Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Plângere contravențională

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal

Ședința publică din 05 octombrie 2015

Completul constituit din:

Președinte – U________ M______

Judecător – R_____ M______

Grefier – U________ G_______

DECIZIA NR. 867 A

Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, CUI xxxxxxxx, cu sediul în __________________. 401A, sector 6, București, în contradictoriu cu intimatul petent Ț___ R_____, cu domiciliul în localitatea Flămânzi, ____________________________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 10 decembrie 2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc ambele părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, competența de soluționare a apelului revine tribunalului, după regulile reglementate la art. 95 alin. 2 din Noul Cod procedură civilă.

Constatând faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere înscrisurile depuse la dosar și poziția procesuală a părților și considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.

T R I B U N A L U L

Deliberând, asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. xxxxx din 09.04.2014, Judecătoria B_______ a admis plângerea contravențională formulată de petentul Ț___ R_____, cu domiciliul în localitatea Flămânzi, ____________________________ în contradictoriu cu intimat C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, CUI xxxxxxxx, cu sediul în __________________. 401A, sector 6, București și pe cale de consecință a anulat procesul verbal _________, nr. xxxxxxx din data de 04.08.2014, întocmit de intimată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal _______ 14 nr. xxxxxxx din data de 04.08.2014 (fila 5), încheiat de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, prin CESTRIN București, petentul Ț___ R_____ a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.

În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că în data de 03.03.2014, ora 12:02, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului, a circulat pe DN 28B km 46+700 m, în localitatea Flămânzi, fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentului, motiv pentru care nu a fost semnat de acesta.

Instanța de fond a constatat faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

În drept, prima instanță, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a analizat legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat.

Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.

Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Cu privire la motivul invocat de petent privind lipsa semnăturii agentului constatator, instanța de fond a constatat că procesul-verbal contestat conține mențiunea expresă că documentul a fost a generat și semnat electronic, potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, de către agentul instrumentator V_____ A_____ T_____, acesta deținând certificatul nr. xxxxxxxxxxTDVA1, din data de 11.03.2014.

Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile. Pe de altă parte, art. 7 din același act normativ statuează că în situațiile când, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Astfel, prima instanță a reținut că semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, în sensul că servește la identificarea semnatarului și atestă, pentru speța de față, că cele constatate în procesul-verbal corespund stării de fapt și de drept reținute de agentul instrumentator, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.

S-a mai reținut de către prima instanță că, în speță sunt respectate exigențele din materia semnăturii electronice, respectiv art. 6 și art. 7 Legea nr. 455/2001, incidente în prezenta cauză, la dosar existând dovada calității de agent constatator a persoanei care a întocmit procesul-verbal de contravenție (autorizație de control 0.8.11 valabilă la data constatării faptei și certificatului calificat emis de CERTSIGN SA, având ca titular pe numitul V_____ A_____ T_____) – fila 17.

De asemenea, conform certificatului calificat emis de CertiSIGN și având ca titular pe V_____ A_____ T_____ agent constatator, instanța constată a fi respectate exigențele cuprinse în Legea nr. 455/2001, procesul-verbal de contravenție atacat reprezentând un înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Întrucât, art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura olografă a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, se reține că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii valoarea unui act autentic, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.

Tot cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța de fond a reținut că dispozițiile art. 13 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează prescripția răspunderii contravenționale, prescripție ce intervine dacă sancțiunea nu este aplicată într-un anumit termen de la data săvârșirii faptei. Termenul de drept comun al prescripției răspunderii contravenționale este de 6 luni dar instanța reține că prin art. 9 alin. (3) din OG 15/2002 s-a instituit un termen special de prescripție în materia contravențiilor sancționate de acest act normativ. Astfel, potrivit acestui text de lege, în forma în vigoare la data săvârșirii contravenției de către petent, procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției.

Astfel, instanța de fond a constatat că procesul verbal contestat, prin care s-a aplicat petentului amenda contravențională, a fost încheiat la data de 04.08.2014, contravenția fiind săvârșită la 03.03.2014.

În situația de față, data constatării contravenției nu poate fi decât data săvârșirii acesteia deoarece acela a fost momentul când petentul a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.

Contrar mențiunilor din cuprinsul procesului verbal, instanța de fond a apreciat că nu se poate reține ca dată a constatării contravenției aceea când agentul a constatat (04.08.2014) că la o dată anterioară (03.03.2014) vehiculul aparținând petentului a circulat fără rovinietă valabilă deoarece fapta reținută în sarcina petentului nu a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator ci cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale, conform art. 9 alin. (2) din OG 15/2002, la data de 03.03.2014.

Astfel, data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile pentru aplicarea sancțiunii este 03.03.2014 or, având în vedere data încheierii procesului verbal de contravenția, acesta este în mod evident depășit. În consecință, dreptul de aplicare a amenzii apare ca prescris astfel încât, în mod greșit agentul constatator a procedat la sancționarea petentului cu amendă contravențională.

Având în vedere considerentele anterior menționate, instanța de fond a apreciat că nu se mai impune și analizarea temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției contestat.

În consecință, prima instanță a admis plângerea contravențională formulată de petentul Ț___ R_____, și a dispus anularea procesului-verbal de constatare a contravenției _________, nr. xxxxxxx din data de 04.08.2014.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea acesteia, în sensul de a se menține amenda aplicată prin procesul verbal contestat, care a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse, la data contravenției, pentru autovehiculul cu nr. XXXXXXXXX neexistând rovinieta valabilă.

Consideră apelanta că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. 15/2002 coroborat cu O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR

Potrivit dispozițiilor art.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat În funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea În clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenție! fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Arată apelanta că instanța de fond în mod greșit a interpretat art. 9 alin. 3 din O.G. xxxxxxx, apreciind că răspunderea contravențională a petentei este prescrisa, considerând că nu se mai impune analizarea fondului cauzei

Potrivit art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 " Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei." , iar data săvârșirii faptei este data la care contravenientul a încălcat norma legala, adică data la care a circulat fără a deține rovinieta valabila.

Art. 9 alin. 3 paragraful ultim din OG 15/2002 prevede "Procesul-verbal se întocmește si se va comunica contravenientului in termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval in care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin (1)".

Susține apelanta că data constatării contravenției este data la care agentul constatator, urmărind imaginile video,captate cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R, pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, surprinde, în imaginile video, un anumit vehicul circulând fără a deține rovinietă.

Mai arată apelanta că, procesul verbal contestat a fost întocmit și comunicat cu respectarea întocmai a prevederilor legale, adică fapta a fost constatată în intervalul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin. 1 din OG xxxxxx, iar comunicarea procesului verbal a fost efectuata in intervalul de o luna de la data constatării faptei potrivit art. 14 - (1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Consideră apelanta că termenul de 30 de zile la care face referire instanța de fond, nu este un termen special de prescripție, în interiorul căruia procesul verbal trebuie întocmit și comunicat, cum greșit a fost interpretat. Astfel, art. 9, alineatul (3) al OG 15/2002 (modificată și completată prin Legea 144/2012. ) prevede: „Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1 ).", iar din interpretarea logico-sistematică a textelor legale, rezultă fără echivoc faptul că, prin apariția Legii 144/xxxxx pentru modificarea OG xxxxxxx privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, intenția legiuitorului a fost aceea ca, în intervalul de 30 de zile de la data constatării contravenției să nu se poate încheia alte procese verbale, limitând astfel caracterul continuu al contravenției la perioada de 30 de zile - și în niciun caz, art. 9 alin. 3 nu prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai scurt decât termenul general de 6 luni.

Astfel, consideră apelanta că momentul constatării contravenției este reprezentat de momentul încheierii procesului verbal de contravenție și nu de momentul săvârșirii contravenției. Din acel moment, vor fi aplicabile prevederile art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002, conform cărora procesul verbal se întocmește și se va comunica contravenientului în termen de 30 de lei de la data constatării contravenției. Astfel, trebuie remarcat ca însuși legiuitorul face distincție în acest text, între cele două momente, respectiv întocmirea și comunicarea procesului verbal, prin folosirea unor timpuri verbale diferite, respectiv se întocmește (timpul prezent) și se va comunica (timpul viitor). Așadar, chiar și din punct de vedere gramatical, instanța trebuie să observe ca legiuitorul a avut în vedere termenul de 30 de zile doar pentru comunicarea procesului verbal, despre care se menționează că va fi comunicat. Legiuitorul a prevăzut că procesul verbal se întocmește (în intervalul prevăzut de art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001), și nu ca se va întocmi în același termen de 30 de zile, ci termenul se referă la comunicarea acestuia.

Pentru toate argumentele mai sus menționate, solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii și menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca temeinic și legal întocmit.

Intimatul petent Ț___ R_____, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și netemeinic, apreciind că în mod corect și legal instanța de fond a constatat că, în acest caz, sunt aplicabile prevederile art. 9 alin.3 din OU nr. 15/2002.

Verificând, conform disp. art. 479 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul constată următoarele :

Prin sentința apelată, Judecătoria B_______ a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal, reținând prescrierea dreptului de aplicare a sancțiunii contravenționale.

Din actele dosarului instanța reține însă că procesul - verbal de contravenție a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H. G. nr. 1259/2001.

În vederea soluționării cauzei, instanța constată astfel incidența Deciziei nr. 6 din 16.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe calea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial la data de 25 martie 2015, prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, s-a stabilit că:

,,În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”

Ca urmare, având în vedere dispozițiile art. 517 aliniat 4 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, instanța constată că în cauză, operează motivul de nulitate a procesului - verbal anterior menționat, fiind aplicabile în speță dispozițiile art. 17 din O.G nr. 2/2001.

Reținând acest motiv de nulitate a procesului verbal de constatare a contravenției, instanța apreciază că nu mai este necesar să fie analizate celelalte motive de nelegalitate sau netemeinicie invocate de către apelant prin cererea de apel.

În considerarea celor de mai sus, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, tribunalul respinge ca nefondat apelul, menținând hotărârea primei instanțe, însă pentru motivul de nulitate anterior menționat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta intimată C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, CUI xxxxxxxx, cu sediul în __________________. 401A, sector 6, București, în contradictoriu cu intimatul petent Ț___ R_____, cu domiciliul în localitatea Flămânzi, ____________________________, împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 10 decembrie 2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 05 octombrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

U________ M______ R_____ M______ U________ G_______

Red. R.M./_20.10.2015

Jud. Z____ A___-A______

Tehnored.U.G./ex. 4