R O M Â N I A
TRIBUNALUL M____
SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA Nr. 136/2014
Ședința publică de la 20 Mai 2014
Completul constituit din:
Președinte A______ M____ A______
Judecător R_____ I_____ T____
Grefier L____ H______
Pe rol judecarea apelului formulat în contencios administrativ și fiscal de apelantul V____ I___ G_______, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în Tg. M____, _______________________, jud. M____, împotriva sentinței civile nr. 1705 din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești potrivit cărora „în cazul în care nici una dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale”, instanța, constatând că lipsesc părțile, va lăsa cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
În baza art. 482 din Noul Cod de procedură civilă, coroborat cu art.131 Noul Cod de procedură civilă, instanța verifică din oficiu competența și constată că aceasta este competentă general, material și teritorial să judece pricina conform dispozițiilor art. 34 alin 2 din O.G. nr. 2/2001.
Față de data comunicării hotărârii, data înregistrării cererii de apel și având în vedere termenul de apel reglementat prin dispozițiile art. 468 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă coroborat cu art. 34 alin.2 din O.G. nr. 2/2011, Tribunalul constată că apelul este declarat în termen.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța declară încheiată etapa cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
P___ sentința civilă nr. 1705 din 13 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX instanța a respins plângerea formulată de petentul V____ I___ G_______ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M____.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, cu privire la legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, că acesta cuprinde elementele esențiale prevăzute de lege și nu sunt cauze de nulitate absolută dintre cele prevăzute în mod limitativ de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Referitor la temeinicia procesului verbal contestat, instanța a reținut că intimatul s-a achitat de sarcina probei cu prisosință, constatând în urma vizionării CD-ului cuprinzând înregistrarea video radar din data de 5.06.2013 că petentul a circulat la data de 05.06.2013 orele 15:17 în localitatea Bălăușeri cu viteza de 109 km/h, viteza a fost înregistrată cu un aparat radar verificat metrologic și exploatat de un agent de poliție atestat ca operator pentru un astfel de aparat.
În ce privește sancțiunea aplicată petentului, instanța a constatat că este în limitele legale și conformă cu criteriile stabilite de dispozițiile art. 21 din OG nr.2/2001.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul V____ I___ G_______, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale și pe cale de consecință, în principal anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 05.06.2013, ca nelegal și nefundat și exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale și anularea măsurii reținerii permisului de conducere sau, în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor contravenționale aplicate prin procesul-verbal, cu cea a avertismentului.
În motivarea apelului, apelantul a susținut că procesul-verbal este pe deplin nelegal și netemeinic și a arătat că, într-adevăr, în data de 05.06.2013 s-a deplasat pe DN 13, localitatea Chendu cu mașina marca Audi XXXXXXXXX însă nu a atins niciodată viteza de 109 km/h așa cum se prevede în procesul-verbal. Pentru aceste motive, a considerat că sancțiunea nu a fost corect individualizată, procesul-verbal fiind nelegal.
A susținut de asemenea că nu a fost efectuată analiza in concreto a pericolului social. A invocat dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 și a arătat că agentul de poliție care a întocmit procesul-verbal nu a luat în calcul cele arătate de petent și faptul că nu a mai fost sancționat pentru astfel de fapte și nici că a fost de bună-credință, că nu a avut niciodată intenția de a eluda dispozițiile legale.
În apel nu s-a depus întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor de apel și a efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Petentul V____ I___ G_______ a fost sancționat prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 05.06.2013 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționate conform art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, reținându-se că în data de 05.06.2013, orele 16:20, în localitatea Chendu, a condus autoturismul Audi cu nr. XXXXXXXXX, cu viteza de 109 km/h.
Instanța de fond a reținut în mod judicios, sub aspectul temeiniciei actului de sancționare, că starea de fapt reținută a fost confirmată prin probatoriul administrat respectiv prin înregistrarea video prezentată, coroborată cu înscrisurile care dovedesc îndeplinirea condițiilor sub aspectul existenței omologării și verificării metrologice referitoare la cinemometrul folosit și a atestării agentului constatator pentru a-l folosi.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, tribunalul constată că pericolul social al faptei a fost corect apreciat și reținut, neexistând motive întemeiate pentru înlocuirea sancțiunii aplicate cu cea a avertismentului. În acest sens, reține că petentul a circulat în localitate cu o viteză ridicată, care depășește cu mult limita maximă prevăzută de actul normativ și care este de natură a crea o stare accentuată de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice, iar amenda aplicată de agentul constatator reprezintă minimul prevăzut de actul normativ pentru fapta sancționată. Ca atare, luând în considerare și înscrisul depus la filele 28-29 din dosarul de fond și anume istoricul abaterilor cu care petentul figurează în evidențele poliției rutiere, nu se poate considera că fapta sancționată prezintă un pericol social atât de redus încât amenda aplicată să apară ca fiind disproporționată, aceasta fiind stabilită cu respectarea prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
În consecință, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, astfel că, în baza art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul formulat de petentul V____ I___ G_______.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge apelul formulat de V____ I___ G_______, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales în Tg. M____, _______________________, jud. M____, împotriva sentinței civile nr. 1705 din 13.12.2013 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 20 Mai 2014.
Președinte, A______ M____ A______ |
|
Judecător, R_____ I_____ T____ |
|
Grefier, L____ H______ |
|
Redactat: Thred: A.M.A/13.10.2014
Listat: 14.10.2014/H.L
4 ex. jud. fond: D____ V________