Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Decizia nr. 415/2015

Ședința publică de la 10 februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L_______ M_____

Judecător I__ S_________

Grefier E________ A____ B____

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul petent B____ L________-C_____ împotriva sentinței civile nr. 3840 din data de 12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat C_______ I____ D____ pentru apelantul petent, fiind lipsă părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la dosarul cauzei a fost înaintat CD-ul cu înregistrarea video-radar a contravenției.

Tribunalul procedează la vizionarea CD-ului cu înregistrarea video-radar a contravenției săvârșită de apelantul petent, cele vizionare fiind consemnate în procesul verbal atașat la fila 22 din prezentul dosar.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă asupra acestuia.

Avocat C_______ I____ D____ pentru apelantul petent B____ L________ C_____, având cuvântul, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței apelate în sensul admiterii plângerii. În motivare arată că starea de fapt menționată de agentul constatator în procesul verbal nu se confirmă, în sensul că pietonul nu a fost în nici un fel împiedicat în deplasare. Că, autoturismul, în momentul în care pietonul pășește pe trecerea de pietoni, se afla deja cu roțile din față ale mașinii pe trecerea de pietoni. Mai consideră că sancțiunea a fost în mod incorect aplicată de agentul constatator, neexistând niciuna din situațiile prevăzute de lege pentru a se aplica măsura contravențională.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 3840 din data de 12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea formulată de petentul B____ L________-C_____, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G___.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 26.02.2014, petentul a fost sancționat cu 340 lei amendă reținându-se în sarcina sa faptul că în data de 26.02.2014 a condus autoturismul marca Peugeot cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe _____________________ Târgu J__ și nu a acordat prioritate de trecerea pietonilor angajați în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat.

Procedând la verificarea, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, a legalității și temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a reținut, în ceea ce privește legalitatea, că actul contestat cuprinde mențiunile prevăzute de art. 17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constată din oficiu de către instanța de judecată.

Referitor la temeinicia plângerii contravenționale, instanța a reținut că din probatoriul administrat, respectiv înscrisurile și planșele foto depuse de intimat la dosar care se coroborează cu mențiunile din procesul verbal de contravenție, rezultând că petentul nu a reușit să dovedească susținerile exprimate în plângerea formulată.

Astfel, petentul a susținut în cuprinsul plângerii că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina deoarece nu a împiedicat în nici un fel vreun pieton aflat în traversarea străzii, motiv pentru care a semnat procesul verbal cu aceste obiecțiuni.

Instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.100 alin.3 lit. b) din OUG nr. 195/2002, contravenția pentru care a fost sancționat contravenientul constă în : „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului” .

Analizând dispozițiile legale enunțate instanța a constatat că acordarea priorității pietonilor aflați în traversarea străzii pe sensul de mers al autovehiculului este obligatorie pentru conducătorii auto și nu facultativă, textul de lege neprecizând și o altă modalitate de săvârșire a faptei, respectiv aceea de a ”împiedica” trecerea pietonilor așa cum a susținut petentul, motiv pentru care această susținere a fost înlăturată.

În ceea ce privește situația de fapt, instanța a constatat că din planșele fotografice înaintate la dosarul cauzei și din înregistrarea video vizionată în ședință publică în prezența apărătorului petentului, a reieșit cu claritate că pietonul se afla pe trecerea de pietoni, în curs de traversare, în momentul în care petentul a trecut peste marcajul trecerii de pietoni și nu i-a acordat prioritate de trecere deși pietonul se afla pe sensul său de mers.

Instanța a constatat, în urma administrării probatoriului, că mențiunile din cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat corespund realității, că petentul nu a reușit să facă dovada unei alte stări de fapt, astfel că plângerea a fost apreciată ca neîntemeiată fiind respinsă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul B____ L________-C_____ criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivele scrise de apel, apelantul petent precizează că plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal de contravenție a fost respinsă cu o motivare eronată că „ reiese cu claritate că pietonul se afla pe trecerea de pietoni, în curs de traversare, în momentul în care petentul a trecut peste marcajul trecerii de pietoni și nu i-a acordat prioritate de trecere deși pietonul se afla pe sensul său de mers”.

A apreciat că din analiza planșelor fotografice rezultă în mod cert că pietonul nu se afla pe sensul de deplasare al autovehiculului și mai mult, nici măcar nu se afla pe trecerea de pietoni în momentul în care autoturismul condus de petent avea deja roțile pe trecerea de pietoni.

A considerat că motivarea instanței este eronată și străină de această cauză pentru că este evident faptul că instanța de fond a reținut că a trecut cu autoturismul peste pietonul respectiv, neacordându-i prioritate deși se afla pe sensul său de mers.

Mai mult, la dosar se află și proba video (fila 39) din care rezultă că nu se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa deoarece pietonul s-a angajat trecerea străzii în momentul în care petentul era deja pe trecere, iar o eventuală manevră de oprire ar fi blocat circulația pietonului și acțiunea sa de traversare, fiind nevoit astfel să ocolească autoturismul prin față sau prin spate pentru a traversa, într-o astfel de situație continuarea mersului a fost cea mai bună opțiune pentru că manevra mersului înapoi este interzisă în intersecție și ar fi încurcat circulația la fel ca o manevră de oprire.

A precizat că în procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 26.02.2014 se arată că nu a acordat prioritate de trecere „ pietonilor angajați în traversarea străzii”, deoarece niciuna din probele aflate la dosar nu justifică această motivare pentru că este vizibil doar un singur pieton, iar acela a ajuns la trecerea de pietoni după ce autoturismul era deja pe trecerea de pietoni și nici dacă alerga nu putea atinge autoturismul.

De asemenea, procesul verbal din data de 12.06.2014 încheiat la Judecătoria Tg-J__ (fila 40) cu ocazia vizionării CD-ului înaintat de I__ G___ conține atât mențiunile instanței, cât și mențiunile avocatului, deoarece deși s-a realizat vizionarea în același timp, au fost exprimate 2 păreri contrare.

Mențiunile instanței, potrivit cărora: „ se observă autoturismul condus de petentul B____ L________ C_____, care a continuat deplasarea sa, observându-se în imagine în același timp și pietonul care începuse traversarea trecerii de pietoni” sunt totodată contrazise și de planșele foto.

Din planșele foto 1 și 2 (fila 23) rezultă că pietonul nu pășise pe trecerea de pietoni când autoturismul se afla deja pe trecere (ora 10:53:02) iar din planșele foto 3, 4 și 5 (filele 23, 24) rezultă că în momentul în care pietonul a pășit pe trecerea de pietoni, autoturismul se afla cu roțile din spate pe trecerea de pietoni (ora 10:53:03, iar dacă oprea pietonul nu putea traversa pe trecere și era nevoit să ocolească autoturismul).

De astfel și din planșa foto 6 (fila 24) rezultă că după ce pietonul a făcut un pas, autoturismul trecuse deja în totalitate de trecerea de pietoni (ora 10:53:04) astfel că a putut traversa nestingherit.

Pentru a dovedi cele menționate, a solicitat vizionarea CD-ului înaintat de I__ G___ (fila 39 din dosar) ce conține înregistrarea video radar.

Față de aceste aspecte, a solicitat admiterea apelului și modificarea hotărârii apelate în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție.

Deși prin rezoluția din data de 23.10.2014 i s-a comunicat intimatei Inspectoratul de Poliție Județean G___ o copie de pe cererea de apel formulată de apelantul petent B____ L________ C_____, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 15 zile de la primirea copiei de pe cererea de apel, intimatul petent nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

D____ urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 13.01.2014, fiind citate părțile.

Apelul este nefondat.

Din examinarea apelului pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, în raport de criticile invocate și prin prisma dispozițiilor art. 466 și urm. din codul de procedură civilă tribunalul reține că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Ca stare de fapt se reține că prin procesul-verbal de contravenție contestat s-a dispus sancționarea petentului cu sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100 alin.(3) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reținându-se în sarcina sa că la data de 26.02.2014, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca Peugeot cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX pe _____________________ municipiul Târgu J__ nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat regulamentar.

Faptul că apelantul-petent a încălcat dispozițiile OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice respectiv art. 100 alin. (3) potrivit căruia „ Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;” este dovedit cu procesul-verbal de constatarea contravenției și probele produse de intimată, respectiv înregistrarea video a faptei reținută în sarcina petentului și planșele foto consemnate cauzei la filele 23-25 din dosarul instanței de fond.

Totodată, din analiza imaginilor conținute de CD-ul nr. 1/268/106 din data de 04.06.2014 cuprinzând înregistrarea video efectuată de către intimată tribunalul reține ca stare de fapt, așa cum s-a consemnat și în procesul-verbal încheiat cu ocazia vizionării în ședință publică, că autoturismul condus de petent a efectuat viraj dreapta și a intrat pe __________________________-se pe trecere în momentul în care un pieton aflat în partea stângă a pășit pe trecerea de pietoni. Intenția pietonului de a traversa era evidentă înainte ca autoturismul să fi ajuns la trecere iar faptul că pietonul se angaja în traversare pe a doua bandă și autoturismul condus de petent circula pe prima bandă, ambele benzi fiind însă pe sensul de deplasare a autoturismului, nu este relevant și nu poate duce la concluzia că petentul nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, așa cum susține acesta, norma de sancționare fiind clară, ea referindu-se la sensul și nu la banda de deplasare a autovehiculului.

Față de cele expuse, apărările petentului au fost corect înlăturate de instanța de fond.

Așa fiind, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică, dând o interpretare corectă probatoriului administrat.

Constatând existența faptei contravenționale și vinovăția petentului, instanța de apel apreciază și că prin aplicarea sancțiunii, respectiv minimul amenzii contravenționale, intimata a realizat o corectă individualizare a sancțiunii, în raport de gravitatea faptei săvârșite, procesul-verbal respectând așadar și condiția de proporționalitate cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de scopul urmărit și de urmarea produsă, dar și de valorile sociale ocrotite prin dispozițiile legale în baza cărora petentul a fost sancționat, în condițiile în care O.U.G. nr. 195/2005 privind circulația pe drumurile publice precum și Regulamentul său de aplicare aprobat prin H.G. nr. 1391/2006 reglementează contravenții care au un pericol social ridicat, pentru a căror respectare și garantare legiuitorul a prevăzut și sancționat contravenții de pericol fiind necesar și suficient să se constate săvârșirea faptei, nu un rezultat concret, privit în materialitatea sa.

În baza art. 100 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice i s-a aplicat contestatorului și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, sancțiune complementară obligatorie potrivit textului de lege menționat. Tribunalul constată că și această sancțiune a fost aplicată în mod legal.

În consecință, potrivit dispozițiilor legale menționate pe parcursul considerentelor și în baza probelor pertinente, utile și concludente administrate și întrucât probele administrate nu au înlăturat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatarea contravenției, apelul va fi respins.

Văzând și dispozițiile art. 480 alin. (1) din codul de procedură civilă;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent B____ L________ C_____ având CNP xxxxxxxxxxxxx și domiciliul în municipiul Târgu J__, _____________________, _____________, _________________ împotriva sentinței civile nr. 3840 din data de 12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G___ având C.I.F. xxxxxxx și sediul în municipiul Târgu J__, ____________________, județul G___.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2015.

Președinte, L_______ M_____		Judecător, I__ S_________
	Grefier, E________ A____ B____

red. L.M./ tehn. E.B.

4 ex./21 februarie 2015

J. fond R.B. T____