Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 735/2015/ACa

Ședința publică din 03 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A_______ T_________

Judecător M_____ S____

Grefier Steluța G_______

Pe rol soluționarea apelului în materia contencios administrativ și fiscal formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____ cu sediul în B_____, ________________________. 10-12 împotriva sentinței civile nr. 4138/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în contradictoriu cu intimata S_____ I____ domiciliată în B_____, _____________________. 1, ________________________ obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic S_____ T_____ pentru apelant, lipsă fiind intimata.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, dosar la prim termen, apel în termen, motivat, acțiune scutită de plata taxei de timbru.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Consilier juridic S_____ T_____, având cuvântul pentru apelant, solicită admiterea apelului conform art. 476 din C__ și în rejudecare respingerea plângerii contravenționale, din înregistrarea video rezultă săvârșirea contravenției, procesul verbal este întocmit conform OG 195/2002.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului in contencios administrativ de fata, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecatoriei Braila la data de 13.02.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petenta S_____ I____ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. B_____, anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 05.02.2015.

Prin sentinta civila nr.4138/28.05.2015 Judecatoria Braila a admis plângerea contravențională formulată de către petenta S_____ I____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, a dispus anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 05.02.2015, întocmit de intimat, precum si exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal contestat, dispunand si înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce aplicată prin același act.

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 05.02.2015, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 360 de lei (4 puncte amendă) și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, motivat de faptul că la data de 05.02.2015 a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe Calea G_____, iar la intersecția cu Bld. Dorobanților nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe marcajul pietonal.

În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cauze de nulitate absolută care să poată fi invocate din oficiu de instanță. De altfel, petenta nu a invocat nicio cauză de nulitate dintre cele care pot nu pot fi invocate de instanță din oficiu.

Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 prevede la art.135 lit. h regula de circulație conform căreia conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: […] h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului. Încălcarea acestei reguli de circulație este considerată contravenție și sancționată conform art.100 alin.3 lit. b din OUG nr.195/2002 potrivit căruia „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: […] b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.

Instanța a constatat, prin coroborarea dispozițiilor legale de mai sus raportate la descrierea faptei, că fapta a fost corect încadrată, aplicându-se sancțiunea amenzii contravențională în cuantum de 360 de lei (4 puncte amendă) și cea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile (art.100 alin.3), sancțiuni legal aplicate prin raportare la limitele prevăzute în textele evocate.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a reținut aspectul că petenta a sustinut că la momentul efectuării virajului pe sensul său de mers nu era niciun pieton.

Instanța a constatat că procesul verbal de contravenție este un act juridic administrativ ce se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

Totodată, instanța a reținut că prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se introduce o obligație în sarcina statelor, respectiv obligația ca în procedurile ce poartă asupra unei acuzații în materie penală de a reveni sarcina probei organelor statului. Astfel, prin intermediul art. 20 din Constituție, ce reglementează aplicabilitatea Convenției în dreptul intern, se introduce obligația statului de a proba prin organele sale, orice acuzație în materie penală.

Conform jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului în cauza N_______ G_______ împotriva României s-a arătat faptul că dacă instanțele naționale, prin hotărâri motivate, analizează motivele de nulitate invocate în speță și consideră că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, acest aspect este suficient pentru a nu pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.

Totodată, în decizia H______ și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materia circulației rutiere, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.

De altfel, prin decizia nr. 205/2009, pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, s-a arătat că „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.

De asemenea, trebuie reținută și Decizia nr. 83/08.03.2002 și Decizia nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a arătat că dispozițiile OG 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența CEDO. De asemenea, Curtea a arătat că OG 2/2001, respectă atât procedural cât și din punct de vedere al administrării probatoriului cerințele art. 6 din Convenție și că nu se poate considera că procedura contravențională ar contraveni principiului din materie penală, in dubio pro reo.

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atât timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Potrivit art. 6 pct. 1 din OUG nr. 195/2002, acordarea priorității reprezintă obligația oricărui participant la trafic de a nu-și continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin aceasta îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească.

În cauza de față, instanța a observat din înregistrarea video că traversarea intersecției de către petentă nu a determinat pietonii angajați în traversare să își modifice direcția sau viteza de deplasare sau să oprească, aceștia continuându-și deplasarea nestingheriți, astfel că petentul nu și-a încălcat obligația de a acorda prioritate pietonilor.

Față de motivele prezentate anterior, instanța a constatat ca procesul-verbal nu este temeinic, astfel că în baza art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 a admis plângerea contravențională și a dispus anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 05.02.2015 și exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal contestat, înlăturand sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce aplicată prin același act.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel intimatul I____________ de Poliție al Județului B_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de ordine publica, conform art. 476 C.pr.civ. și din oficiu potrivit art. 479 C.pr.civ, tribunalul va constata că apelul este nefondat.

Astfel, din analiza hotărârii apelate , tribunalul observa ca nu exista motive de ordine publica care sa fie invocate din oficiu, hotărârea instanței de fond fiind legala iar sub aspectul temeiniciei nu s-a invocat nici un motiv care sa fie avut in vedere de către instanța de control judiciar.

Totodată, tribunalul va aprecia ca judecătoria a verificat in mod legal si judicios probele administrate dând o interpretare corecta normelor de drept incidente in cauza.

Având in vedere aceste considerente, tribunalul va aprecia că apelul declarat este nefondat, urmând ca, in temeiul dispozițiilor art.403 din Codul de procedură civilă, să îl respingă ca atare și să mențină ca temeinică și legală hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____ cu sediul în B_____, ________________________. 10-12 împotriva sentinței civile nr. 4138/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în contradictoriu cu intimata S_____ I____ domiciliată în B_____, _____________________. 1, ______________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 03 Decembrie 2015.

Red TA/22.12.2015

GS/4 ex/22.12.2015

Jud fond Z________ O.