Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA B_____

SECȚIA CIVILĂ

SECȚIA CIVILĂ Nr. 6699

Ședința publică de la 30 Septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M______ C______-Matostat

Grefier C___ E____-V_______

Pe rol fiind amânată pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de petentul ȘCHIAUA M_____ G_______, (CNP xxxxxxxxxxxxx) cu domiciliul ales în B_____, _________________, n. 32, jud. B_____ – la av. P_____ T______ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, cu sediul în B_____, _________________________. 10-12, jud. B_____ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi, 30.09.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 10.02.2015 pe rolul Judecătoriei B_____ sub nr. XXXXXXXXXXXXX petentul Șchiaua M_____-G_______ a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean B_____ anularea procesului-verbal verbal _______.A, nr. xxxxxxx întocmit la data de 06.02.2015 și restituirea permisului de conducere iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii principale a amenzii cu avertismentul.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că fapta reținută nu este reală întrucât atunci când a efectuat depășirea nu a trecut peste marcajul longitudinal continuu. De asemenea, petentul a mai învederat că fapta imputată a fost constatată ex propriis sensibus de către agent, motiv pentru care acest proces-verbal contravențional nu poate face dovada prin el însuși, fiind absolut necesar și obligatoriu ca acesta să fie însoțit de înregistrări video sau planșe fotografice.

În ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, reclamantul apreciază că sancțiunea amenzii aplicată este prea aspră, nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei.

În drept au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2002 privind regimul juridic al contravențiilor.

În dovedirea plângerii sale, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri atașând la dosar copie: procesul-verbal de contravenție (f. 6). Petentul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorul D______ S____.

Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, conform art.19 din O.U.G nr. 80/2013.(f.13)

La data de 11.03.2015 intimatul a depus întâmpinare și a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, învederând instanței că la data de 06.02.2015 a efectuat manevra de depășire neregulamentară a altui autovehicul

În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 31-36 din OG 2/2001, art. 201 și urm din C. proc. civ.

În dovedire, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

La termenul din data de 28.05.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul D______ S____, acesta fiind audiat la termenul din data de 23.09.2015.

Analizând cererea de chemare în judecată, din prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

În fapt, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 390 de lei (4 puncte amenda) și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reținând-se că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _____________________ iar în dreptul imobilului cu nr. 212 a depășit un autobuz trecând astfel peste marcajul longitudinal continuu și circulând pe contrasens. Fapta a fost încadrată ca reprezentând contravenție potrivit art. 120 alin. 1 lit. d din R O.U.G. nr. 195/2002, fiind sancționată potrivit art. 102 alin. 3 lit. l din O.U.G. nr. 195/2002.

Procesul-verbal a fost semnat de către petent cu obiecțiuni.

Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor legale prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.

Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Raportat la criticile petentului privitoare la netemeinicia procesului-verbal instanța constată că din declarația martorului D______ S____ reiese faptul că acesta nu a văzut nici un autobuz pe tot parcursul călătoriei deși petentul menționează în procesul-verbal contravențional că a depășit autobuzul fără să treacă peste linia continuă. Această inadvertență între mențiunea petentului, realizată în momentul întocmirii actului sancționator și declarația martorului audiat nu poate sprijini criticile aduse și cu atât mai mult nu poate răsturna prezumția de veridicitate a celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.

Instanța reține că procesul-verbal contravențional deși nu este însoțit de înregistrări video sau planșe foto întrucât fapta a fost percepută de către agentul constatator prin propriile simțuri, face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, iar această prezumție de veridicitate de care se bucură procesul-verbal, nu a fost răsturnată. Petentului i s-a dat posibilitatea de a proba susținerile sale, însă mențiunile agentului constatator nu pot fi înlăturate din oficiu de către instanță, ca un efect al prezumției de nevinovăție a petentului, ci trebuie analizate într-un context probatoriu de natură să respecte drepturile ambelor părți

Situația de fapt reținută este reglementată de dispozițiile art. 120 lit. i din H.G. nr. 1391/2006, potrivit căruia se interzice depășirea vehiculelor când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.

Instanța reține prin urmare că fapta petentului, constând în efectuarea manevrei de depășire încălcând linia continuă constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, astfel că măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării este legală.

Suspendarea dreptului de a conduce este luată de drept și reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului în fața instanței. Prin urmare această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă ignorarea dispozițiilor legale pentru participanții la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Instanța consideră că petentul a pus în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic prin efectuarea depășirii pe linia continuă în timp ce din față se apropiau alte vehicule, într-o zonă deosebit de periculoasă

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul ȘCHIAUA M_____ G_______, (CNP xxxxxxxxxxxxx) cu domiciliul ales în B_____, _________________, n. 32, jud. B_____ – la av. P_____ T______ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, cu sediul în B_____, _________________________. 10-12, jud. B_____.

Menține procesul-verbal _______.A, nr. xxxxxxx întocmit la data de 06.02.2015, ca fiind legal și temeinic întocmit.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria B_____.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.09.2015.

Președinte Grefier

C______-Matostat M______ C___ E____ V_______

C.M.M../C.E.V. 20 Octombrie 2015/4 ex.

____________.10.2015