Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 8127/2015
Ședința publică de la 09 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - A________ M_____
GREFIER - C______ P___
Pe rol soluționarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe petentul G______ _____________ intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.11.2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acel termen de judecată și fac parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la data de 09.11.2015 și a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de10.07.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul G______ __________________ în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ plângere contravențională împotriva procesului-verbal __________ nr.xxxxxxx/29.06.2015, care face parte integrantă din procesul verbal nr.5515/29.06.2015 prin care a solicitat să se dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției ca fiind nelegal și netemeinic.
În motivare, petentul a arătat că la data de 29.06.2015 la punctul de lucru din incinta Complexului Comercial Glicinelor, care are ca obiect principal de activitate „comerț cu amănuntul al peștelui, crustaceelor și moluștelor în magazine specializate” cod caen 5223, inspectorii antifraudă au efectuat un control, solicitând prezentarea actelor societății, facturile fiscale pentru achiziția mărfii aflate în gestiune, registrul de casă aferent zilei de 29.06.2015, bonurile fiscale emise în ziua controlului și monetarul sumelor de bani aflate în casieria punctului de lucru, precum și registrul de bani personali ai vânzătorilor. S-a mai arătat că nesemnarea în registrul de bani personali se încălcă dispozițiile art.10 alin.(1) lit. h) din O.U. G. nr. 28/1999, astfel aplicându-se o sancțiune de 9000 lei.
Petentul a precizat că potrivit art. 9 din statutul societății G______ ____________________________ este asigurată de către asociatul unic C_____ V_____ care este investit cu puteri depline de a reprezenta societatea, iar procesul verbal de contravenție a fost semnat de o persoană, care nu are un mandat special de reprezentare din partea Administratorului/Directorului General, semnătura acestuia neputând fi opozabilă. De asemenea, petentul a invocat dispozițiile art. art.19 alin.(1) din O.G.2/2001, conform cărora procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient.
S-a arătat că în timpul controlului inspectorii antifraudă au constatat că monetarul sumelor de bani aflate în casieria punctului de lucru coincid cu valoarea totală a bonurilor fiscale emise, dar analizând bonurile fiscale în opinia lor acestea nu conțin o descriere detailata a bunurilor comercializate considerând că acestea reprezintă o contravenție prevăzută de art.10 lit. f) din OUG nr. 28/1999 și au aplicat în acest sens o sancțiune de 3000 lei, însă agenții constatatori a doua zi au anulat contravenția respectivă prin barare și semnarea pe marginea formularului de proces verbal, iar pe verso au tăiat obiecțiunile formulate, încălcându-se astfel prevederile OG nr. 2/2001. S-a mai arătat că societatea și-a respectat obligația de a avea și a ține la zi Registrul de bani personali.
S-a invocat Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, precum și jurisprudența CEDO și jurisprudența Curții Constituționale a României respectiv Decizia nr. 1096/2009.
În drept au fost invocate disp. art.19 alin.(1) și art.21 alin.(1) și art.31-37 din O.G.2/2001 aprobată cu modificări de Legea nr.180/2002; Legea nr.31/1990 republicată – privind societățile comerciale; art.1 alin.(8), art. 10 lit. (f ) și (hh) și art. 11 alin.(1) lit. a) și b) din OUG nr.28/1999.
În susținerea cererii de chemare în judecată, petentul a depus în copie, înscrisuri (filele 15-30).
La data de 04.09.2015 prin Serviciul registratură intimata a depus la dosar întâmpinare, prin intermediul căreia a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiate.
În motivare s-a arătat că, la data de 29.06.2015 inspectorii antifraudă au efectuat un control la societatea G______ _________________ căruia au constatat faptul că la punctul de lucru nu s-a respectat dispozițiile OUG nr. 28/1999, respectiv, s-a constatat o diferență în minus de 6,75 lei între sumele menționate în numerar și sumele evidențiate de raportul intermediar X al unității în cauză, astfel societatea a fost sancționată contravențional potrivit art. 11 alin. 1 lit.b) cu amendă în cuantum de 9000 lei cu posibilitatea achitării în termen de 48 ore, jumătate din minimul amenzii, respectiv suma de 4500 lei.
Intimata,a arătat că sancțiunea contravențională s-a făcut ținându-se cont de prevederile art. 21 alin.3 din OG 2/200, în sensul că sancțiunea s-a aplicat în limitele prevăzute de actul normativ și faptele reținute de agenții constatatori corespund realității, iar situația de fapt a fost reținută de în mod obiectiv în procesul verbal.
Cu privire la anularea actului de constatare și sancționare pe motiv că nu s-ar fi ținut cont de calitatea de reprezentant al societății, intimata a învederat că acesta a semnat benevol actele de control precizate iar prin formularea de explicații scrise ori prin semnarea actelor de control a apreciat că nu a fost afectat dreptul reprezentanților legali ai societății de a formula obiecțiuni ori puncte de vedere ulterioare.
Privitor la solicitarea anulării procesului verbal de contravenție, a arătat că potrivit art.34 alin 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, anularea acestuia fiind condiționată de dovedirea de către contestator a unei situații contrare, conform art. 249 Cod proc.civ. Intimata s susținut că înregistrarea banilor nu dovedește că angajata punctului de vânzare și-a declarat banii conform legii la începutul programului de lucru, ci doar că o anume Pușcarciuc A______ ar fi declarat o sumă de bani și că aceasta, angajată în funcția de vânzător, a folosit suma în scopul de a-și cumpăra alimente. Cu toate acestea, susține intimata, angajații petentei ar fi avut timp să completeze Registrul de bani personali, prezentat mai târziu și că nici scrisul olograf nu corespund cu cele aplicate de numita Pușcarciuc G_______.
Cu privire la sancțiunea contravențională anulată de către intimată din procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor __________ nr. xxxxxxx, aceasta susține că nu poate face obiectul plângerii contravenționale, întrucât nu produce consecințe juridice.
În drept au fost invocate disp. O.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparatele de control electronice fiscale, republicată și O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
La data de 23.09.2015 prin Serviciul registratură, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea plângerii formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, __________ nr.xxxxxxx din 29.06.2015, ce face parte integrantă din procesul verbal nr. 5515/29.06.2015 prin care au fost aplicate amenzi contravenționale în cuantum de 9000 lei, precum și anularea acestuia ca fiind nelegal și netemeinic.
Petenta a invocat și faptul că Legea nr. 186/2015 a modificat OUG nr. 8/2015, eliminând obligația întocmirii registrului de bani personali, precum și obligația de a prezenta sumele de bani aflate în posesia unităților de vânzare, prin abrogarea punctelor 3, 6 și 7 din OUG nr. 8/2015, invocând, astfel, un caz de dezincriminare cu consecința anulării procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prin aplicarea legiui contravenționale mai favorabile.
S-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța retine următoarele:
La data de 29.06.2013 a fost întocmit de către Direcția Regională Antifraudă Fiscală București procesul-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/29.06.2015 prin care contestatorului i s-a aplicat o amendă în cuantum de 9000 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. hh) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și sancționate de art. 11 alin (1) lit. b) din același act normativ, respectiv pentru faptul că, în urma controlului operativ efectuat la data de 29.06.2015 la punctul de lucru al societății, stand pâine, dotat cu aparat de marcat electronic fiscal seria xxxxxxxxxx, s-a constatat faptul că deține în minus suma de 6,75 lei pentru care nu s-a putut prezenta documentație justificativă, conform legii. Monetarul a fost întocmit de lucrătorul comercial Puscarciuc G_______ și se află atașat la procesul verbal întocmit, împreună cu nota explicativă formulată de gestionarul unității C_____ L________ I_____ prin care se declară că nu se pot preleva documente justificative pentru suma lipsă, constatându-se că în data controlului Registrul de bani personali de la acest punct de lucru nu este corespunzător legii .
Procesul-verbal a fost întocmit în prezența numitului C_____ L________ I_____, aceasta luând la cunoștință prin semnare și ștampilare de procesul verbal întocmit.
Instanța va respinge apărările petentei în sensul că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este lovit de nulitate.
Potrivit art. 16, 17 și 19 din OG nr. 2/2001, în interpretarea data în recursul în interesul legii nr. XXII/2007, instanța constată că lipsa semnăturii agentului constatator este prevăzută sub sancțiunea nulității absolute exprese, în schimb, că lipsa semnăturii contravenientului din procesul verbal este un viciu prevăzut sub sancțiunea nulității virtuale, respectiv că lipsa acesteia poate cauza anularea unui proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor numai în situația în care prin această deficiență s-a cauzat petentului o vătămare ce nu se poate înlătura altfel.
Instanța reține că în prezenta cauză persoana semnatară a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției a deținut ștampila societății. Aceasta a comunicat reprezentantului legal al societății procesul verbal, iar persoana juridică a beneficiat de o comunicare legală a actului administrativ, a contestat acest act în termen și a avut posibilitatea de a face apărări în fața instanței.
Așadar, sub acest prim aspect invocat de către petentă, instanța constată că nu s-a făcut dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea înscrisului și că, prin urmare, legalitatea procesului verbal nu a fost înlăturată.
Cât privește viciul de formă invocat de către petentă privitor la existența unei a doua contravenții în procesul verbal încheiat, care a fost revocat de către însuși organul constatator, instanța reține că acest motiv nu este unul apt a atrage nulitatea integrală a înscrisului.
Se constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este un act administrativ individual, supus principiului revocabilității. Cu toate acestea, chiar și dacă s-ar reține nelegalitatea acestei reveniri asupra sancțiunii dispuse, acest aspect nu ar afecta regimul juridic al celorlalte sancțiuni aplicate și nu s-ar putea răsfrânge o eventuală nulitate asupra reținerii acestora.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de către petentă în sensul că scrisul ilizibil din cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ar conduce la anularea acestuia, instanța constată că acesta nu prezintă elementele care să determine imposibilitatea formulării de apărări – pe care, de altfel, petenta le-a și adus prin plângerea contravențională dedusă judecății, sau imposibilitatea analizării legalității și temeiniciei de către instanța de judecată. Așadar, și sub acest aspect, instanța constată că procesul verbal este legal întocmit.
Instanța reține că OUG nr. 28/1999 a suferit modificări legislative din momentul în care s-a încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor __________ nr. xxxxxxx/29.06.2015.
Instanța are în vedere că potrivit art. 10 lit. hh) din OUG nr. 28/1999 în forma avută la data de 29.06.2015, constituie contravenție nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligației prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. i), respectiv, disp. art. 4 alin. (12) lit. i), prevăd că încălcarea obligației ca la ora începerii programului de lucru, să asigure înregistrarea sumelor de bani deținute de personalul operatorului economic care își desfășoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice sumă de bani înregistrată în plus față de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. De asemenea, potrivit art. 11 alin. (2) lit. b) din același act normativ s-a prevăzut faptele prevăzute la art. 10 lit. a), l), m), o), p), u), x), y), z), bb), cc), ee), ff) și hh), se sancționează cu amendă în cuantum de 9.000 lei.
La data de 09.07.2015 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2015, care a modificat OUG nr. 28/1999, prin care s-au abrogat atât disp. art. 10 lit. hh) cât și art. 4 alin. (1) lit. i).
Însă, instanța constată că prin această abrogare nu a intervenit o dezincriminare a faptei contravenționale prevăzute mai sus, astfel cum susține petenta, ci această faptă a rămas în continuare prevăzută de lege, prin existența unui element de continuitate în noua lege a laturii sale obiective.
În acest sens, instanța reține că potrivit disp. art. 10 lit. d) din OUG nr. 28/1999, constituie contravenție nerespectarea de către utilizatori a obligației prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. h), care determină existența unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înțelege suma pentru care nu s-au întocmit documente justificative conform art. 4 alin. (12) lit. h), iar dispozițiile art. 4 alin. (12) lit. h) prevăd obligația de a să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum și pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului. În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se înțelege suprafața destinată accesului consumatorilor pentru achiziționarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/depozitării produselor oferite, prestării serviciilor, încasării contravalorii acestora și circulației personalului angajat pentru derularea activității.
Prin urmare, instanța constată că legea sancționează în continuare operatorii economici care dețin la punctele de lucru diferențe de sume de bani (extrase) ce nu se pot justifica, legea nemaifăcând distincție între ce tip de documente vor trebui să se justifice aceste sume.
În această privință, instanța reține că petenta nu a făcut niciun fel de probă cu documente justificative în susținerea apărării constând în faptul că banii lipsă din monetar au fost utilizați pentru masa unei angajate.
Deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În ceea ce privește sarcina probei, instanța apreciază că, în lumina jurisprudenței CEDO (cauza A_____ c. României, cauza I___ P__ c. Romaniei), se impune realizarea distincției că în situația în care actul de constatare a fost încheiat ca urmare a percepțiilor proprii ale agentului constatator, există o prezumție relativă în favoarea procesului-verbal de constatare a contravenției în sensul că acesta reflectă adevărul. În consecință, procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă contestatorului potrivit dispozițiilor art. 1169 din Codul Civil de la 1864.
În consecință, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
În cauză, din modul de redactare al procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, instanța constată că fapta petentei a fost percepută prin propriile simțuri ale intimatei.
În condițiile în care nicio probă administrată nu face dovada că suma de bani găsită lipsă era justificată prin documente doveditoare, instanța reține că această sumă este încadrată în disp. art. 10 alin. (1) lit. d) din OG nr. 28/1999.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii instanța va reține următoarele aspecte:
Conform disp. art. 12 alin. (2) dion OG nr. 2/2001, conform căruia dacă sancțiunea prevăzută într-un act normativ nou este mai ușoară, se va aplica aceasta, se consacră legislativ principiul constituțional prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României al aplicării legii contravenționale mai favorabile.
Sancțiunea principală aplicată petentei a fost în mod legal și temeinic dispusă, conform dispozițiilor legale în vigoare la momentul întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Însă, prin Legea nr. 186/2015, s-au modificat inclusiv sancțiunile ce urmau a fi aplicate contravenienților. Astfel, raportându-se la disp. art. 10 alin. (1) lit. b) ca text de incriminare pentru fapta săvârșită de petentă, instanța constată că textul sancționator corespunzător a suferit modificări.
Așadar, conform disp. art. 11 alin. (1) lit. e) p. i) din OUG nr. 28/1999 faptele prevăzute la art. 10 lit. c) și d) se sancționează cu avertisment în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului.
Așadar, instanța constată că se impune înlocuirea amenzii în cuantum de 9.000 lei, cu sancțiunea avertismentului. În acest context, instanța va face și aplicarea disp. art. 7 din OG nr. 2/2001, atrăgând atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandându-i să respecte dispozițiile legale
Pe cale de consecință,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte plângerea, formulată de petentul G______ ________________ xxxxxxxx, cu sediul în București, _________________________. 91, sector 5 în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în sector 5, București, _____________________.
Înlocuiește sancțiunea amenzii cu aceea a avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesul verbal contestat.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi recomandă să respecte dispozițiile legale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. /Dact. judecător A.M.
29.12.2015 – 4 ex.
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025