin. 1 lit. i din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, text de lege care stabilește anumite interdicții pentru conducătorii auto, respectiv: Se interzice depășirea autovehiculelor: i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere. Incriminarea și sancționarea faptelor vând ca obiect nerespectarea regulilor privind depășirea este prevăzută în art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 republicată: Art. 100 (3) Constituie contravenție si se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) nerespectarea regulilor privind depășirea.

Prima instanță a admis în mod greșit plângerea contravențională, apreciind greșit probele de la dosar.

Astfel, potrivit declarației celuilalt conducător auto N___ N______ de la fila 51, persoană care conducerea tractorul depășit, pe tractor exista semnalizare, dar remorca pe care o tracta nu avea semnalizare, stare de fapt care rezultă și din declarația scrisă de la fila 17 ce a fost dată la data de 6.10.2014 în fața agentului de poliție S___ A_____, în care s-a mai făcut mențiunea că a încetinit deplasarea și a semnalizat intenția de a vira la stânga pentru a pătrunde pe un drum către grădină, după care s-a oprit și s-a asigurat că nu vine nimic din față, întrucât în locul respectiv este o curbă și linie continuă.

Așa cum a susținut și în apel celălalt conducător auto N___ N______, acesta a avut semnalizare la tractor, dar nu la remorcă, dar remorca era mai mică sub nivelul tractorului cam cu 50 cm, ceea ce înseamnă că semnalizarea pe tractor era vizibilă, așa cum reiese și din planșele foto nr. 1 și 2 de la filele 23 și 24 la dosar fond, executate de agentul de poliție A_____ G___.

Potrivit martorei P___ V______, fila 64 dosar fond, tractorul era oprit, iar petentul a oprit la rândul său în spatele acestuia și pentru că a constatat că tractorul nu are intenția să se deplaseze a început manevra de depășire, dar în momentul în care petentul se afla în dreptul roților din față ale tractorului conducătorul acestuia a virat trecând linia care marchează cele două sensuri de circulație, lovind ușa față dreapta a autoturismului condus de petent.

Așadar, petentul D______ V_____ în timp ce conducea autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, a efectuat manevra de depășire a tractorului condus de către numitul N___ N______, care intenționa să vireze la stânga, prin încălcarea marcajului longitudinal continuu, într-o zonă în care efectuarea unei depășiri era interzisă, iar fapta, astfel cum a fost săvârșită de către petent, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 120 alin. 1 din HG 1391/2001, text de lege descris mai sus, care interzice efectuarea unei depășiri în situația în care prin această manevră se încalcă marcajul longitudinal continuu.

Nu reiese din ansamblul probator că petentul nu ar fi efectuat manevra de depășire neregulamentară, și de altfel chiar în plângerea contravențională acesta recunoaște efectuarea acestei manevre, insistând pe faptul că nu se face vinovat de producerea accidentului, și în plus nu există nicio cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale, în momentul în care petentul a luat decizia de a efectua depășirea, prin încălcarea marcajului longitudinal continuu și-a asumat riscul sancționării contravenționale.

Având în vedere acestea, în baza art. 480 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă, se va se va admite I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 1193/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Va fi schimbată sentința, în sensul că se va respinge ca neîntemeiată plângerea petentului D______ V_____ împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/09.09.2014, formulată în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, celălalt conducător auto implicat în accident N___ N______, precum și asigurătorul C___ I________

Pentru aceste motive.

În numele legii,

DECIDE

Admite apelul declarat de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___ împotriva sentinței civile nr. 1193/2015 a Judecătoriei A___ I____ pronunțate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Schimbă sentința, în sensul că respinge plângerea petentului D______ V_____ împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/09.09.2014, formulată în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, celălalt conducător auto implicat în accident N___ N______, precum și asigurătorul C___ I________.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19.11.2015.

Președinte, A______ C______ P__ - președintele secției		Judecător, D_____ C______
	Grefier, E____ B______

Redactat DC/Tehnoredactat DC/6 exemplare/19.11.2015

Judecător de primă instanță: F_______ S_____ C____