Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:013.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 507/2016

Ședința publică de la 11 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ D_________ B______

Judecător A______ D_____

Grefier I_____ C_______ R______

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de apelantul-petent C. T___ DA I_______ S.R.L. LEGAL REPREZENTATĂ PRIN ADMINISTRATOR WANG YANYAN, împotriva sentinței civile nr. 613/2015 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, intimat fiind AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ P_____ DIRECȚIA REGIONALĂ 3 A_________, intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN REPREZENTANT LEGAL, intimat A.N.A.F. P_____ DIRECȚIA REGIONALĂ 3 A_________ - LA A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV __________ nr. xxxxxxx

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei si stadiul procesual și faptul că nu a fost achitată taxa judiciară de timbru stabilită de instanță, după care:

Tribunalul, din oficiu, invocă excepția de netimbrare și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față ;

Constată că, prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 05 ianuarie 2015 sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamanta S.C. S.C. T___ DA I_______ S.R.L., prin reprezentant legal Wang Yan Yan, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal __________ nr. xxxxxxx/30.12.2014, întocmit de reprezentanții pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală P_____ Direcția Regională 3 A_________, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei și înlăturarea sancțiunilor complementare de suspendare a activității pe o perioadă de 3 luni și a confiscării. În subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.

În motivarea plângerii, reclamanta a arătat că, la data de 30.12.2014, în urma unui control s-a constatat, în mod greșit, că la punctul de lucru din Curtea de Argeș angajații nu emiteau bonuri fiscale pentru toate mărfurile vândute. În procesul-verbal s-a reținut că s-a găsit suma totală de 1650 lei din care 749,5 lei ar fi fost evidențiat prin bonuri fiscale. A precizat că diferența de bani se afla în incinta magazinului încă de la ora de deschidere, banii fiind ținuți pentru a da rest. A mai arătat că a procedat în același mod în repetate rânduri, urmare a consultărilor cu contabilul societății, care i-a învederat că se pot aduce dimineața bani în magazin, pentru rest.

Ca motive de nelegalitate, reclamanta a arătat că procesul-verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 1 din O.G 2/2001, respectiv nu s-a menționat în procesul-verbal faptul că diferența de bani reprezintă bani pentru rest și nici faptul că magazinul a desfășurat de-a lungul timpului activitate corectă.

În dovedirea plângerii, a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martora B_________ C________. A depus la dosar copii conforme cu originalul de pe următoarele înscrisuri: procesul-verbal contestat, notă explicativă, certificat de înregistrare, permis de ședere al reprezentantei reclamantei (f. 8-11).

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001 modificată, privind regimul juridic al contravențiilor .

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Prin întâmpinarea depusă în termenul legal, pârâta a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În motivarea apărărilor, a arătat că, în fapt, la data de 30.12.2014 , la punctul de lucru al reclamantei situat în municipiul Curtea de Argeș, _________________________ A, județul Argeș, a fost efectuat un control operativ și inopinat vizând respectarea prevederilor O.U.G. nr. 28/1999 privind deținerea și utilizarea aparatelor de marcat fiscale. Cu această ocazie, s-a constatat că banii care erau încasați de angajații reclamantei pentru mărfurile comercializate nu erau introduși în sertarul casei de marcat, ci într-o cutie de carton, în care a fost identificată suma în numerar de 1650 lei, reprezentând încasări din vânzări cu amânuntul din data de 30.12.2014, până la ora controlului. Procedând la verificarea comparativă a acestei sume cu raportul nefiscal X emis de aparatul de marcat electronic fiscal (potrivit căruia au fost emise 17 bonuri fiscale pentru suma totală de 749,5 lei), a rezultat diferența de 900,5 lei reprezentând venituri din vânzări de mărfuri pentru care nu au fost emise bonuri fiscale.

A mai precizat că pentru această faptă reclamanta a fost sancționată contravențional cu 8.000 lei și, ca sancțiuni complementare, s-a dispus confiscarea sumei de 900,5 lei, care nu a putut fi justificată, precum și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni. Față de susținerile reclamantei, a învederat instanței că agenții economici pot avea sume de bani pentru rest, dar acestea trebuie evidențiate prin documente justificative și nu prin simple afirmații verbale, conform art. 6 din Legea 82/1991.

În dovedire, a anexat, în dublu exemplar, fotocopiile procesului-verbal de contravenție contestat, notă explicativă, monetar și raport general de casă de marcat (f.49-54).

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, O.U.G. nr. 28/1999 republicată .

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba cu martora B_________ C________ (f.79).

Prin sentința civilă nr. 613/2015 pronunțată de Judecătoria Costești s-a respins plângerea contravențională formulată de reclamanta S.C. T___ DA I_______ S.R.L. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ P_____ DIRECȚIA REGIONALĂ 3 A_________, ca neîntemeiată.

S-au menținut efectele procesului-verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/30 decembrie 2014.

P_____ a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției __________ nr. xxxxxxx/30.12.2014, reclamanta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. b) și sancționată de art. 11 alin. 1 lit. b), ambele din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, constând în aceea că nu emitea bonuri fiscale pentru toate bunurile vândute. Totodată, în baza art. 14 alin. 2 din același act normativ, s-a dispus suspendarea activității punctului de lucru pe o perioadă de 3 luni. Reprezentanta reclamantei a semnat procesul-verbal cu precizarea „Nu am obiecțiuni” (f. 8). Conform notei explicative dată de reprezentanta societății în fața organelor de control, suma de bani identificată la punctul de lucru și care nu se regăsea pe bonurile fiscale reprezinta bani pentru rest, aduși la începutul zilei, dar nu s-au întocmit documente justificative în acest sens.

Instanța nu a putut reține declarația martorului B_________ C________ (79), care a arătat faptul că reprezentanta legală a reclamantei aduce zilnic în magazin diverse sume de bani, pentru a se da rest clienților. Martorul este unul subiectiv, existând elemente verosimile pentru a considera că declarația sa este dată pro causa, fiind salariata reclamantei, și astfel nu prezintă suficiente garanții pentru ca, pe baza depoziției sale, să se poată stabili o situație de fapt diferită decât cea din actul contestat. De altfel, martorul a precizat că este lucrător comercial, desfășurându-și activitatea printre rafturi, la casă stând destul de rar.

Pe de altă parte, instanța a reținut faptul că, în ceea ce privește desfășurarea activității de către o societate comercială, legea impune, pentru dovedirea operațiunilor comerciale, întocmirea de documente justificative. Astfel, conform art. 6 alin. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Introducerea unor sume de bani în patrimoniul societății reprezintă o operațiune economico-financiară, care se poate dovedi doar prin documente justificative, nu prin declarații de martori, fie ei și angajați ai societății.

În drept, potrivit 1 din OUG nr. 28/1999, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Conform art. 10 lit. b) din același act normativ, forma în vigoare la data săvârșirii faptei, constituie contravenție neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, contravenție care se sancționează cu amendă de la 8000 la 10.000 lei, precum și cu suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni. Potrivit art. 11 alin. 3 din același act normativ, sumele de bani găsite la punctele de vânzare care nu pot fi justificate sunt considerate fără proveniență și se confiscă.

Pe parcursul cercetării procesului, O.U.G. 28/1999 a fost modificat, astfel că fapta reținută în sarcina reclamantei se sancționează, la momentul pronunțării prezentei hotărâri, cu amendă în cuantum de 17.500 lei, conform art. 11 alin. 1 lit. e) pct. ( iv).

Instanța a reținut că, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea se aplică numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

În cauză, legea contravențională mai favorabilă este cea de la data săvârșirii faptei, aceasta fiind sancționată cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, în timp ce, potrivit actualei reglementări, este sancționată cu amendă în cuantum de 17.500 lei.

Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.

Plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Verificând legalitatea procesului-verbal, se constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001. Nu poate fi reținut motivul de nelegalitate invocat de reclamantă, respectiv descrierea necorespunzătoare a faptei, întrucât în actul sancționator fapta este descrisă suficient de clar, în sensul că se că societatea nu emitea bonuri fiscale pentru toate bunurile vândute, fiind identificată suma de 900,5 lei, bani nejustificați, astfel încât instanța poate proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

În cauzele A_____ contra României (Hotărârea din 04 octombrie 2007) și N_______ G_______ contra României (Hotărârea din 03 aprilie 2012), Curtea amintește că în materie penală problema administrării probelor trebuie analizată în lumina paragrafelor 2 și 3 din art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Primul consacră principiul prezumției de nevinovăție și cere, între altele, ca, îndeplinindu-și funcțiile, membrii instanței să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis fapta atribuită; obligația prezentării probei revine acuzării și îndoiala e folosită în avantajul acuzatului. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Aplicând aceste principii la situația de fapt reținută, instanța a constatat că reclamanta, prin probele propuse, nu a răsturnat prezumția de validitate a procesului-verbal contestat, respectiv nu a putut proba o situație contrară celei din procesul-verbal de contravenție. Astfel, din probatoriul administrat a rezultat că angajații societății nu emiteau bonuri fiscale pentru toate bunurile vândute, fiind identificată suma de 1650 lei, din care doar suma de 749,5 lei (mai puțin de jumătate) era evidențiată pe raportul X al casei de marcat. Nu poate fi primită apărarea reclamantei, în sensul că banii găsiți ca fiind nejustificați erau bani aduși în dimineața controlului, pentru rest. Conform art. 6 din Legea 82/1991, orice operațiune economico-financiară trebuie consemnată într-un document justificativ. În lipsa unui astfel de document, apărarea reclamantei rămâne la stadiul de simplă alegație.

Instanța a avut în vedere și faptul că reprezentanta reclamantei a semnat procesul-verbal, cu precizarea că nu are obiecțiuni de făcut, aspect ce are relevanță juridică deoarece confirmă situația de fapt reținută de agentul constatator, care practic a stat la baza sancționării contravenționale a reclamantei. Potrivit art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, organul constatator e obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptului de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare iar, în fapt, reprezentantei legale a reclamantei i s-a comunicat acest drept, fără să facă vreo obiecțiune cu privire la conținutul procesului-verbal. Prin acordarea unei relevanțe juridice acestui fapt nu se încalcă dreptul la un proces echitabil, reclamanta a avut posibilitatea să se adreseze unei instanțe de judecată, în fața căreia au fost administrate probele pe care le-a propus și analizate argumentele pe care le-a invocat.

În ceea ce privește legalitatea sancțiunii, instanța a reținut că amenda aplicată reclamantei prin procesul-verbal contestat se încadrează în limitele legale iar sancțiunile complementare aplicate sunt prevăzute de textele normative incidente în cauză. Cu privire la cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii de 8.000 lei cu sancțiunea avertismentului, instanța reține că faptele de genul celor reținute în sarcina reclamantei – omisiunea de a emite bon fiscal - pot avea caracter repetitiv, existând riscul ca numai o parte din acestea să fie descoperite. P_____ aceste considerente este justificată aplicarea unor sancțiuni care să depășească cuantumul prejudiciului, pentru descurajarea fenomenului. În concret, organele de control au identificat, ca nejustificată, suma de 900,5 lei, dintr-un total de 1650 lei ( peste 60%), astfel că o amendă în cuantum de 8.000 lei, minimul prevăzut de lege, este proporțională cu gravitatea faptei.

Împotriva sentinței a declarat apel petenta S C. T___ DA I_______ S.R.L. LEGAL REPREZENTATĂ PRIN ADMINISTRATOR WANG YANYAN, care a considerat-o nelegală și netemeinică pentru motivele expuse în cererea de apel.

Analizând cu prioritate potrivit disp.art. 137 alin.1 C.pr.civ. excepția de netimbrare a cererii de apel , tribunalul constată următoarele :

Astfel, prin rezoluția din data de 11.12.2015 s-a dispus citarea apelantei – petente cu mențiunea achitării taxei de timbru în sumă de 20 lei sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat , însă,apelanta nu a înțeles să îndeplinească această obligație procesuală pentru termenul stabilit la data de 11.02.2016 .

Potrivit art. 44 alin. 1 și 2, din OUG nr. 80/2013 , taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere apelantului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.

Conform alin. 197 rap la art. 470 alin.3 C.pr..civ. , neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

În cauză, așa cum s-a reținut, apelantei – petente i s-a pus în vedere achitarea taxei judiciare de timbru, însă nu a înțeles să se conformeze obligației instanței.

Față de considerentele expuse, constatând că nu s-a făcut dovada achitării taxelor judiciare de timbru și că prezenta acțiune nu face parte din categoria celor scutite de la plata acestor taxe tribunalul în raport de disp.art. 23 alin.1 lit. a din OUG 80/2013 rap la art. 197 și art. 470 alin.3 C.pr.civ. va anula apelul ca netimbrat

P_____ ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat apelul declarat de apelantul-petent ______________ I_______ S.R.L. LEGAL REPREZENTATĂ PRIN ADMINISTRATOR WANG YANYAN CUI xxxxxxxx, cu sediul secundar în municipiul Curtea de Argeș, bulevardul Basarabilor, numărul 53A, parter, județul Argeș, împotriva sentinței civile nr. 613/2015 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, intimați fiind AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ P_____ DIRECȚIA REGIONALĂ 3 A_________, intimat AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ PRIN REPREZENTANT LEGAL, A.N.A.F. P_____ DIRECȚIA REGIONALĂ 3 A_________ - LA A.N.A.F. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ cu sediul în A_________, _________________________, județul Teleorman și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, în municipiul Pitești, bulevardul Republicii, numărul 118, județul Argeș,.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2016

Președinte, M_____ D_________ B______		Judecător, A______ D_____
	Grefier, I_____ C_______ R______

Red. M.D.B.

Tehn D.T.5 ex.

22.02. 2016