Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX Anulare proces verbal de contravenție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______

Secția a II-a civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal

DECIZIA NR. 75 A

Ședința publică din 22 ianuarie 2016

Președinte – R_____ M______

Judecător – U________ M______

Grefier – A____ E____

Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta Î.I. M______ V_______ din Tulbureni nr. 2, județul B_______, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la Sediul Cabinet Individual de Avocat P________ I_____ B_____ din municipiul B_______, ____________________, județul B_______, în contradictoriu cu intimatul pârât I____________ T_________ de Muncă B_______ cu sediul în B_______, Calea Națională nr. 83 A, județul B_______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat P________ I_____ B_____ pentru apelantă, lipsind reprezentantul intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, în temeiul art. 131 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, Tribunalul verificându-și, din oficiu competența, se declară competent din punct de vedere general, material și teritorial, în soluționarea cauzei.

Se constată că la dosar au fost depuse concluzii scrise formulată de intimatul I____________ T_________ de Muncă B_______. Un exemplar se înmânează apărătorului prezent.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Noul Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra apelului și acordă părții prezente cuvântul asupra acestuia.

Avocat P________ I_____ B_____ solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale așa cum a fost ea formulată. Prima instanță a reținut că procesul verbal de contravenție se coroborează cu fișa completată de U________ Ș_____ la 26.03.2013 din cuprinsul căreia rezultă că acesta lucrează două ore pe zi, de la ora 7 la ora 9, și cu fișa completată de numitul A_____ T_____ care arată că este angajat al apelantei. Precizează că A_____ T_____ a arătat că a fost ajutat de U________ Ș_____, fără să fi fost încheiată vreo înțelegere cu apelanta, însă nu a putut fi audiat la instanța de fond, întrucât este plecat din țară. Acest proces verbal a fost încheiat pe numele petentei, însă procesul verbal a fost contestat și din punct de vedere al situației de fapt, care nu corespunde cu cea consemnată în actul atacat. Persoana fizică M______ nu a avut niciodată probleme de această natură, aspect ce rezultă din înscrisurile atașate la dosar, iar amenda aplicată de 10 mii lei este împovărătoare pentru acesta – la fila 27-30 dosar fond fiind depuse înscrisuri în circumstanțiere privind situația sa familială. U________ Ș_____ nu a fost interesat de încheierea unui contract de muncă, astfel cum rezultă din declarația acestuia. În subsidiar, solicită înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment. Fără cheltuieli de judecată.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile asupra apelului.

T R I B U N A L U L

Deliberând, asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5165 din 21 mai 2015 Judecătoria B_______ a respins acțiunea având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta Întreprinderea Individuală M______ V_______, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă B_______ și a menținut procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxxx din data de 27.03.2013.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În data de 27.03.2013, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxxx, petenta Întreprinderea Individuală M______ V_______ a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Pentru a aplica sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei, inspectorul de muncă a reținut că petenta nu a încheiat, anterior începerii activității, contract individual de muncă, în formă scrisă, cu numitul U________ Ș_____, cu toate că aceasta presta activitate în beneficiul angajatorului.

Analizând legalitatea procesului-verbal întocmit, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Analizând temeinicia aceluiași proces verbal, instanța de fond a reținut că potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului iar conform alin. 2 anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

De asemenea, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e) din același act normativ constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: - primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Conform alin. 2, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorii de muncă.

Instanța de fond a observat că fapta sancționată este de natură omisivă, constând în a primi la muncă pe numitul U________ Ș_____, fără a i se încheia în formă scrisă, în prealabil, contract individual de muncă. Pe de altă parte, fapta are și un caracter instantaneu, ceea ce presupune consumarea sa în chiar momentul primiri la muncă a numitului U________ Ș_____, fără a i se încheia în prealabil, în formă scrisă, contract individual de muncă. Față de acest specific, vinovăția făptuitorului, sub forma culpei sau a intenției, rezultă din însăși omisiunea îndeplinirii obligației care îi incumbă în virtutea legii, iar dovada neîndeplinirii obligației menționate este suficientă pentru constatarea și sancționarea faptelor contravenționale de tipul celei care face obiectul prezentei cauze. În speță, dovada în discuție este reprezentată de procesul verbal de control ________ nr. xxxxxx din 27.03.2013, filele 45-46.

Instanța de fond nu a putut reține apărările petentei formulate în cuprinsul plângerii contravenționale întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Astfel, procesul verbal de contravenție se coroborează cu fișa de identificare (tip Inspecția Muncii) completată de numitul U________ Ș_____ la data de 26.03.2013, din care reiese că acesta lucrează 2 ore pe zi, de la ora 07:00 la ora 09:00 (fila 49), cu fișa de identificare (tip Inspecția Muncii) completată de numitul A_____ T_____, din care rezultă că acesta este ajutat la așezat marfa pe masă de numitul U________ Ș_____, dar și cu nota de relații dată de reprezentantul legal al petentei la data de 26.03.2013, în care acesta recunoaște că are la muncă persoane, anume U________ Ș_____, cu care nu a încheiat contract individual de muncă în formă scrisă, fiind în probă de lucru, U________ Ș_____ desfășurându-și activitatea din data de 19.03.2013 (fila 51).

Instanța de fond nu a dat valoare probatorie nici depoziției martorului U________ Ș_____ întrucât însuși reprezentantul legal al petentei recunoaște că martorul nu avea încheiat contract de muncă.

Prin urmare, s-a apreciat că, în speță, nu s-au produs dovezi apte să combată realitatea informațiilor cuprinse în procesul verbal de contravenție și, pe cale de consecință, instanța de fond a fost ținută să constate că, într-adevăr, petenta a săvârșit fapta prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii și că aceasta îi este imputabilă.

Analizând elementele cauzei din perspectiva naturii și a oportunității sancțiunii aplicate, instanța de fond a reținu că potrivit dispozițiilor art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, contravenția prevăzută la art. 16 alin. 1 se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Intimatul a arătat că la sancțiunea aplicată în cauză, respectiv amenda în sumă de 10.000 lei, s-a acordat semnificația cuvenită atât împrejurărilor care evidențiază pericolul social al faptei, cât și datele ce caracterizează persoana contravenientului.

Instanța de fond a considerat că individualizarea sancțiunii, anume amendă în sumă de 10.000 lei, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea contravențională aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Pe de altă parte, nici până la data pronunțării prezentei hotărâri judecătorești, petenta nu a înțeles să își îndeplinească măsurile dispuse prin procesul verbal de control nr. xxxxxx din 27.03.2013, respectiv încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă cu numitul U________ Ș_____.

Pentru aceste considerente, instanța de fond a respins plângerea formulată de petentă.

Împotriva acestei sentințe, petenta I.I. M______ V_______ a declarat apel, solicitând schimbarea în tot a hotărârii, în sensul admiterii plângerii contravenționale motivat de faptul că numitul U________ Ș_____ nu a fost angajat pentru desfășurarea unei activități în folosul firmei, că prestarea de către acesta a unei activități la momentul controlului s-a datorat înțelegerii pe care angajatul său, respectiv A_____ T_____ îl avea cu această persoană, înțelegere care nu a fost adusă la cunoștință petentei.

În subsidiar, apelanta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, având în vedere faptul că nu a mai fost sancționată contravențional, precum și împrejurările în care fapta a fost constatată de către organele de control, dovedite prin probele testimoniale administrate la instanța de fond.

Intimatul I.T.M. B_______ nu a depus întâmpinare la dosar.

Analizând apelul declarat, tribunalul reține următoarele:

Deși petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 260 lit. e din Legea nr. 53/2003, iar prima instanță a menținut sancțiunea amenzii motivat de faptul că nici până la data pronunțării hotărârii, petenta nu a înțeles să îndeplinească măsurile dispuse prin procesul verbal de control nr. xxxxxx din 27.03.2013, respectiv încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă cu numitul U________ S_____, tribunalul apreciază că individualizarea sancțiunii presupune și analizarea altor elemente, respectiv următoarele:

Circumstanțele săvârșirii contravenției, precum și inexistența unor abateri similare anterioare – dovedită prin înscrisul de la fila 60 dosar , sunt aspecte care pot justifica reținerea unui pericol social redus al contravenției săvârșite, fiind posibilă aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

Astfel, din declarația martorului U________ Ș_____ rezultă că, la momentul controlului, acesta îl ajuta pe angajatul A_____ T_____ să aranjeze marfa pe masă, că l-a mai ajutat și în alte împrejurări, dar nu în mod regulat, precizând faptul că nu presta muncă în folosul petentei, în adevăratul sens al cuvântului.

Declarația acestuia a fost confirmată de către celălalt martor propus de către petentă, respectiv B____ L_______ L______, care, prin declarația de la fila 77 dosar, a arătat că a lucrat pe o perioadă de aproximativ doi ani la o masă vecină cu cea aparținând petentei, că angajat al acesteia era doar o singură persoană, pe nume T_____, și că l-a văzut o singură dată pe numitul U________ Ș_____, care a venit în vizită la vecinul său de masă, T_____, și că acesta nu a prestat nici un fel de activitate.

Din cererea de apel, instanța reține că numitul A_____ T_____ nu mai poate fi audiat în prezent în calitate de martor, întrucât nu mai deține calitatea de salariat al petentei, fiind plecat să lucreze în străinătate și că nu este posibilă încheierea unui contract individual de muncă cu numitul U________ Ș_____.

Ca urmare, tribunalul reține că săvârșirea contravenției de către petentă este dovedită prin probele administrate, însă aceasta reprezintă un act izolat, că împrejurările în care a fost săvârșită – dovedite prin declarația martorilor audiați - relevă un pericol social diminuat și că aplicarea unei sancțiuni de 10.000 lei amendă este disproporționată în raport cu pericolul social concret al faptei săvârșite, apreciind că aplicarea unei sancțiuni cu amenda contravențională nu este un scop în sine, întrucât:

Raportul juridic contravențional de răspundere are ca obiect sancțiunea juridică aplicată de către stat, prin intermediul agenților săi, subiectului pasiv al acestui raport.

Spre deosebire de sancțiunile aparținând altor ramuri de drept, sancțiunile de drept contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv – educativ – scopul dreptului contravențional reprezentându-l prevenirea și combaterea contravențiilor.

Prin urmare, aplicarea unei sancțiuni mai grave, a amenzii, se justifică pentru combaterea săvârșirii contravențiilor - scop, însă, care poate fi considerat atins și prin aplicarea unei sancțiuni cu avertisment, atunci când există premisele faptului că petentul a înțeles necesitatea respectării normelor legale încălcate, cu consecința respectării acestora pe viitor.

Operațiunea de aplicare a unei sancțiuni contravenționale trebuie însă să se facă cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, respectiv: limitelor sancțiunilor, proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, etc., nefiind înlăturată posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, chiar și în situația în care cuantumul amenzii stabilite de legiuitor este unul ridicat, cum este cazul în speță.

Această concluzie rezultă atât din cuprinsul actului sancționator aplicabil, respectiv art. 260 alin. ultim din Legea nr. 53/2003, dispoziție prin care se prevede expres că pentru contravențiile prevăzute de acest articol se aplică dispozițiile legislației în materie contravențională în vigoare, nefiind astfel exclusă aplicarea dispozițiilor privind avertismentul - cât și din prevederile generale ale acestei ordonanțe care reglementează regimul juridic al contravențiilor – prin care este oferită posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment, doar prin raportarea la pericolul social concret al faptei și nu la limitele sancțiunii amenzii prevăzute de lege pentru săvârșirea acesteia.

Ca urmare, tribunalul apreciază că lipsa unor abateri similare anterioare – dovedită prin înscrisul de la fila 60 dosar , cât și circumstanțele în care fapta s-a săvârșit – probată cu declarații de martori, denotă un grad de pericol social redus și că aplicarea unei sancțiuni cu 10.000 lei amendă este disproporționată în raport de împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia, apreciind că pot fi aplicate dispozițiile prevăzute de art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind înlocuirea acestei sancțiuni cu avertismentul.

Dacă petenta va persista pe viitor în încălcarea dispozițiilor pentru care a beneficiat de clemența instanței, în mod sigur, organul constatator poate întocmi un nou proces verbal de sancționare, aplicând o sancțiune în cuantum majorat, iar instanța nu va mai avea posibilitatea da a mai înlocui cu avertisment amenda stabilită astfel.

Pentru considerentele anterior menționate, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, instanța admite apelul, schimbă Sentința civilă nr. 5165/21.xxxxxx a Judecătoriei B_______, în sensul că admite în parte plângerea contravențională și înlocuiește cu avertisment sancțiunea amenzii de 10.000 lei aplicată prin procesul verbal nr. 3374/27.03.2013 întocmit de I.T.M. B_______.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Admite apelul formulat de apelanta Î.I. M______ V_______ din Tulbureni nr. 2, județul B_______, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la Sediul Cabinet Individual de Avocat P________ I_____ B_____ din municipiul B_______, ____________________, județul B_______, în contradictoriu cu intimatul pârât I____________ T_________ de Muncă B_______ cu sediul în B_______, Calea Națională nr. 83 A, județul B_______

Schimbă sentința civilă nr. 5165 din 21 mai 2015 a Judecătoriei B_______, în sensul că admite în parte plângerea contravențională și înlocuiește cu avertisment sancțiunea amenzii de 10.000 lei aplicată prin procesul verbal nr. 3374/27.03.2013 întocmit de I.T.M. B_______.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 22 ianuarie 2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

R_____ M______ U________ M______ A____ E____

Red. R.M/ 08.02.2016

Jud. M____ C_________

Dact. A.E.

Ex. 2