Dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M A N I A

TRIBUNALUL I_______

DECIZIA CIVILĂ NR. 1018/A

Ședința publică din data de 10.11.2015

Tribunalul compus din :

PREȘEDINTE : B______ A________

JUDECĂTOR : D________ I__

GREFIER : N______ G________

Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul D_____ D_____, împotriva sentinței civile nr. 925/23.04.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru apelant avocat N_____ G______ Darius, lipsind intimatul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul apelului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că a fost achitată integral taxa judiciară de timbru, după care.

Apărătorul apelantului arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici excepții de invocat.

Nemaifiind cereri de formulat și nici excepții de invocat, instanța constată procedura probatorie încheiată, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de apel.

Apărătorul apelantului, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii în parte a plângerii, respectiv de a dispune înlocuirea sancțiunii amenzii de 1.000 lei cu sancțiunea avertisment. Solicită a se da eficiență, în raport de întregul probatoriu administrat în cauză, de circumstanțele reale și personale ale petentului apelant, respectiv faptul că acesta nu a mai fost sancționat pentru astfel de faptă, de asemenea în momentul în care a realizat că polița de asigurare a fost emisă după momentul opririi în trafic, el a avut o atitudine corectă, în sensul că prin reprezentant, în cadrul procesului a recunoscut săvârșirea și acestei contravenții. În raport de acest context faptic și probatoriu solicită a se da eficiență dispozițiilor OG nr. 2/2001 care permit instanței dispunerea înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment. Fără cheltuieli de judecată.

Dezbaterile declarându-se încheiate cauza a rămas în pronunțare.

După deliberare.

T R I B U N A L U L

Cu privire la apelul în materie contravențională de față.

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 06.10.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul D_____ D_____ a solicitat anularea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 25.09.2014 întocmit de intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI I_______, iar în subsidiar înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.

În motivarea plângerii, în esență, petentul a arătat că a fost sancționat pentru că ar fi condus autoturismul DAEWOO cu nr. XXXXXXXX pe Bld. M____ B______ din localitatea Slobozia având defecțiuni minore la sistemul de iluminare, pentru că nu ar fi putut face dovada încheierii asigurării de răspundere civilă auto în termenul legal si, totodată, nu a perfectat documentele vehiculului, autoturismul având un nou proprietar din 22.08.2007.

Referitor la prima faptă privind conducerea autoturismului având defecțiuni minore la sistemul de iluminare, petentul arată că nu are nimic de obiectat întrucât recunoaște că avea un bec ars la farul din stânga față al autoturismului. În egală măsură arată că este de acord și cu sancțiunea avertismentului dispusă împotriva acestuia.

Cu privire la a doua faptă, respectiv neîncheierea asigurării de răspundere civilă auto, petentul apreciază că a fost sancționat în mod nejustificat. În acest sens a arătat că polița RCA a fost încheiată chiar la data de 25.09.2014, anterior controlului, polița neaflându-se în materialitatea ei asupra petentului, dar fiind adusă de brokerul de asigurare pentru a fi prezentată agentului de poliție chiar la locul opririi.

Cu privire la cea de-a treia faptă, privind neperfectarea documentelor privind înmatricularea autovehiculului pe numele noului proprietar, petentul precizează că vehiculul a fost achiziționat în leasing de către S.C. Fin Consulting Mem S.R.L. de la S.C. Raiffeisen Leasing IFN S.A.

Intimatul, legal citat, la data de 10.11.2014 a formulat întâmpinare, prin serviciul registratură, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.

În fapt, a arătat că la data de 25.09.2014, contravenientul a condus pe _____________________ mun. Slobozia autoturismul marca Daewoo, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, cu defecțiuni minore la sistemul de iluminare stânga față, fără a face dovada unei polițe valabile RCA și fără a perfecta documentele autoturismului, acesta având un nou proprietar din 22.08.2007. Intimatul a arătat că în urma verificării efectuate în baza de date CEDAM, a constatat că autoturismul în cauză a avut ultima polița RCA valabilă la 06.03.2014 până la 05.09.2014, iar în intervalul 06.09.xxxxxxxxxxxxx14 acesta nu a fost asigurat.

Soluționând cauza, Judecătoria Slobozia prin sentința civilă nr. 925/23.04.2015 a respins plângerea contravențională formulată de petentul D_____ D_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Ialomița, ca neîntemeiată.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petentul nu a indicat motive de nelegalitate a actului.

Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție au stat constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, care, cu ocazia unui control, a observat că vehiculul condus de petent prezenta defecțiuni minore la sistemul de iluminare stânga față, nu exista dovada unei polițe valabile RCA, iar documentele autoturismului, nu reprezentau situația de fapt reală, acesta având un nou proprietar din 22.08.2007. Aceste constatări beneficiază de o prezumție relativa de veridicitate, astfel încât susținerea unei situații de fapt contrare, necesită explicații fundamentate pe probe din partea petentului (principiu extras din cauza Blum v. Austria, hotărârea din 3 februarie 2005, paragraf 28).

Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Referitor la ce-a de-a doua contravenție, privind lipsa unei polițe valabile RCA, instanța a reținut că aceasta este recunoscută de petent, care a arătat prin cererea precizatoare formulată în ședință publică la data de 20.01.2015 că „la data când a fost oprit petentul, la ora 20:05, nu era emisă acea poliță și nici nu poate face dovada în acest sens”.

În aceste condiții, nefiind o situație de fapt contestată, instanța a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 48 din Legea nr.136/1995 și sancționată de art. 64 din același act normativ.

Cu privire la cea de-a treia contravenție, privind neperfectarea documentelor autoturismului, deși acesta avea un nou proprietar din data de 22.08.2007, instanța a reținut că vehiculul a fost înmatriculat inițial ca aparținând societății de leasing S.C. RAIFFEISEN LEASING IFN S.A, utilizator fiind S.C. FIN CONSULTING MEM S.R.L. La momentul la care vehiculul a intrat în proprietatea beneficiarului contractului de leasing, acesta, respectiv S.C. FIN CONSULTING MEM S.R.L., nu procedat la înmatricularea vehiculului în calitate de proprietar. Ulterior, la data de 03.09.2007, în baza facturii cu __________, nr.xxxxxxx/03.09.2007, vehiculul a fost cumpărat de către petent. Nici acesta din urmă nu a procedat la înmatricularea vehiculului pe numele său.

Analizând textul de lege incident, instanța a reținut că elementul material al contravenției constă în acțiunea de a solicita autorității competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, după caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

În prezenta cauză, instanța a reținut că petentul nu a făcut dovada unei astfel de solicitări, prin urmare nu a încercat să efectueze preschimbarea actelor vehiculului pentru a fi conforme realității.

Referitor la susținerea petentului conform căreia pentru a putea înmatricula autovehiculul pe numele său era necesar însă ca, în prealabil, transmiterea dreptului de proprietate asupra acestuia sa fie "transcrisă" (in registrul național de evidență a vehiculelor înmatriculare) de pe numele S.C. RAIFFEISEN LEASING IFN S.A., pe numele S.C. FIN CONSULTING MEM S.R.L., conform dispozițiilor art.11 alin.2 lit. b din O.U.G. nr.195/2002, coroborat cu art. 8 din Ordinul M.A.I. nr.1501/2006, instanța a apreciat-o ca neîntemeiată.

În acest sens, instanța a reținut conform înscrisurilor existente la dosar că petentul este în măsură să facă dovada proprietății vehiculului său, de la S.C. RAIFFEISEN LEASING IFN S.A., la S.C. FIN CONSULTING MEM S.R.L., iar ulterior către el.

În acest sens, pentru a proceda la înmatricularea pe numele său a vehiculului, nu este necesar ca acesta să fi fost înmatriculat în prealabil de S.C. FIN CONSULTING MEM S.R.L., întrucât omisiunea de a înmatricula vehiculul nu incumbă petentului. Acesta avea obligația de a se adresa organelor de poliție, respectând prevederile art.8 din Ordinul M.A.I. nr.1501/2006 și achitând taxele corespunzătoare înmatriculării.

Prin urmare, în lipsa acțiunii de a solicita eliberarea unui nou certificat de înmatriculare care să corespundă realității, petentul a fost temeinic sancționat.

În cauza de față, instanța a considerat că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate susține mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.

Instanța a reținut că fapta contravențională a fost constatată ex propriis sensibus de către agentul constatator, iar cele relatate se coroborează cu raportul acestuia și cu înscrisurile existente la dosar.

Pentru aceste considerente, instanța a conchis că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, pentru ambele contravenții, instanța a apreciat drept justificate sancțiunile aplicate.

Instanța a constatat că amenda în cuantum de 1000 lei aplicată petentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din Legea nr.136/1995 și sancționate de art. 64 din același act normativ corespunde pericolului social al faptei. Instanța a mai reținut că amenda a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege. Față de încercarea petentului de a induce în eroare atât agentul de poliție cât și instanța de judecată, prezentând o poliță RCA emisă în vederea înmatriculării, cu valabilitate din ziua emiterii, dar fără a avea numărul de înmatriculare trecut pe aceasta, instanța a apreciat că amenda în cuantum de 1.000 lei corespunde conduitei contravenientului.

În egală măsură, a constatat că sancțiunea avertismentului aplicată petentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.11 alin.10 din O.U.G. nr.195/2002, sancționate conform art.100 alin.1 pct.4 din același act normativ corespunde pericolului social al faptei fiind cea mai ușoară sancțiune contravențională.

Instanța a considerat că faptele acestuia, de a nesocoti dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice și privind regimul asigurărilor obligatorii denotă o lipsă de interes vădită față valorile sociale pe care legea înțelege să îi protejeze prin prevederile sale. Sancțiunea contravențională complementară a reținerii certificatului de înmatriculare al autovehiculului, respectiv a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare prevăzută de art.97 alin.1 lit. b și art.112 alin.1 si 3 din O.U.G. nr.195/2002 intervine de drept în cazul de față și reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului în fața instanței. Prin urmare această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă ignorarea dispozițiilor legale pentru participanții la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).

Instanța a apreciat că agentul constatator în mod corect a decis aplicarea acestei sancțiuni pentru a înlătura pericolul care îl reprezintă conduita petentului pentru ceilalți participanți la trafic, întrucât nerespectarea regulilor privind exactitatea înscrierilor din certificatul de înmatriculare și lipsa poliței RCA îngreunează puternic gestionarea situațiilor de risc ce pot apărea în trafic, constituind un pericol cert și real pentru participanții la traficul rutier.

Împotriva acestei soluții în termen legal, motivat a declarat apel petentul contravenient D_____ D_____ criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de apel, solicită a se da eficiență, în raport de întregul probatoriu administrat în cauză, de circumstanțele sale reale și personale, respectiv faptul că acesta nu a mai fost sancționat pentru astfel de faptă. De asemenea în momentul în care a realizat că polița de asigurare a fost emisă după momentul opririi în trafic, el a avut o atitudine corectă, în sensul că prin reprezentant, în cadrul procesului a recunoscut săvârșirea și acestei contravenții. În raport de acest context faptic și probatoriu solicită a se da eficiență dispozițiilor OG nr. 2/2001 care permit instanței dispunerea înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment.

Cererea de apel a fost timbrată potrivit înscrisului anulat de la pagina 14 dosar apel.

Intimatul IPJ Ialomița a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, având în vedere că faptele au fost constatate în mod direct de către agentul constatator și sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Tribunalul reexaminând sentința atacată cu apel și analizând actele și lucrările dosarului, motivele de apel depuse în scris și dezvoltate oral, cu respectarea dispozițiilor art. 476 și următoarele din Noul cod de procedură civilă, constată următoarele:

Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 25.09.2014 întocmit de intimata, petentul D_____ D_____ a fost sancționat cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art.99 alin.1 pct.18 din O.U.G. nr.195/2002, cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din Legea nr.136/1995 și sancționate de art. 64 din același act normativ și avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.11 alin.10 din O.U.G. nr.195/2002, sancționate conform art.100 alin.1 pct.4 din același act normativ.

În baza art.97 alin.1 lit. b si art.112 alin.1 si 3 din O.U.G. nr.195/2002 s-a dispus reținerea certificatului de înmatriculare al autovehiculului, respectiv a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare.

În fapt, s-a reținut că la data de 25.09.2014, contravenientul a condus pe _____________________ mun. Slobozia autoturismul marca Daewoo, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, cu defecțiuni minore la sistemul de iluminare stânga față, fără a face dovada unei polițe valabile RCA și fără a perfecta documentele autoturismului, acesta având un nou proprietar din 22.08.2007. Petentul a semnat de primire procesul verbal, precizând că nu recunoaște fapta, deținând RCA valabil.

De menționat că în faza de apel, petentul contravenient nu a depus alte probe în combaterea situației de fapt reținută în procesul verbal de contravenție contestat, mulțumindu-se să critice modul cum instanța de fond a interpretat probele administrate în cauză.

Procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, iar simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Sancțiunea contravențională complementară a reținerii certificatului de înmatriculare al autovehiculului, respectiv a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare prevăzută de art.97 alin.1 lit. b și art.112 alin.1 si 3 din O.U.G. nr.195/2002 nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă ignorarea dispozițiilor legale pentru participanții la trafic, astfel că agentul constatator în mod corect a decis aplicarea acestei sancțiuni pentru a înlătura pericolul care îl reprezintă conduita petentului pentru ceilalți participanți la trafic, întrucât nerespectarea regulilor privind exactitatea înscrierilor din certificatul de înmatriculare și lipsa poliței RCA îngreunează puternic gestionarea situațiilor de risc ce pot apărea în trafic, constituind un pericol cert și real pentru participanții la traficul rutier.

Cum în cauză prezumția de nevinovăție ce funcționa în favoarea apelantului petent a fost răsturnată, instanța de apel constată temeinicia și legalitatea procesului verbal de contravenție.

Instanța de fond a reținut corect și faptul că sancțiunea aplicată este în concordanță cu criteriile stabilite în art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, ceea ce face ca aplicarea amenzii să corespundă gradului ridicat de pericol al faptei săvârșite, tribunalul considerând că nu se impune înlocuirea acesteia cu avertisment, față și de prevederile art. 7 din același act normativ.

Faptul că petentul apelant a recunoscut fapta contravențională reținută în sarcina sa și că s-a conformat dispozițiilor legale nu duce la scăderea gravității faptei săvârșite astfel încât acestuia să i se înlocuiască sancțiunea aplicată cu sancțiunea avertisment.

Așa fiind, pentru considerentele de mai sus urmează ca în baza art. 480 alin. 1 Noul cod de procedură civilă să respingă ca nefondat apelul declarat de apelantul D_____ D_____, împotriva sentinței civile nr. 925/23.04.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Văzând și dispozițiile art. 634 alin. 1 pct. 6 raportat la art. 483 alin. 2 teza a II-a din Noul cod de procedură civilă coroborat cu art. 34 alin. 2 teza I din OG nr. 2/2001;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 480 alin 1 raportat la art. 476 alin. 1 Noul cod de procedură civilă, respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul D_____ D_____, domiciliat în Slobozia, ___________________, ___________, ____________________ împotriva sentinței civile nr. 925/23.04.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Dată și citită în ședință publică azi 10.11.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A________ B______ I__ D________ GREFIER,

N______ G________

Red.A.B./Tehnored.N.G./04 ex./17.11.2015/Jud.fond.A.O____