Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 2235

Ședința publică de la 21.12.2015

Completul constituit din:

Președinte L______ Ștefuc

Judecător C____ M______ L____

Grefier C_________ G_______

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelantă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, cu sediul în mun. București, sector 6, _____________________. 401 A, împotriva sentinței civile nr. 9074/2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – Ț_____ M_____, cu domiciliul în Ploiești, ______________________. 3, ______________, jud. Prahova.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14.12.2015, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 21.12.2015.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, la data de 09.02.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul Ț_____ M_____ a formulat în contradictoriu cu intimata C_____ SA, plângere contravențională împotriva procesului - verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/28.01.2015, solicitând anularea actului sancționator.

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/28.01.2015 prin care s-a constatat că în data de 17.10.2014 autoturismul cu nr. XXXXXXXXX a fost surprins de camerele de fotografiere pe DN1, loc. Românești, fără a deține rovinietă valabilă.

A mai învederat petentul că pentru autoturismul în cauză a achitat rovinietă valabilă pentru un an de zile în data de 28.05.2014.

Totodată, a mai arătat petentul că, în momentul primirii actului sancționator a consultat rovinieta achitată, ocazie cu care a constatat că apărea înscrisă o greșeală în ceea ce privește nr. de înmatriculare al autoturismului, respectiv, în loc de XXXXXXXXXX figura XXXXXXXXX, iar acest ultim număr nu este atribuit niciunui autoturism înscris în circulație.

În susținerea plângerii, petentul a depus înscrisuri.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

Intimata a formulat întâmpinare la data de 28.04.2015, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție contestat ca fiind temeinic și legal.

În motivare, intimata a arătat, în esență, că procesul verbal contestat îndeplinește toate condițiile de formă și de fond, în conformitate cu disp. O.G. 15/2002 rap. la O.G. 2/2001.

A mai învederat intimata că obligația de a verifica datele de identificare ale autovehiculului aparține proprietarului/utilizatorului, care semnează de conformitatea datelor înscrise pe chitanța de plată a rovinietei, astfel cum prevede art. 5 al.2 lit.b din normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România- Ord. MTI 2166/2012.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, ale O.G. 15/2002, ale Legii 455/2001 și ale Ordinului MTI nr.769/2010.

Intimata a anexat întâmpinării, certificatul calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală, autorizația de control a agentului constatator și proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR.

La data de 25.05.2015 petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat toate aspectele menționate în cererea de chemare în judecată.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Pentru a se pronunța Judecătoria Ploiești a arătat că prin procesul verbal supus controlului judecătoresc s-a reținut în sarcina petentului că în ziua de 17.10.2014, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX a circulat pe DN1, în localitatea Românești din județul Prahova, fără a fi înregistrat cu rovinietă valabilă.

Pentru fapta comisă, petentul a fost sancționat contravențional, în conformitate cu prevederile art. 8 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei .

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal contestat, instanța a reținut următoarele:

Conform art. 17 din O. G. nr. 2/2001 „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.”

Procesul verbal atacat, comunicat petentului pe suport de hârtie, nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, fiind menționat în actul sancționator că „a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și a HG 1259/2001.”

Prin Decizia nr. 6/2015 a ÎCCJ, pronunțată în recursul în interesul legii, s-a statuat că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Pe de alta parte, conform art. 8 alin. (1) din O. G. nr. 15/2002 „Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”, iar potrivit art. 9 alin. 3 din O. G. nr. 15/2002, “Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”.

Din art. 9 alin. 2 al aceluiași act normativ rezultă că în sensul O.G. nr. 15/2002 momentul “constatării contravenției” îl reprezintă momentul realizării înregistrării video de către mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, mai exact cel al realizării fotografiilor depuse de la dosar. De la acest moment, intimata are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru a întocmi și comunica procesul verbal persoanei vizate, iar în acest interval nu pot fi încheiate alte procese verbale aceleiași persoane, pentru același tip de faptă.

Instanța a constatat că, în prezenta speță, deși potrivit planșei foto cu nr. 001003_xxxxxxxxxx_0747390 (la care face trimitere procesul verbal contestat), fapta reținută în sarcina petentului a fost săvârșită la 17.10.2014, totuși agentul constatator a înțeles să consemneze la rubrica „data constatării” ziua de 28.01.2015, dată ce coincide cu data întocmirii. (fila 7)

Instanța a apreciat că această practică prin care agentul constatator încearcă să se încadreze în prevederile OG 15/2002 privind termenul de 30 de zile pentru întocmirea actului sancționator, alegând momentul în care să consemneze că a constatat fapta contravențională, este, în mod evident, nelegală.

A da o altă interpretare acestei situații, în sensul că deși fapta contravențională este surprinsă la o anumita dată de camerele video amplasate pe rețeaua de drumuri naționale, agentul constatator ar putea sa stabilească, în mod arbitrar, când să consemneze data constatării faptei în cuprinsul procesului verbal, pentru a se încadra în prevederile art. 9 alin. 3 din O. G. nr. 15/2002 privind termenul de 30 de zile pentru întocmirea actului sancționator, ar goli practic de conținut modificările aduse OG 15/2002 prin Legea 144/2012.

Astfel, rațiunea instituirii unui termenul special de prescripție a răspunderii contravenționale de 30 zile, prin derogare de la disp. art. 13 din OG 2/2001, ar fi încălcată flagrant prin alegerea după bunul plac al agentului constatator a momentului când urmează să „constate” o faptă înregistrată prin mijloace tehnice (camere video), ajungându-se practic la situații similare celor existente anterior promulgării Legii 144/2012, în sensul că perioada scursă între data săvârșirii, respectiv, surprinderii cu mijloacele tehnice a contravenției și data întocmirii procesului-verbal de contravenție poate depăși cu mult termenul de 30 de zile prev. de art. art. 9 alin. 3 din O. G. nr. 15/2002, prin inserarea, în mod artificial, a unei perioade de timp între data săvârșirii faptei și „data constatării” de către lucrătorul din cadrul C_____.

Față de motivele anterior expuse, având în vedere că fapta reținută în sarcina petentului a fost săvârșită și constatată prin mijloace tehnice în ziua de 17.10.2014, iar procesul verbal de constatare și sancționare a acesteia a fost întocmit la data de 28.01.2015, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, instanța reține că la data întocmirii actului administrativ atacat răspunderea contravențională a petentului era prescrisă.

Prin Sentința civilă nr. 9074/14.07.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești a admis plângerea și a dispus anularea procesului verbal contestat și, pe cale de consecință, exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/28.01.2015.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel , apelanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, cu sediul în mun. București, sector 6, _____________________. 401 A, înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, la data de.10.oct..2015, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței civile nr. 9074/2015, și pe fond respingerea plângerii contravenționale și menținerea sancțiuni aplicate prin procesul verbal contestat _________ nr. xxxxxxx/28.01.2015.

În motivarea apelului a arătat că potrivit art. 13 alin 1 din OG 2/2001 aplicarea sancțiunii amenzii contravențională se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar data săvârșirii faptei este data la care contravenientul în încălcat norma legală, adică data la care a circulat fără a deține rovinieta valabilă.

A susținut apelanta că potrivit art. 9 alin 3 paragraful ultimul prevede că procesul-verbal se întocmește și se va comunica contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin 1.

Totodată, a apreciat apelanta–intimată că, prin adoptarea Legi nr. 144/ 2012, s-a urmărit ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției, să nu se poată întocmi alte acte sancționatorii, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile, fără însă a se institui un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât cel general, de 6 luni.

Mai arată că trebuie observat că momentul constatării contravenției este reprezentat de momentul încheierii procesului-verbal de contravenție și nu de momentul săvârșirii contravenției .

În plus susține că trebuie remarcat că însuși legiuitorul face distincție în acest text, între cele două momente, respectiv întocmirea și comunicarea procesului verbal, prin folosirea unor timpuri verbal diferite, respectiv se întocmește și se va comunica, așadar menționează că, chiar și din punct de vedere gramatical, instanța trebuie să observe că legiuitorul a avut în vedere termenul de 30 zile doar pentru comunicarea procesului-verbal, despre care se menționează că va fi comunicat .

De asemenea arată legiuitorul a prevăzut că procesul verbal se întocmește în intervalul prevăzut de art. 13 alin 1 din O.G. nr. 2/2001 și nu că se va întocmi în același termen de 30 zile, ci termenul se referă la comunicarea acestuia.

Legal citat intimatul – Ț_____ M_____, nu a formulat întâmpinare, nu s-a prezentat la judecarea cauzei și nu a solicitat administrarea de probe.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.9 alin.3 din O.G. nr.15/2002 modificată prin Legea nr.144/2012 procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatări contravenției pentru încălcarea prevederilor art.8 alin.1 (fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă).

Susținerea recurentei cum că, intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției, să nu se poată încheia alte procese-verbale, urmează a nu fi reținută, întrucât ceea ce primează este aplicarea legii mai favorabile.

Astfel, dat fiind rangul principiului consacrat de art.15 alin.2 din Constituție, tribunalul constată că acesta are caracter axiomatic și, consacrat ca atare, nu poate fi limitat de îndeplinirea unor condiții procedurale care din motive obiective nu au putut fi cunoscute de destinatarii lor.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.480 alin.1 C.pr.civ., va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul formulat de apelantă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, cu sediul în mun. București, sector 6, _____________________. 401 A, împotriva sentinței civile nr. 9074/2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – Ț_____ M_____, cu domiciliul în Ploiești, ______________________. 3, ______________, jud. Prahova, neîntemeiat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 21.12.2015

Președinte, Judecător,

L______ Ștefuc C____ M______ L____

Grefier,

C_________ G_______

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. L______ S_____./4 ex./ 2016

J.F. F_________ R_____ N______ – Judecătoria Ploiești

d.f. XXXXXXXXXXXXX