R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIE Nr. 604/A/2014

Ședința publică de la 20 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C______ F______

Judecător M_____ B_____ B___

Grefier D____ M_____

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanții I____________ T_________ DE MUNCĂ și L____ B & B SRL împotriva sentinței civile nr.246/2014 pronunțată de Judecătoria Cîmpeni , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este lega îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Se constată că , mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06.11.2014 când din lipsă de timp pentru a delibera instanța a amânat pronunțarea la data de 20.11.2014 , încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Asupra apelului de față;

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 20.12.2013 sub număr XXXXXXXXXXXXX, petenta L____ B&B SRL a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ A___, în principal, anularea procesului – verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/22.11.2013 și restituirea amenzii contravenționale achitate, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment și restituirea amenzii achitate.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în fapt, în urma controlului efectuat la societate de către inspectorii intimatei s-a încheiat procesul – verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/22.11.2013, prin care aceasta a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 4.000 lei, reținându-se că petenta nu poate face dovada că lucrătorii unității I.R. și A.V. au fost instruiți corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă cu ocazia angajării în unitate.

Petenta a mai arătat că la data de 19.11.2013 au venit la sediul societății trei angajați ai intimatului, cărora le-au fost puse la dispoziție documentele și informațiile solicitate și care au făcut verificări la fața locului, fără a încheia proces – verbal în acea zi. Ulterior, la data de 22.11.2013, doi dintre inspectori s-au prezentat din nou la sediul societății petente, aducând cu ei procesul – verbal ________ nr. xxxxx/22.11.2013 și două procese – verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, respectiv _________ xxxxx, contestat prin prezenta acțiune și ________ xxxxx/22.11.2013, contestat pe cale separată. Aceste procese – verbale au fost prezentate reprezentantului legal al petentei deja completate la toate rubricile, fără a-l întreba dacă are obiecțiuni.

Petenta a susținut că procesul – verbal contestat este lovit de nulitate absolută în temeiul dispozițiilor O.G. nr. 2/2001. Astfel, procesul – verbal nu a fost semnat de toți inspectorii care au realizat controlul, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind semnat doar de către un inspector. Un alt motiv de nulitate este faptul că în procesul – verbal nu se menționează corect data comiterii faptei. Aceasta poate fi cel mult data constatării faptei și nici într-un caz data comiterii. De asemenea, procesul – verbal a fost încheiat cu nerespectarea liniilor directoare care rezultă din jurisprudența CEDO, în special Hotărârea din 04.10.2007, cauza A_____ vs. România, care a dispus că toate garanțiile din materie penală trebuie respectate și în materie contravențională, în special prezumția de nevinovăție. Astfel, agenții constatatori trebuie să facă toate cercetările și verificările necesare în cadrul controlului, pornind și respectând pe tot parcursul controlului prezumția de nevinovăție.

De asemenea, petenta a mai susținut că există neconcordanțe în cuprinsul procesului – verbal de contravenție în ceea ce privește locul și modalitatea întocmirii fără un martor. Agentul constatator a completat procesul – verbal cu toate rubricile, a menționat că nu există martori pentru că a fost întocmit la sediul I.T.M. A___, apoi s-a deplasat la sediul petentei unde l-a prezentat deja completat procesul – verbal reprezentantului societății care, din această cauză, a refuzat să-l semneze. Semnarea procesului – verbal nu s-a făcut la sediul I.T.M., ci la sediul societății petente. Cu toate acestea, agentul constatator nu a mai apelat la niciun martor atunci când a prezentat spre semnare procesul – verbal și când reprezentantul petentei a refuzat să semneze, pentru a spune motivul refuzului semnării. Procesul – verbal era deja completat.

Organul de control a reținut o contravenție constând în lipsa instruirii lucrătorilor unității pornind doar de la faptul că fișa de instruire nu fusese semnată de lucrătorul respectiv și de persoana care a efectuat verificarea instruirii. Agentul constatator nu s-a adresat persoanei care a făcut instruirea pentru a-i cere lămuriri în acest sens. Este sancționată de legiuitor lipsa instruirii lucrătorilor, iar nu lipsa semnării fișelor de instructaj.

Petenta a mai arătat că și-a îndeplinit obligațiile de instruire a lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă, aspect care poate fi confirmat și de martorii audiați în cauză, persoane cu studii de specialitate. Art. 250 N.C.P.C. arată că sunt mijloacele de probă.

În ceea ce privește solicitarea în subsidiar, petenta a solicitat a se observa faptul că nu a creat nicio stare de pericol și nu a adus atingere vreunei valori sociale protejate de lege. Din constatările organului de control nu rezultă cu certitudine că instruirea lucrătorilor nu a fost efectuată, ci doar că eventual lucrătorii vizați nu au semnat fișele de instruire. Pericolul social concret este minim, abaterea neavând urmări.

În drept au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, art. 6 din CEDO și jurisprudența aferentă.

În susținerea plângerii, legal timbrată (f. 18), s-au depus înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, respectiv: procesul – verbal ________ nr. xxxxx, procesul – verbal de control ________ nr. xxxxx/22.11.2013, dovada plății amenzii, fișe de instruire pentru lucrătorii vizați (f.10-17).

În probațiune, petenta a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosar și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii I____ R______ și A_____ V______ (f. 52-60).

Prin întâmpinarea formulată de intimat (f. 23-24), acesta a solicitat respingerea plângerii formulată de petentă.

În motivare, intimatul a arătat că în urma controlului efectuat de inspectorii acestuia în data de 19.11.2013, la sediul societății petente, au fost depistate o ________ deficiențe care au fost reținute pe larg în procesul – verbal de control nr. xxxxx/22.11.2013, petenta fiind sancționată cu amendă judiciară în cuantum de 4.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art. 39, alin. 4 din Legea nr. 319/2006 raportat la prevederile art. 20.

A mai arătat intimatul că deși au fost prezentate fișele de instruire în domeniul SSM pentru numiții I____ R______ și A_____ V______, s-a constatat că acestea nu au fost semnate de către angajații societății și nici de persoana care se presupune că ar fi trebuit să efectueze verificarea instruirii.

Intimatul a apreciat că procesul – verbal contestat de către petentă a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor O.G. nr. 2/2001.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 319/2006 și H.G. nr. 1425/2006.

S-a anexat întâmpinării, în copie, procesul – verbal de control și fișele de instruire SSM (f. 25-33).

Petenta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 38-40), prin care a solicitat înlăturarea apărătorilor intimatului ca nefondate și admiterea cererii așa cum a fost formulată de aceasta.

În drept au fost invocate prevederile art. 201 (2) C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1095/2014 pronunțată de Judecătoria A___ I____ s-a admis în parte plângerea formulată de petenta L____ B&B SRL cu sediul în A___ I____, _____________________, jud. A___, JXXXXXXXXXXX , CUI RO2441917 în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ DE MUNCĂ A___ , cu sediul în A___ I____, ____________________. 7, jud. A___ pentru anularea procesului verbal ________ nr. xxxxx din 22.11.2013 și în consecință:

S-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 4.000 lei aplicată prin procesul verbal ________ nr. xxxxx din 22.11.2013 cu sancțiunea avertismentului.

S-a menținut în rest procesul verbal contestat.

S-a dispus restituirea către petentă a sumei de 2000 lei reprezentând jumătate din minimul amenzii achitată de petentă conform ordinului de plată nr. 179/06.12.2013 .

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxx din 22.11.2013 (fila 10-11) petenta L____ B&B SRL a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 4000 lei de către intimata I____________ T_________ DE MUNCĂ A___, reținându-se faptul că angajatorul nu poate face dovada că lucrătorii I____ Remulus și A_____ V______ angajați în cadrul unității din 01.11.2013 au fost instruiți corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă cu ocazia angajării în unitate , în fișele se instruite în domeniul securității și sănătății fiind consemnate o instrucție de 8 ore efectuată la 01.11.2013, fără ca lucrătorul care a efectuat acel instructaj și angajații să fie semnat fișele.

Fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal de contravenție, se încadrează în dispozițiile art 20 din Legea 319/2006.

Examinând cu prioritate procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx din 22.11.2013 sub aspectul legalității întocmirii sale, prin prisma motivelor ce atrag ineficacitatea acestuia, ce pot fi reținute și din oficiu, instanța a apreciat că procesul verbal antemenționat a fost încheiat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale imperative, edictate pentru încheierea sa valabilă.

Astfel, instanța a reținut faptul că procesul verbal antemenționat cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute conform art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator.

În acest context, instanța nu a reținut critica invocată de către petent în sensul că procesul verbal este lovit de nulitatea absolută , trebuind să fie semnat de toți cei 3 inspectori din cadrul ITM A___ raportat la împrejurarea că un singur agent constatator a încheiat procesul verbal, iar din examinarea procesului verbal reiese că acesta a semnat procesul verbal suspus analizei. În acest context, instanța a apreciat că nu are nicio relevanță sub acest aspect faptul că acel control a fost efectuat de o echipă formată din 3 inspectori , câtă vreme doar unul a încheiat procesul verbal de contravenție pe care de altfel l-a și semnat.

Instanța nu a primit nici critica petentului în sensul că procesul verbal este lovit de nulitate absolută întrucât în mod eronat s-a reținut că data comiterii contravenției ar fi trebuit să fie data angajării celor două persoane -01.11.2013, nicidecum data de 22.11.2013. În acest sens, instanța a reținut că în cazul de față contravenția este una continuă, practica judiciară statuând în sensul că atâta timp cât legea impune îndeplinirea unei obligați până la un anumit termen , ajungerea la termen fără a fi îndeplinit obligația consumă contravenția și o și epuizează, întrucât efectele neîndeplinirii actului rămân aceleași. Dacă nu există însă un interval de timp, cum este cazul de față până la care să fie îndeplinită obligația, contravenția va putea fi socotită continuă., astfel că instanța a apreciat că în mod corect a fost reținută data contravenției conform procesului verbal contestat.

Critica petentei în sensul că procesul verbal este lovit de nulitate întrucât nu a fost încheiat în conformitate cu dispozițiile CEDO nu au putut fi primite raportat la împrejurarea că agenții constatatori au încheiat procesul verbal în urma verificărilor efectuate, reținând pe baza actelor puse la dispoziție de petentă că nu s-a făcut instructajul numiților I____ R______ Ieronim și A_____ V______, conform disp. art. 20 al. 1 din Legea 319/2006. În acest sens, instanța a reținut că intimata a probat cele consemnate cu fișele de la filele 30-33 puse la dispoziția sa de intimată ținând cont și de dispozițiile art. 81 al. 1 din HG 1425/2006

Instanța nu a putut primi nici critica invocată de petentă în sensul că procesul verbal este lovit de nulitate deoarece nu a fost semnat de un martor asistent, întrucât, pe de o parte, în procesul verbal de contravenție s-a consemnat faptul că reprezentantul petentei refuză să semneze, iar pe de alt parte, întrucât nesemnarea procesului verbal de un martor asistent este sancționată cu nulitatea relativă a procesului verbal contestat, condiționată de dovada unei vătămări de către petentă ceea ce aceasta nu a făcut.

Constatând că procesul verbal de contravenție întrunește exigențele edictate de prevederile OG nr. 2/2001 ca o garanție a legalității acestuia, instanța a procedat la cercetarea temeiniciei procesului verbal atacat, sens în care reține următoarele:

Dispozițiile speciale cu aplicabilitate în domeniul contravențional, respectiv cele cuprinse în OG nr. 2/2001 nu conțin reglementări exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatarea a contravenției.

Cu toate acestea, fiind vorba despre un act cu natură juridică duală - de act administrativ (fiind încheiat în regim de putere publică de un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii), supus unei proceduri speciale de contestare și de mijloc de probă – instanța a apreciat că sunt aplicabile principiile generale ce guvernează actele administrative privind prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal încheiat în urma unor constatări ale agenților învestiți cu prerogative de putere publică.

Astfel, în ceea ce privește forța probantă a procesului verbal de contravenție încheiat ca urmare a unor constatări personale ale agenților constatatori din perspectiva jurisprudenței Curții EDO statuată în interpretarea art. 6 din Convenție, instanța reține că forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, Hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit aceleiași orientări jurisprudențiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța a procedat la audierea în calitate de martori a numiților I____ R______ Ieronim- fila 52 și A_____ V______- fila 60. Ambii martori au declarat faptul că s-a procedat la efectuarea instructajului, că nu s-au semnat fișele corespunzătoare, dar că ulterior au fost chemați să le semneze. Raportat la împrejurarea că așa cum au declarat martorii au încheiat convenții de colaborare cu petenta, contracost, instanța a înlăturat depozițiile celor doi martori apreciind că sunt subiective.

Din examinarea probelor administrate în cauză-înscrisuri - instanța a reținut că la primirea în muncă a numiților I____ R______ Ieronim și A_____ V______, conform disp. art. 20 al. 1 din Legea 319/2006 trebuia să li se facă instructajul în domeniul securității și sănătății în muncă.

Conform disp. art. 81 din HG 1425/2006:

„(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fișa de instruire individuală, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei și datei instruirii.

(2) Completarea fișei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii.

(3) După efectuarea instruirii, fișa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit și de către persoanele care au efectuat și au verificat instruirea.

(4) Fișa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă și va fi însoțită de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii.

(5) Fișa de instruire individuală se păstrează în întreprindere/unitate, de la angajare până la data încetării raporturilor de muncă”.

Raportat la aceste dispoziții reiese că dovada că instructajul a fost efectuat este completarea fișelor de instruire și semnarea lor de către persoana instruită și de cei care au făcut instruirea și verificarea. Or, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului- filele 30-33 reiese că numiții I____ R______ Ieronim și A_____ V______ nu au semnat fișele de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă.

Din actele dosarului – filele 14-17 rezultă că numiții I____ R______ Ieronim și A_____ V______ au semnat ulterior fișele de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă.

Din aceste considerente, instanța a considerat pe deplin dovedite faptele contravenționale reținute în sarcina petentei, neputând reține criticile invocate de către petentă sub aspectul temeiniciei procesului verbal. .

Cercetând în continuare proporționalitatea sancțiunii aplicate petentei prin procesul verbal de contravenție, instanța a apreciat următoarele:

Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea contravențională aplicată în concret contravenientului trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al conduitei adoptate de petent, dispozițiile legale oferind o ________ criterii relevante din această perspectivă, anume: împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, potrivit art. 7 alin. 3 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.

Sub acest aspect în contextul probator administrat în cauză, reținând săvârșirea faptei de către petentă, gradul de pericol social scăzut al faptei, de conduita petentei care a avut o atitudine sinceră, de împrejurarea că ulterior s-a procedat la efectuarea instructajului în domeniul sănătății și securității în muncă a numiților I____ R______ Ieronim și A_____ V______ din înscrisurile de la filele 14-17 rezultând că numiții I____ R______ Ieronim și A_____ V______ au semnat ulterior fișele de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și cuantumul ridicat al amenzii aplicate, de 4.000 lei, instanța a apreciat că aplicarea sancțiunii avertismentului este suficientă pentru a asigura conformarea și pe viitor la dispozițiile legale.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel I____________ T_________ de Muncă A___ solicitând admiterea apelului formulat, schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul respingerii în totalitate a plângerii formulate de către către ______________ SRL cu sediul în A___-lulia, ___________________, jud. A___, CUI2441917, înmatriculată sub nr. JXXXXXXXXXXX, împotriva procesului - verbal de constatare a contravențiilor nr.xxxxx/22.11.2013 încheiat de inspectorii de muncă ai I.T.M. A___.

În motivare se arată că, în fapt, în data de 19.11.2013, la S.C." L____ B & B " SRL , s-a veri ficat de către inspectorii de muncă modul în care se respectă prevederile legislației în vigoare privind domeniul relațiilor de munca și cel al securității și sănătății în muncă, ocazie cu care au fost depistate o ________ deficiențe care au fost reținute pe larg în procesul-verbal de control nr.xxxxx/22.11.2013, iar pentru remedierea acestora au fost dispuse măsurile obligatorii din anexele la acest proces-verbal.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare nr.xxxxx/22.11.2013, s-a reținut în sarcina societății săvârșirea contravenției prevăzute la art.39, alin.4, din Legea 319/2006 raportat la prevederile art.20, care prevede obligații și stabilesc răspunderi astfel:

„Art. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiții pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta si adecvata in domeniul securității si sanatatii in munca, in special sub forma de informații si instrucțiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:

a) la angajare;

b)la schimbarea locului de munca sau la transfer;

c)la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent;

d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

e) la executarea unor lucrări speciale;

(2) Instruirea prevăzuta la alin.(l) trebuie sa fie:

a) adaptata evoluției riscurilor sau apariției unor noi riscuri;

b) periodica si ori de cate ori este necesar;

(3) Angajatorul se va asigura că lucrătorii din întreprinderi și/sau unități din exterior, care desfășoară activități în întreprindere și/sau unitatea proprie, au primit instrucțiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitatea și sănătatea în muncă, pe durata desfășurării activităților.

(4) Reprezentanții lucrărilor cu răspunderi specifice in domeniul securității si sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzătoare."

In caz contrar la art.39 alin.4, legea prevede: „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4 000 lei la 8 000 lei încălcarea dispozițiilor . . .art. 13 lit.h...20..".

Mai exact pentru numiții I____ R______ și A_____ V______ care prestau activitate in cadrul societarii din data de 01.11.2013, contravenienta nu a asigurat condiții necesare pentru ca susnumiții să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, sub formă de informații și instrucțiuni de lucru specifice locului de muncă și postului.

Deși au fost prezentate fișele de instruire în domeniul SSM pentru susnumiții, s-a constatat că acestea nu au fost semnate de către angajații _____________ persoana care se presupune că ar fi trebuit să efectueze verificarea instruirii, aspect din care rezultă că aceștia nu au fost instruiți conform legislației în domeniul securității și sănătății în muncă.

De asemenea, HG nr. 1425/2006-Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă, prevăd în acest sens următoarele:

„Art. 77 Instruirea lucrători/or în domeniul securității și sănătății în muncă cuprind 3 faze:

a) instruirea introductiv-generală;

b) instruirea la locul de muncă

c) instruirea periodică. „

„Art.81 (1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fișe de instruire individuală conform

modelului prezentat în anexa 11, cu indicarea materialului predat, a duratei și datei instruirii.

(2) Completarea fișei de instruire individuală se va face cu pix ci pastă sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii.

(3) După efectuarea instruirii fișa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit și de către persoanele care au efectuat și verificat instruirea

(4) Fișa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă și va fi însoțită de o copie a fișei de aptitudini completată de medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare.".

În urma administrării probelor s-a constatat de către instanța de fond că starea de fapt a fost corect reținută de organul de control, însă aceasta a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertisment apreciind că fapta prezintă pericol social scăzut. Fapta contravențională nu este mai puțin gravă doar pentru faptul că „ ulterior controlului s-a procedat la efectuarea instructajului în domeniul securității și securității în muncă ".

Nici atitudinea contravenientei nu a fost tocmai „ una sinceră așa cum a apreciat instanța de fond. Aceasta nu a recunoscut săvârșirea contravenției în ciuda tuturor probelor existențe.

Față de toate aceste aspecte, apreciază că greșit instanța de fond a apreciat că fapta contravențională nu prezintă pericol social și a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertisment.

Date fiind cele arătate mai sus și a riscului mărit de producere a accidentelor de muncă, datorită prestării activității în condițiile reținute atât de procesul verbal de sancționare, ce nu corespund modalităților legale de desfășurare a activităților, consideră că în mod corect inspectorii de muncă au apreciat starea de fapt, stabilind sancțiunea contravențională.

În drept: Legea 319/2006, HG 1425/2006, NCPC .

Petenta ____________ SRL a formulat la rândul ei apel incident solicitând admiterea apelului său și rejudecând fondul să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx încheiat de I.T.M. A___ la data de 22 noiembrie 2013 (în continuare „Procesul-verbal AB xxxxx) ca nelegal / netemeinic și pe cale de consecință restituirea amenzii contravenționale achitate de societate.

În continuare se arată următoarele:

1. Motive de constatare a nulității / anulare a Procesului-verbal AB xxxxx ca nelegal în temeiul dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare (în continuare „OG 2/2001")

a) Procesul-verbal AB xxxxx nu a fost semnat de toți inspectorii care au realizat controlul

Așa cum rezultă din procesul-verbal de control ________ nr. xxxxx/22.11.2013 (în continuare Procesul verbal de control, anexat prezentei), controlul a fost realizat de trei inspectori din cadrul I.T.M. A___, și anume A___ A_____, I_______ G_______ și U______ I_______. Cu toate că au fost trei inspectori care au verificat și controlat activitatea sa pe tematica de control iar procesul-verbal de control pe tematica securitate și sănătate în muncă este semnat de doi dintre aceștia, Procesul-verbal AB xxxxx este semnat doar de către unul dintre ei, dna A___ A_____.

b) Procesul-verbal AB xxxxx a fost încheiat cu nerespectarea prezumției de nevinovăție care rezultă din liniile directoare ale jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în special Hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza A_____ vs. România (cererea nr. xxxxx/03).

Prin Hotărârea din 4 octombrie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dispus că toate garanțiile din materie penală trebuie respectate și în materie contravențională1, în special prezumția de nevinovăție.

Astfel, contrar celor susținute de instanța de fond, procesul-verbal de control nu poate dispune de o prezumție de legalitate, aceasta fiind în totală contradicție cu principiul echipolentei procedurilor în ansamblu invocat de chiar instanța de fond. Mai susține că, pentru a reține săvârșirea unei contravenții în sarcina sa, instanța de fond a plecat de la prezumția de legalitate a procesului-verbal de control și sancționare, pe care a coroborat-o exclusiv cu prezumții, trase din constatările personale ale agenților constatatori, fără a verifica că respectivii agenți constatatori au făcut toate cercetările și verificările necesare în cadrul controlului.

CEDO a indicat cu fermitate că nu petentului, ci organelor statului le revine sarcina de a face proba existentei faptei, astfel încât în cazul de față le revenea agenților constatatori sarcina de a strânge toate elementele de probă, de a le prezenta petentului, de a le discuta cu reprezentantul acestuia și de a constata săvârșirea unei fapte doar după ce toate elementele constitutive indicau în acest sens.

Arată că , în cazul de față, agenții constatatori s-au limitat la verificări scriptice pe care, fără măcar să le pună în discuție sau să le coroboreze cu alte probe, le-au considerat suficiente pentru a reține săvârșirea unei contravenții. Acest lucru rezultă și din formularea introductivă a constatărilor: „(angajatorul nu poate face dovada că [...]"ceea ce denotă o răsturnare a sarcinii probei și a prezumției de nevinovăție - conform jurisprudenței CEDO consacrate în materie, nu angajatorul trebuie să facă dovada că nu a comis contravenția, ci agenții constatatori trebuie să probeze existența contravenției în toate elementele sale.

Astfel, consideră că Procesul-verbal AB xxxxx a fost întocmit cu încălcarea principiilor și garanțiilor prevăzute de CEDO și prin urmare se impune anulat.

Mai arată că, neconcordanțele care există în cuprinsul Procesului-verbal AB xxxxx în ceea ce privește locul și modalitatea întocmirii fară un martor. Conform art. 19 din OG 2/2001, procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina de contravenient, iar în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator trebuie să facă mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor. în cazul de față, agentul constatator a completat Procesul-verbal AB xxxxx cu toate rubricile lui, a menționat că nu există martori pentru că a fost întocmit la sediul ITM, apoi s-a deplasat la sediul petentei unde a prezentat procesul-verbal deja completat reprezentantului legal al societății care din această cauză a refuzat să semneze. Cu toate acestea, agentul constatator nu a mai apelat la niciun martor atunci când a prezentat spre semnare Procesul-verbal AB xxxxx și când reprezentantul societății a refuzat să semneze, lucru care nu s-a mai întâmplat la sediul ITM ci la sediul petentei. Un eventual martor ar fi putut în acest caz să confirme că Procesul-verbal AB xxxxx a fost prezentat spre semnare completat la toate rubricile lui și că elementele constatate nu au fost discutate în prealabil cu reprezentantul subscrisei.

Din aceste motive consideră că au fost încălcate și prevederile art. 19 din OG 2/2001 și că prin aceasta au fost vătămate drepturile la apărare ale subscrisei, ceea ce justifică anularea Procesului-verbal AB xxxxx.

Instanța de fond a reținut că nici acest aspect nu ar putea fi reținut deoarece o astfel de lipsă este sancționată doar cu nulitatea relativă, condiționată de dovada unei vătămări de către petenta, „ceea ce aceasta nu a făcut". Subliniază că vătămarea societății provine tocmai din faptul că a fost sancționată cu amenda pornind doar de la niște verificări scriptice, sumare, pe care agenții constatatori nu au considerat necesar să le coroboreze cu alte probe (nici măcar cu faptul că fișa de instruire era semnată de persoana care a efectuat instruirea), încălcând atât prezumția de nevinovăție cât și obligația lor de a proceda la o verificare completă și echidistantă a întregii situații de fapt. Subliniază că rolul primordial al inspectorilor nu trebuie să fie acela de a aplica sancțiuni, ci constă în primul rând în a verifica respectarea legii iar pentru aceasta este nevoie să facă toate demersurile necesare și nu să profite de elemente disparate pentru a-și forma o convingere subiectivă pe baza căreia apoi să aplice amenzi, pe motiv că oricum există o procedură de contestare. Iar în condițiile în care în cadrul procedurii de contestare se pleacă de la prezumția de legalitate a procesului-verbal, așa cum a facut-o instanța de fond, se aduce încă o dată atingere principiului prezumției de nevinovăție.

2. Motive de anulare a Procesului-verbal AB xxxxx ca netemeinic.

Instanța de fond a considerat „pe deplin dovedite faptele contravenționale reținute în sarcina petentei pornind de la premisa cum că procesul-verbal de control beneficiază de o prezumție de legalitate și temeinicie coroborate cu reținerile agenților de control cum că fișele de instruire nu au fost semnate de lucrătorii instruiți (dar erau semnate de persoana care a efectuat instruirea!).

Pentru a reține aceasta, instanța de fond nu a purces la nicio verificare suplimentară a situației de fapt și nu a solicitat de la organul de control o probă completă cu privire la modalitatea în care a avut loc controlul și la metodele de coroborare a probelor care au dus la reținerea contravenției. Mai mult decât atât, instanța de fond a înlăturat mărturiile martorilor - cei doi lucrători în cauză - care au confirmat efectuarea instruirii, pe motiv că sunt subiective deoarece aceștia „au încheiat convenții de colaborare cu petenta, contracost.

Subliniază că potrivit art. 324 C.pr.civ., în aprecierea declarațiilor martorilor instanța trebuie să țină cont de împrejurările în care aceștia au luat cunoștință de faptele ce fac obiectul declarației lor, iar în cazul de față acești doi martori sunt cei mai în măsură să confirme sau să infirme efectuarea instructajului care îi privește. încă din etapa când au fost propuși de subscrisa ca martori intimata și instanța de fond știau că aceștia sunt salariați ai societății și nu au fost obiecții în acest sens, ceea ce conduce la o achiesare tacită a ascultării lor, cu consecința că ulterior mărturia lor trebuie luată în considerare și nu înlăturată de plano pe motive de subiectivitate.

Astfel, solicită ca în reevocarea situației de fapt și a probatoriului în apel, să se aibă în vedere și mărturiile celor doi martori propuși de societate și audiați în prima instanță. .

În drept: dispozițiile OG 2/2001 și C. pr. Civ.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate cât și a dispozițiilor legale în materie, se rețin următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr xxxxx/22.11.2013, petenta a fost sancționată cu amenda în cuantum de 4000 lei , pentru săvârșirea contravențiilor prev.de art. 20 din Legea nr.319/2006 pentru faptul că angajatorul nu poate face dovada că lucrătorii I____ R______ și A_____ V_______ au fost instruiți în domeniul securității numcii , încâlcându-se astfel prevederile art.77, 81 al.3 din HG nr.1425/2006 coroborat cu art.20 din lg.319/2006.

Apelantul ITM A___ apreciază că instanța de fond deși a arătat că a fost săvârșită contravenția de către petentă, a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertisment și arată că fapta contravențională nu este mai puțin gravă dacă ulterior controlului s-a procedat la instruirea angajaților.

Într-adevăr, instanța de fond a reținut aceste aspecte, însă a apreciat în mod corect, față de circumstanțele cauzei că petenta a avut o atitudine sinceră și gradul de pericol social redus al faptei, dar și față de cuantumul ridicat al amenzii se poate înlocui sancțiunea amenzii cu ,,avertisment,,.

Aceasta cu atât mai mult cu cât martorul I____ R______ Ieronim fila 51 a declarat că de fapt instructajul în domeniul protecției muncii a fost făcut la angajare, însă nu a semnat fișa respectivă.

Astfel că în mod corect a procedat instanța de fond, drept pentru care apelul intimatului va fi respins.

Analizând procesul verbal de contravenție atacat prin prisma motivelor invocate în apelul incident, se rețin următoarele:

Procesul verbal mai sus menționat a fost încheiat cu respectarea cerințelor de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, așa cum corect a reținut și prima instanță. Astfel, procesul verbal cuprinde mențiunile referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele petentei, descrierea faptei reținute în sarcina acesteia din urmă, data săvârșirii faptei și semnătura agentului constatator.

Cu excepția elementelor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, a căror lipsa atrage nulitatea absolută a actului de sancționare, se reține că orice altă încălcare a prevederilor legale privind încheierea proceselor-verbale de contravenție ar putea să determine doar o nulitate relativă a acestora. Pentru a se reține însă incidența acestei sancțiuni este necesar să se invoce și să se probeze existența unei vătămări care să decurgă din viciul de formă constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.

În speță s-a invocat nulitatea procesului verbal contestat, pe motiv că nu a fost semnat de toți cei trei inspectori ITM care au participat la efectuarea controlului.

Potrivit art.16 al.1 din OG 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; nu se specifică deci faptul întocmirii și semnătrii de toți agenții care au luat parte la control, astfel că susținerile apelnatei sunt simple afirmații.

În al doilea rand, s-a susținut că procesul verbal a fost încheiat cu nerespectarea prezumției de nevinovăție; de asemena este o simplă afismație, întrucât agentul a consemnat stara de fapt existentă la sediul petentie în momentul controlului.

Aceasta pentru că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția relativă de legalitate, care poate fi răsturnată prin orice muijoc de probă.

Cum în speță petenta nu a reușit să răstoarne cele constatate de către agent, în mod correct instanța a reținut săvârșirea contravenției de aceasta.

Dimpotrivă, martorul audiat a arătat că la momentul controlului nu erau semnate fișele, ci numai după acesta.

Aceleași aspecte le-a relalat și martorul I____ R______ Ieronim.

Prin urmare, nu s-a reușit răsturnarea celor consemnate în procesul verbal atacat.

S-a mai susținut că ,procesul verbal atacat este netemeinic și că instanța nu a procedat la o verificare suplimentară a situației de fapt și nu a solicitat alte probe.

Nici nu mai era nevoie din moment ce martorii audiați au confirmat starea de fapt reținută de agentul constatator.

Prin urmare, susținerile apelantei petente sunt neîntemeiate.

Pentru aceste considerente, și apelul petentei apare ca neîntemeiat, drept pentru care, în baza art.48o al.1 cod procedură civilă va fi respins.

În speță nu sunt aplicabile pre. art.453 cod procedură civilă.

Așadar, argumentele instanței de fond nu sunt simple supoziții ci date concrete pe care și-a întemeiat soluția.

Pe de altă parte, așa cum reiese din actele de la dosar, petenta nu avea autorizație de funcționare, chiar dacă apelanta face trimitere la înscrisuri care atestă că îndeplinea condițiile pentru desfășurarea activității specifice la punctul de lucru.

Potrivit art.13 lit.c din legea nr.319/2006,

In vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în munca și pentru prevenirea accidentelor de munca și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații

c) sa obțină autorizația de funcționare din punctul de vedere al securității și sănătății în munca, înainte de începerea oricărei activități, conform prevederilor legale;

De asemenea, potrivit art.15 al. 1 lit.b din lg.359/2004,

(1) În vederea eliberării de către biroul unic din cadrul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal a certificatului de înregistrare conținând codul unic de înregistrare sau, după caz, a certificatului de înscriere de mențiuni, solicitantul are obligația să depună, o dată cu cererea de înregistrare și actele doveditoare, declarația-tip pe propria răspundere, semnată de asociați sau de administratori, din care să rezulte, după caz, că:

b) persoana juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii, pentru activitățile precizate în declarația-tip.

Cum aceste condiții nu arau îndeplinite și societatea petentă desgășura activitate, se constată că procesul verbal este legal întpcmit.

Iar în concret, date fiind circumstanțele cauzei, în speță nu existau motive pentru a se aprecia că se poate înlocui amenda cu avertismentul.

Cu atât mai mult cu căt ne aflăm în sfera unui domeniu sensibil – acela al alimentației publice în care, dacă normele de igienă nu sunt respectate se poate afecta sănătatea persoanelor consumatoare.

Astfel că, în mod corect a apreciat instanța de fond că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, în condițiile în care s-a constatat că faptele contravenționale au fost săvârșite de petentă și amenda a fost aplicată în cuantum minim.

Având în vedere cele mai sus expuse, instanța, în baza art.480 al 2 cod procedură civilă va respinge apelul petentei ca neîntemeiat.

În speță nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul principal declarat de intimatul ITM A___ împotriva sentinței civile nr. 1095/2014 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX.

Respinge apelul incident declarat de petenta ____________ SRL împotriva aceleiași sentințe.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Executorie.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Noiembrie 2014 .

Președinte, C______ F______		Judecător, M_____ B_____ B___
	Grefier, D____ M_____

Red. FC

Jud. fond P____ D____ E________

Tehnored. MD/4ex/07.01.2015

,