În motivarea recursului, recurenta petentă a arătat că a fost amendată cu suma de 800 lei, în baza art. 41 anexa 3 din HG 1010/2004.

A precizat faptul că, în urma verificării funcționalității sistemului de alarmare împotriva efracției, de la casieria ____________________ Târgu-J__, s-a constatat că acesta nu a comunicat semnalele de panică în dispeceratul de monitorizare al alarmelor aparținând societății petente, societate care a și montat aceste echipamente de comunicare.

In fapt, la momentul controlului, s-a accesat butonul de panică iar semnalul nu a fost primit la dispecerat.

A arătat, sub un prim aspect, că această situație nu a fost dovedită ca niciun mijloc de probă.

A menționat că instanța de fond, respingând plângerea, a reținut că deși legal citată, petenta nu a înțeles să propună și alte probe în cauza.

În materie contravențională, sarcina probei revine agentului constatator, fiind deja bine cunoscută practica Curții Europene în această problemă - cauza A_____ vs. România.

A învederat că instanța a fost lipsită de rolul activ în aceasta privință și nu a impus organului constatator să depună actele care au stat la baza încheierii procesului - verbal de contravenție.

De altfel, a apreciat că instanța a fost lipsită de obiectivitate și prin prisma faptului că același magistrat care s-a pronunțat inițial pe tardivitatea formulării plângerii, a fost sesizat și cu soluționarea pe fond a plângerii, după casare.

In aceste condiții, a precizat că se impunea ca acesta să se abțină de la soluționarea pe fond a cauzei, nefăcând acest lucru soluția a fond aceea de respingere a plângerii și pe fond.

A invocat motive de nulitate a procesului verbal prin faptul că acesta a fost încheiat în lipsa petentei atrăgea obligativitatea pentru organul constatator de să facă mențiune despre împrejurarea care a determinat încheierea procesului - verbal în aceste condiții, împrejurare care să fie atestată de cel puțin un martor, fiind cerința instituită de art. 19 din OG 2/2001.

A arătat că instanța a respins această apărare cu motivarea că nulitatea a fost una relativă și că nu a dovedit vreo vătămare, aceasta fiind evidentă.

Nulitatea a fost relativă în sensul că numai partea prejudiciată o poate invoca nu și instanța, din oficiu, însă cu privire la vătămare ea a rezultat din însăși încheierea procesului - verbal și amendarea societății petente în aceste condiții, fără să se făcut verificări dacă fapta există sau nu.

Nu au cuprinse în procesul - verbal cerințele instituite de art. 16 alin. 6 din OG 2/2301 referitoare la datele de identificare ale persoanei juridice.

Fapta menționată în procesul verbal de contravenție mm exista, ea este prevăzute de lege.

Art. 41 anexa 3 din HG 1010/2004 nu a instituit nici o obligație în sarcina petentei, adică a societății care a trebuit să asigure buna funcționare a sistemului de alarmă.

Verificarea acestuia, a fost obligativitatea beneficiarului sistemului care a fost Smith & Smith, în cazul de față, instanța a apreciat că societatea avea calitatea de beneficiar.

Petenta a arătat că a asigurat prin contract de prestări servicii, service-ul pentru acest sistem supravegherea tehnică la distanță.

Beneficiarul avea obligația de a ține un jurnal - art. 23 anexa 3 din HG 1010/2004 - cu privire la evenimentele ce au influențat funcționalitatea sistemului de alarmare, verificări tehnice periodice, defecțiuni, data, ora apariției acestora.

A arătat că conform raporturilor contractuale în momentul sesizării deficiențelor societatea era obligată să intervină și să le remedieze. Ori în acest sens nu există nici o sesizare a beneficiarului, care avea obligația verificării sistemului de alarmare către societate în sensul că sistemul nu a funcționat..

Situația, așa cum a fost reținută de organul constatator, trebuia confirmată de cel puțin un martor, pentru că nici nu s-a cunoscut dacă în realitate s-a accesat sau nu butonul de panică.

Dacă au existat defecțiuni la sistemul de alarmă acestea, așa cum a arătat în plângere, se remediau conform raporturilor contractuale, sancțiunea amenzii contravenționale fiind greșit aplicată petentei nefiind incidente dispozițiile actului normativ indicat iar, sub un alt aspect, nu societatea petesta ar fi trebuit amendată dacă situația s-ar fi prezentat la maniera descrisă în procesul - verbal ci cealaltă societate, anume beneficiarul sistemului de alarmare care avea obligația de a sesiza orice defecțiune apăruta la sistem.

Pentru aceste considerente a solicitat admiterea recursului, iar pe fond admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal contestat cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale.

In drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 304 pct. 9, art. 304 ind.1 Cpr. civ..

Analizând recursul declarat, prin prisma celor invocat și a disp.art.304 indice 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată și reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin sentința atacată, a fost respinsă plângerea formulată de petenta recurentă împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 28 septembrie 2011, încheiat de intimată.

Se reține că, prin acesta, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 800 lei, reținându-se în sarcina, de către agentul constatator, săvârșirea contravenției prev. de art. 41 din Anexa 3 a HG nr.1010/2004, constând în aceea că, la data controlului, respectiv la 28 septembrie 2011, la Punctul de lucru al ____________________ Târgu-J__, în urma verificării funcționalității sistemului de alarmare împotriva efracției, de la casieria unității, s-a constatat că aceasta nu comunică semnalele de panică la dispeceratul de semnalizare a daunelor, aparținând __________________________ SRL, aceeași societate efectuând și instalarea echipamentelor de comunicare.

Din verificarea sentinței recurate, se constată că, în mod eronat, instanța de fond a apreciat întrunirea elementelor constitutive ale contravenției reținute de către agenții de control prin procesul verbal de contravenție, în sarcina petentei recurente.

Astfel, Tribunalul apreciată că, față de probele administrate, intimata nu a făcut dovada, dincolo de orice îndoială legitimă, a vinovăției petentei, în ce privește comiterea contravenției, sarcină ce îi incumbă prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a asimilat asemenea fapte, respectiv contravențiile, în sfera penalului.

Această concluzie se impune având în vedere că, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că între petenta ___________________________ SRL, în calitate de prestator, și ____________________, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de prestări servicii nr.484 din 18 iulie 2011, în baza căruia petenta s-a angajat a asigura supravegherea tehnică de la distanță, prin intermediul sistemului de monitorizare digitală GPRS a sistemelor antiefracție montate la spațiile beneficiarului.

Se reține astfel că petenta a fost sancționată în baza disp.art.7 lit. f din HG nr.1010/2004, așa cum aceasta era în vigoare la data controlului, conform cărora: (1)Constituie contravenții următoarele fapte:…f) nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (3) din normele tehnice prevăzute în anexa nr. 3”.

Conform acestor din urmă dispoziții - „Anexa Nr. 3 - NORME TEHNICE privind proiectarea și realizarea sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției, Cap. I -Dispoziții generale -: „ Art. 1 - (1) Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării, instalării și utilizării sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției.

(2) Prezentele norme tehnice se adresează atât societăților licențiate specializate să execute astfel de lucrări, cât și beneficiarilor de sisteme tehnice de protecție și de alarmare, având caracter obligatoriu.

(3) Aplicațiile cu sisteme de alarmare împotriva efracției se proiectează, se instalează și se utilizează cu respectarea prezentelor norme tehnice”.

Din interpretarea dispozițiilor legale sus-citate se constată că petenta a fost sancționată, reținându-se că aceasta este beneficiarul sistemului de supraveghere împotriva efracției, dar faptul contrar rezultă din actele dosarului, respectiv că beneficiatul sistemului este ____________________, așa cum rezultă din copiile înscrisurilor atașate la dosar.

Din probatoriile administrate rezultă că petenta și-a îndeplinit obligațiile din Contractul de prestări servicii, nefiind probată culpa sa în nefuncționarea sistemului, dat fiind că, la comunicarea disfuncționalităților sistemului, aceasta și-a îndeplinit obligațiile de remediere, așa cum rezultă, de asemenea, din înscrisurile depuse.

Pentru aceste considerente, se configurează concluzia că afirmația recurentei, în acest sens, din cererea de recurs, este în corespondență cu realitatea, aspect pentru care plângerea formulată de petentă apare ca fiind întemeiată, astfel încât recursul se privește ca fiind fondat urmând ca, în baza disp.art.312 Cod procedură civilă, să fie admis.

Ca o consecință, sentința va fi modificată, în sensul că va fi admisă plângerea și va fi anulat procesul verbal de contravenție încheiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta petentă ___________________________ SRL împotriva sentinței civile nr. 6269 din data de 09.04.2012 pronunțată de Judecătoria Târgu-J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului G___.

Modifică sentința, în sensul că admite plângerea și anulează procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 28 septembrie 2011, încheiat de intimată.

. Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2012, la Tribunalul G___.

Red. S.I.T./ tehn. M.R.

Jud. fond L-M.C______

4 ex/13 iulie 2012