R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 2154

Ședința publică din data de 15.12.2015

PREȘEDINTE – B______ A______ M________

JUDECĂTOR – G______ M_____

GREFIER – A________ C_______

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta - intimată C.N.A.D.N.R., cu sediul în București, ___________________. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 9785/07.09.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata - petentă ________________, cu sediul în Ploiești, _________________. 148, ______________, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus prin intermediul compartimentului registratură, întâmpinare din partea intimatei petente, după care,

În baza art. 255 rap. la art. 258 c.pr.civ., instanța încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, considerând-o legală, pertinentă, concludentă.

În temeiul dispozițiilor art.244 C.pr.civ., tribunalul declară cercetarea judecătorească încheiată și potrivit dispozițiilor art.394 alin.1 C.pr.civ., apreciind că au fost lămurite împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 10.02.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petenta ________________ a formulat în contradictoriu cu intimata C_____ SA, plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție se _________ nr. xxxxxxx /13.01.2015, solicitând anularea actului sancționator.

În motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență, că dreptul intimatei de a aplica sancțiunea contravențională s-a prescris, iar individualizarea sancțiunii nu a fost echitabilă, raportat la fapta comisă.

În drept, au fost invocate prevederile OG 2/2001 și ale OG 15/2002.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În susținerea plângerii, petenta a depus, în copie, procesul verbal contestat, dovada de comunicare și extras de cont.

Intimata a formulat întâmpinare la data de 19.03.2015, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție contestat ca fiind temeinic și legal.

În motivare, intimata a arătat, în esență, că procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei -S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

A mai arătat intimata că procesul verbal a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificat calificat emis de CertSIGN S.A., fiind comunicat contravenientei, cu respectarea prevederilor art. 27 din OG.2/2001, in prezenta unui martor a cărei adresa este menționata pe procesul verbal de indeplinirea a procedurii de comunicare.

De asemenea, intimata a arătat, referitor la prescripția răspunderii contravenționale, că fapta a fost constatată în intervalul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. 1 din OG 2/2001.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, ale O.G. 15/2002, ale Legii 455/2001 și ale Ordinului MTI nr.769/2010.

În combaterea acțiunii, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Intimata a anexat întâmpinării certificatul calificat pentru semnătura electronică, autorizația de control a agentului constatator și planșă foto.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 9782/07.09.2015, Judecătoria Ploiești a admis plângerea contravențională formulată de petenta ________________, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției __________ nr. xxxxxxx/13.01.2015 incheiat de catre în contradictoriu cu intimata COMPANIA N________ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, a anulat procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/13.01.2015 și a exonerat petenta de plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal menționat.

Pentru a pronunța o astfel de soluție, judecătoria a avut în vedere următoarele considerente:

Prin procesul verbal supus controlului judecătoresc s-a reținut în sarcina petenteică în ziua de 17.09.2014, vehiculul categoria D, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX a circulat pe DN1B Km 24+785 m, în localitatea Albeștidin județul Prahova, fără rovinietă valabilă.

Pentru fapta comisă, petenta a fost sancționată contravențional, în conformitate cu prevederile art. 8 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei .

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal contestat, instanța de fond a reținut următoarele:

Conform art. 17 din O. G. nr. 2/2001 „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.

Nulitatea se constata și din oficiu.”

Prin Decizia nr. 6/2015 a ÎCCJ, pronunțată în recursul în interesul legii, s-a statuat că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Procesul verbal atacat, comunicat petentului pe suport de hârtie, nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, fiind menționat în actul sancționator că „a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și a HG 1259/2001”, astfel încât instanța urmează a dispune anularea procesului verbal de contravenție.

Pe de alta parte, conform art. 8 alin. (1) din O. G. nr. 15/2002 „Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”, iar potrivit art. 9 alin. 3 din O. G. nr. 15/2002, “Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”.

Din art. 9 alin. 2 al aceluiași act normativ rezultă că în sensul O.G. nr. 15/2002 momentul “constatării contravenției” îl reprezintă momentul realizării înregistrării video de către mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, mai exact cel al realizării fotografiilor depuse de la dosar. De la acest moment, intimata are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru a întocmi și comunica procesul verbal persoanei vizate, iar în acest interval nu pot fi încheiate alte procese verbale aceleiași persoane, pentru același tip de faptă.

Instanța de fond a constatat că, în prezenta speță, deși potrivit planșei foto cu nr. 003201_xxxxxxxxxx_0922967 (la care face trimitere procesul verbal contestat), fapta reținută în sarcina petentei a fost săvârșită la 17.09.2014, totuși agentul constatator a înțeles să consemneze la rubrica „data constatării” ziua de 13.01.2015, dată ce coincide cu data întocmirii. (fila 8)

Instanța de fond a apreciat că această practică prin care agentul constatator încearcă să se încadreze în prevederile OG 15/2002 privind termenul de 30 de zile pentru întocmirea actului sancționator, alegând momentul în care să consemneze că a constatat fapta contravențională, este, în mod evident, nelegală.

A da o altă interpretare acestei situații, în sensul că deși fapta contravențională este surprinsă la o anumita dată de camerele video amplasate pe rețeaua de drumuri naționale, agentul constatator ar putea sa stabilească, în mod arbitrar, când să consemneze data constatării faptei în cuprinsul procesului verbal, pentru a se încadra în prevederile art. 9 alin. 3 din O. G. nr. 15/2002 privind termenul de 30 de zile pentru întocmirea actului sancționator, ar goli practic de conținut modificările aduse OG 15/2002 prin Legea 144/2012.

Astfel, rațiunea instituirii unui termenul special de prescripție a răspunderii contravenționale de 30 zile, prin derogare de la disp. art. 13 din OG 2/2001, ar fi încălcată flagrant prin alegerea după bunul plac al agentului constatator a momentului când urmează să „constate” o faptă înregistrată prin mijloace tehnice (camere video), ajungându-se practic la situații similare celor existente anterior promulgării Legii 144/2012, în sensul că perioada scursă între data săvârșirii, respectiv, surprinderii cu mijloacele tehnice a contravenției și data întocmirii procesului-verbal de contravenție poate depăși cu mult termenul de 30 de zile prev. de art. art. 9 alin. 3 din O. G. nr. 15/2002, prin inserarea, în mod artificial, a unei perioade de timp între data săvârșirii faptei și „data constatării” de către lucrătorul din cadrul C_____.

Față de motivele anterior expuse, având în vedere că fapta reținută în sarcina petentului a fost săvârșită și constatată prin mijloace tehnice în ziua de 17.09.2014, iar procesul verbal de constatare și sancționare a acesteia a fost întocmit la data de 13.01.2015, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, instanța reține că la data întocmirii actului administrativ atacat răspunderea contravențională a petentei era prescrisă.

Pentru toate considerentele anterior expuse, instanța de fond a admis plângerea, a dispus anularea procesului verbal contestat și, pe cale de consecință, exonerarea petentei de plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei, aplicată prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/13.01.2015.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, întrucât instanța de fond a reținut ca prescrisa răspunderea contravenționala, in condițiile in care disp. art. 13 al.1 din OG 2/2001 prevăd ca aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

Prin întâmpinarea formulată petenta a solicitat respingerea apelului ca nefondat deoarece data săvârșirii faptei este data la care se presupune că a circulat fără rovinietă valabilă.

Verificând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.

Avand in vedere regimul juridic al nulitatii absolute reglementat de art. 178 alin. 1 c. pr. civ., conform caruia nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, precum si faptul ca procesul-verbal de contraventie este un act administrativ constatator, tribunalul constata ca procesul-verbal de contraventie contestat in prezenta cauza nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, astfel ca este lovit de nulitate.

Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei __________________________ adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice.

Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic.

In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica.

In temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata.

Asadar, legiuitorul a prevazut expres ca actul in format electronic ce poarta o semnatura electronica extinsa este asimilat unui act sub semnatura privata, insa acesta este destinat exclusiv folosirii in sistemul electronic.

Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede ca: „inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.”

Ca atare, legiuitorul instituie conditia recunoasterii actului in forma electronica de cel caruia i se opune pentru ca acesta sa aiba acelasi efect juridic ca actul autentic.

In baza dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Semnatura electronica este definita de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare”.

Semnatura electronica extinsa este definita de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentand „acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este legata in mod unic de semnatar;

b) asigura identificarea semnatarului;

c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.”

Din analiza dispozitiilor legale citate se desprinde concluzia ca semnatura electronica nu se poate atasa decat unui inscris in forma electronica. Ca atare, ea nu poate fi aplicata pe un inscris aflat pe suport hartie.

Se mai retine ca, prin decizia nr.6, pronuntata în dosarul nr. 14/2014, ICCJ a admis recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că: în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

In raport de aceste considerente, tribunalul, constatand ca procesul-verbal de contraventie este lovit de nulitate absoluta, în temeiul disp. art. 480 Ncpc va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta - intimată C.N.A.D.N.R., cu sediul în București, ___________________. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 9785/07.09.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata - petentă ________________, cu sediul în Ploiești, _________________. 148, ______________, jud. Prahova, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 15.12.2015.

Președinte, Judecător,

B______ A______ M________ G______ M_____

Grefier,

A________ C_______

Operator de date cu caracter personal 5595

Red. BAM/ tehnored. A.C.

4 ex./13.01.2016

d.f. nr. XXXXXXXXXXXXX - Judecătoria Ploiești

j.f. F_________ R_____ N______