Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 862

Ședința publică din data de 3 noiembrie 2015

Completul compus din:

Judecător: M_____ I_____ - Președinte

Judecător: S_______ E____

Grefier L_____ P____

Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanta ___________________, împotriva Sentinței civile nr.185 din data de 27 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria O_______ S_______, în contradictoriu cu intimata G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU, COMISARIATUL JUDEȚEAN HARGHITA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție _________ nr. xxxxx/01.09.2014.

În lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2015, mersul dezbaterilor fiind consemnat în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr.185/27.01.2015 a Judecătoriei O_______ S_______ s-a respins plângerea formulată de petenta ___________________ cu sediul în ______________________, județul Harghita, înregistrată la ORC Harghita sub nr. JXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, în contradictoriu cu intimata G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU , COMISARIATUL GENERAL – SERVICIUL COMISARIATULUI JUDEȚEAN HARGHITA, cu sediul în municipiul Târgu M____ __________________, județul M____.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că societatea petentă are ca obiect de activitate „fabricarea ambalajelor de lemn”, care se desfășoară la sediul situat sub nr. adm. 550 al comunei Merești, județul Harghita.

Potrivit anexei nr. 1 din Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltarea Durabile nr. 1798 din 19.11.2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu publicat în Monitorul Oficial 808 din 27.11. 2007, cu modificările și completările ulterioare, activitatea desfășurată de către petentă este supusă procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului.

Cu ocazia controlului efectuat la data de 24.08.2012 la sediul petentei de către comisarii de mediu s-a constatat că aceasta funcționa fără autorizație de mediu, și, în consecință s-a întocmit procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx din 24.08.2012, prin care s-a aplicat petentei amendă pentru încălcarea prev. art. 6 și 7 din H.G. 2293/2004, respectiv lipsa autorizației de mediu.

Petenta a formulat cerere pentru emiterea autorizației de mediu înregistrat sub nr.7217 din 19.09.2012 la A.P.M. Harghita.

Mai multe persoane au adresat o cerere Agenției pentru Protecția Mediului Harghita înregistrat sub nr.856 din 07.08.2014, prin care arată că societatea susmenționată se ocupă cu prelucrarea lemnului, programul de muncă este 6 zile pe săptămână și lucrează zilnic 24 ore din 24 ore, nivelul zgomotului și a impurităților din aer este foarte ridicat, în vecinătatea societății locuiesc cetățeni în vârstă și familii cu copii mici, care nu pot odihni noaptea din cauza zgomotului produs. Aceștia solicită ca activitatea societății să fie întreruptă măcar seara de la ora 22 până la ora 6 dimineața, societatea să instaleze o instalație pentru reducerea nivelului impurităților (rumeguș) din aer.

S-a efectuat un control de către Comisariatul de Mediu, la sediul petentei și s-a reținut că petenta nu dispune de autorizație de mediu, în urma căruia s-a întocmit procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx din 01.09.2014, prin care petentei i s-a aplicat amendă în cuantum de 30.000 lei pentru încălcarea prev. art. 94 alin. 1 lit. a din O.G. nr. 195/2005 și sancțiunea complementară a suspendării activității petentei până la obținerea autorizației de mediu.

Potrivit art. 14 alin. 2 din O.U.G. 195/2005 funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului. Fapta de a funcționa fără autorizație de mediu este prev. de art. 96 alin. 2 din O.U.G. 195/2005 și limitele de sancțiune fiind de la 30.000 lei la 60.000 lei.

Atât din conținutul plângerii cât și din celelalte acte ale dosarului rezultă că petenta a desfășurat o activitate supusă procedurii autorizării de mediu fără a dispune de autorizație de mediu pe o perioadă de două ani (24.08.2012 – 1.09.2014). Aceasta a obținut autorizație de mediu la data de 10 ianuarie 2015.

Instanța a mai reținut că nu există nici o prevedere legală care să admită o funcționare, chiar provizorie în lipsa autorizației de mediu. Sancțiunea complementară a suspendării activității petentei este descrisă în procesul verbal de contravenție și s-a precizat temeiul de drept art.5 alin. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002, măsura fiind oportună, având în vedere să zgomotul și rumegușul deranjează un mare număr de persoane.

Se observă că petenta deja amendată în anul 2012 a funcționat fără a dispune de autorizație de mediu pe o perioadă de doi ani și prin activitatea desfășurată a creat disconfort pentru un număr mare de persoane.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta ___________________, prin care solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale, anularea a procesului verbal atacat și a sancțiunilor aplicate, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment.

În motivarea apelului apelanta arată că, a invocat ca motiv de nulitate a procesului verbal faptul că starea de fapt descrisă în procesul verbal nu corespunde realității, că nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționată.

Art.96 alin 2 pct. 1 din OUG 195/2005 sancționează nerespectarea "obligației persoanelor fizice și juridice de solicitare și obținere a actelor de reglementare conform prevederilor legale (...)". Nici agentul constatator, nici instanța de fond nu a luat în considerare faptul că societatea a inițiat deja cu ani în urmă procedura de obținere a autorizației de mediu (aspect recunoscut și de către intimata), îndeplinind astfel obligația de solicitare a actelor de reglementare.

Astfel, sub nr.7217/19.09.2012 a fost înregistrat la Agenția Pentru Protecția Mediului Harghita cererea sa și documentația prin care a solicitat eliberarea autorizației de mediu. Timp de 2 ani APM Harghita a fost cea care nu a soluționat cererea de acordare a autorizației de mediu. Abia în cursul lunii iulie 2014 a primit de la APM Harghita un îndrumar prin care s-a solicitat completarea documentației. Apelanta a depus înscrisurile solicitate în completare prin îndrumar, astfel prin decizia nr.7217 din 24.11.2014 APM Harghita a decis emiterea autorizației de mediu, iar la data de 26.01.2015 a fost emis și autorizația de mediu.

Având în vedere cele menționate mai înainte, consideră că apelanta a respectat toate obligațiile impuse de lege și nu a săvârșit contravenția pentru care a fost sancționată.

În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, luând în considerare că la întocmirea procesului verbal nu s-a ținut cont nici de prevederile articolului 5 aliniatul 5 din O.G. 2/2001 care precizează că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. În opinia apelantei agentul constatator, cu ocazia stabilirii sancțiunii contravenționale, instanța de fond, cu ocazia pronunțării hotărârii, nu au luat în considerare faptul că deja a demarat procedura de reglementare și a solicitat emiterea autorizației de mediu. După inițierea procedurii de reglementare apelanta în mod continuu a învestit în atelierul de prelucrare a lemnului, a luat toate măsurile necesare obținerii autorizației de mediu: de exemplu a luat toate măsurile pentru a elimina scăpările de praf de rumeguș, a luat măsuri pentru izolarea și protecția fonică a utilajelor în vederea încadrării nivelului de praf și de zgomot în limitele admise de lege.

Așa cum rezultă și din înscrisurile depuse de intimata, unitatea de prelucrare a lemnului cu mult înainte momentului controlului dispunea de un sistem centralizat de absorbție și transport pneumatic rumeguș și praf de lemn la care sunt racordate utilajele sale. Sub aspectul protecției mediului unitatea de mult a fost (și este în continuare) cea mai performantă dintre unitățile cu acest profil din zonă, fiind mai performantă decât majoritatea unităților care au obținut deja autorizația de mediu cu ani în urmă. În perioada dintre solicitarea autorizației de mediu și eliberarea acestei autorizații practic erau îndeplinite condițiile cerute de legea protecției mediului, astfel nu a poluat mediul înconjurător și nu a cauzat un prejudiciu care ar justifica aplicarea unei sancțiuni de xxxxx de lei.

În atare context consideră că sancțiunea avertismentului este proporțională față de gravitatea faptei săvârșite, solicitând aplicarea acesteia în loc de amenda de xxxxx de lei. În cazul în care va fi nevoită să achite amenda de xxxxx de lei societatea probabil va da faliment, lăsând fără loc de muncă mai multe familii din zonă.

În drept, se invocă art.466 și urm. din C. pr.civ., art.31 din OG 2/2001, cu dispozițiile legale invocate în cadrul apelului.

Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie, prin întâmpinarea înaintată la data de 18.05.2015 intimata G____ NAȚIONALĂ DE MEDIU, COMISARIATUL JUDEȚEAN HARGHITA a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile ca legală și temeinică (filele 10-14).

În motivarea întâmpinării se arată că, controlul pe linie de protecție a mediului efectuat la sediul petentei la data de 01.09.2014 a avut ca obiect verificarea în teren a aspectelor sesizate potrivit petiției cu nr.856/07.08.2014 și înregistrată la sediul GNM - GJ Harghita cu privire la disconfortul creat de activitatea desfășurată în cadrul atelierului de tâmplărie respectiv zgomotul produs și praful de rumeguș rezultat și nelegalitatea desfășurării activității. La acest controlul a participat viceprimarul comunei Merești, d-nul Szondi Z____ si d-nul O____ Z_____ administratorul petentei.

A fost depus la dosarul de fond al cauzei nota de constatare cu nr.647/24.08.2012 când unitatea a fost somată de a intra în legalitate cu activitatea, desființarea sursei de praf, izolarea surselor de zgomot, încadrarea în limitele maxime admise și a fost sancționată contravențional în baza prevederilor HG nr.2293/2004 privind gestionarea deșeurilor din lemn rezultate din activitatea de fabricarea ambalajelor din lemn. Astfel, unitatea a mai fost sancționată contravențional pe linie de protecție a mediului, nu se află la prima abatere de acest gen și nu se impune a fi „individualizată sancțiunea amenzii cu transformarea acesteia în avertisment, contrar celor prezentate de către apelantă în motivarea apelului”.

Se arată că, comisarii de mediu la data controlului din 01.09.2014 au constatat că unitatea funcționa fără a deține actul de reglementare necesar pe linie de protecția mediului drept pentru care, față de încălcarea dispozițiilor art.94 alin. 1 lit a din OUG 195/2005 privind protecția mediului, a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 30.000 lei, cu posibilitatea achitării a jumătate din acest minim în termen de 48 de ore pentru activitatea de "fabricarea ambalajelor din lemn" cod CAEN 1624.

Precizează că de la data primului control la unitate 24 august 2012 și data controlului din 01 septembrie 2014 au trecut - 2 ani - în care petenta a funcționat fără să dețină autorizație de mediu valabilă, aici trebuie avut în vedere și caracterul continuu al faptei contravenționale reținute și sancționate prin PVCSC __________.xxxxx/01.09.2014. Contrar celor susținute de către apelanta la data controlului din 01.09.2014 s-au constatat mai multe neconformități dar s-a aplicat o singura amenda contravențională, respectiv depozitele de deșeuri lemnoase nu erau dotate cu uși existând posibilitatea antrenării rumegușului cu vântul; la circularul panglică existau scăpări de praf din lemn si rumeguș, respectiv funcționarea defectuoasă a sistemului de exhaustare praful din lemn fiind antrenat cu vântul astfel nu erau luate toate măsurile de limitare a emisiilor în aer, nerespectându-se prevederile art.59 alin. 1 a Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului; nu s-au putut prezenta buletine de analiză privind emisiile de noxe în aer rezultate din activitatea desfășurată, prin nota de constatare, comisarul de mediu dispunând cinci măsuri cu termen de realizare.

Mai arată că, comisarul de mediu putea aplica și o sancțiune în baza dispozițiilor art.96 alin.3 pct9 OUG nr. 195/2005 aprobată cu modificări de Legea nr.265/2006 privind protecția mediului pentru nerespectarea obligației de a realiza la termen masurile dispuse de către agentul constatator în valoare de 50.000 lei, dar comisarul de mediu a dat dovada de înțelegere și a aplicat minimul special al amenzii pentru fapta reținută în sarcina sa. Administratorul unității a fost de față la întocmirea notei de constatare cât și a procesului verbal de contravenție când a luat la cunoștință de toate aspectele inserate în cuprinsul acestora nu a formulat obiecțiuni preluând sub semnătură și recunoscând fapta reținută în sarcina sa.

Cu privire la atenuarea solicitată de către apelantă a sancțiunii amenzii, intimata precizează că, la individualizarea amenzii contravenționale s-au avut în vedere împrejurările săvârșirii faptei, gradul de pericol social, conduita contravenientei, agentul constatator aplicând în mod corect criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 din OG 2/2001. Astfel, cuantumul amenzii contravenționale aplicate este minimul special prevăzut de lege, pericolul social al faptei rezultă și din cuantumul ridicat al amenzii aplicabile acesteia, fiind apreciat sub acest aspect de către legiuitor. Amenda contravențională aplicată este expresie a principiului „poluatorul plătește", principiu statuat în legislația română privind protecția mediului care a transpus directivele europene.

Apreciază că stabilirea de către legiuitor a unor limite ridicate ale amenzii pentru fapta reținută în sarcina petentei, respectiv minim 30.000 lei și maxim 60.000 lei constituie, în sine, un element care imprimă un grad ridicat de pericol social al faptei, care trebuie luat în considerare de către instanță. Gradul de pericol social al faptei rezultă din nedeținerea la data controlului a autorizației, autorizația impune unele condiții pe fiecare domeniu de activitate atât a activității în sine cât și cele cu privire la monitorizarea mediului, modul de gestionare și gospodărire a deșeurilor rezultate cât și modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor periculoase, aici trebuie ținut cont și de caracterul continuu al faptei contravenționale pentru că unitatea a persistat în starea de neconformare cu legislația de mediu pe parcursul unui timp îndelungat și nu se justifica reindividualizarea sancțiunii amenzii cu transformarea acesteia în avertisment.

În drept, se invocă art.205 și urm.. C.Proc.Civ, OUG nr. 195/2005 aprobata cu modificări de Legea nr.265/2006 privind protecția mediului și OG nr.2/2001.

Instanța constată că apelul a fost formulat în termen și este legal timbrat.

În cauză a fost administrată proba cu acte.

Examinând apelul declarat de apelantă în raport de motivele de apel invocate, precum și din oficiu conform art.477 Cod de procedură civilă, instanța constată că acesta este neîntemeiat, din următoarele considerente:

Astfel, în baza Procesului-verbal ________ nr.xxxxx din data de 24.08.2012 încheiat de agentul constatator al intimatului petenta a fost sancționată contravențional cu aplicarea amenzii în cuantum de 30.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.96 alin.2 pct.1 din OUG nr.195/2005, precum și sancțiunea complementară a suspendării activității petentei până la obținerea autorizației de mediu.

S-a reținut în fapt că, la data controlului efectuat din 01.09.2014 unitatea petentei a funcționat fără a deține autorizația de mediu, actul de reglementare necesar pe linia de protecție a mediului.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, intimata a fost încunoștințată cu privire la activitatea desfășurată de petentă de către mai multe persoane fizice care au reclamat nivelul ridicat al zgomotului și a impurităților din aer (filele 25-28 d.f.).

Anterior, în baza Procesului-verbal ________ nr.xxxxx/24.08.2012 petenta a mai fost sancționată contravențional pentru desfășurarea activității de prelucrare a lemnului cu nerespectarea prevederilor legale, ocazie cu care a fost somată să solicite autorizație de mediu (fila 33 d.f.).

În urma acestui control, la data de 19.09.2012 petenta a formulat cerere pentru emiterea autorizației de mediu la intimată, autorizație care însă până la data ultimului control, respectiv 01.09.2014, nu a fost eliberată.

Petenta invocă culpa intimatei în ceea ce privește neeliberarea autorizației pe o perioadă lungă de timp, însă din Îndrumarul nr.7217/02.07.2014 adresat petentei rezultă că documentația depusă de aceasta nu a fost completă, punându-i-se în vedere necesitatea completării acestei documentații (filele 6-7). În orice caz, în situația în care petenta a apreciat că intimata nu se conformează eliberării autorizației de mediu în termen legal, avea la îndemână formularea unei acțiuni în justiție pentru obligarea acesteia la eliberarea autorizației.

În conformitate cu prevederile art.96 alin.2 pct.1 din OUG nr.195/2005, constituie contravenții și se sancționează cu amendă obligația persoanelor juridice de solicitare și obținere a actelor de reglementare conform prevederilor legale.

Potrivit art.14 alin.2 din ordonanță, funcționarea fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitățile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecției mediului, iar activitatea petentei este supusă acestei autorizări conform Ordinului MMDD nr.1798/2007.

Este adevărat că, în timpul judecății prezentei plângeri petenta a obținut autorizația de mediu eliberată la data de 26.01.2015, însă timp de 2 ani petenta a funcționat și a lucrat fără autorizație, deși nu avea dreptul de a funcționa în sensul prevederilor art.14 alin.2 din OUG nr.195/2005.

Pentru aceste considerente Tribunalul este de părere că petenta este vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina, prin urmare actul de constatare a contravenției a fost emisă în mod legal și întemeiat de agentul constatator.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, în conformitate cu prevederile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Tribunalul este de părere că în condițiile în care timp de 2 ani petenta a funcționat fără autorizație și prin activitatea sa a deranjat locuitorii din împrejurimi datorită zgomotului și a impurităților în aer cauzate prin această activitate, dat fiind și nivelul ridicat al amenzii stabilite de legiuitor, care reflectă importanța normei sociale ocrotite prin lege, sancțiunea amenzii minime stabilite prin procesul-verbal, în cuantum de 30.000 lei, este de asemenea legală și temeinică.

Petenta susține că achitarea amenzii ar cauza falimentarea societății, însă la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi, precum bilanț contabil, sau alte acte contabile din care să rezulte situația financiară grea a societății.

Pentru considerentele sus expuse, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat, motiv pentru care în baza art.480 alin.1 Cod de procedură civilă îl va respinge ca atare.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta ___________________, cu sediul în comuna Merești, ___________________, jud.Harghita, JXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, împotriva Sentinței civile nr.185/27.01.2015 a Judecătoriei O_______ S_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 noiembrie 2015.

Președinte Judecător

M_____ I_____ S_______ E____

Grefier

L_____ P____

Red. Sz.E./24.12.2015.

Primit: 29.12.2015.

Tehnored/id:29.12.2015.

Ex.4 /A.IM.

Jud. de fond: Redai Z.J.