Dosar nr.XXXXXXXXXXX - anulare hot. A__ –

R O M A N I A

CURTEA DE APEL S______

SECȚIA a II-a CIVILĂ

D E C I Z I A NR. 388

Ședința camerei de consiliu din 5 decembrie 2014

Președinte A______ M____

Judecător S____ O___

Grefier M________ M_____

Pe rol, judecarea (după anulare cu reținere spre rejudecare) acțiunii în anularea Hotărârii AGOA _______________________ formulată de reclamantul F_____ P___________ SA București, cu sediul în mun. București, ___________________-80, sector 1, prin reprezentant convențional SCA „P_______ N___ &Asociații”, av. A_____ B___, cu sediul în aceeași localitate, Calea D________ nr. 239, sector 1 în contradictoriu cu pârâta _______________________, cu sediul în mun. S______, ______________________ nr. 2, jud. S______.

La apelul nominal a răspuns avocat B___ A_____, pentru reclamant, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că pârâta a depus relațiile solicitate prin adresa aflată la fila 113 dosar, precum și o ________ înscrisuri în copie.

La solicitarea apărătorului reclamantului, instanța înmânează duplicatul răspunsului și a înscrisurilor depuse de pârâtă.

Avocat B___ A_____, pentru reclamant a depus decontul privind cheltuielile de judecată, cu documentația aferentă și a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, având în vedere motivele de nulitate invocate în cererea de chemare în judecată, expuse pe larg astăzi în fața instanței. A arătat că primul motiv de nulitate constă în încălcarea dreptului la informare prealabilă a acționarilor și are la bază redactarea lacunară a convocatorului, din formularea generică a acestuia neputându-se identifica persoana creditorului, a debitorului, care vor fi bunurile garantate și condițiile în care se vor încheia acele operațiuni de garantare și drept urmare, reclamantul a emis către societatea-pârâtă adresa nr. 1007 din 26.11.2013, prin care a solicitat date și informații suplimentare cu privire la pct. 2 de pe agenda ședinței, care consta în încheierea de operațiuni de garantare, la care societatea i-a răspuns prin adresa nr. 578/27.11.2013, dar în care a prezentat date și informații referitoare la celelalte puncte de pe ordinea de zi a ședinței, fără să-i ofere informațiile solicitate. În aceste condiții, reclamantul s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de a vota, solicitând a se observa că procurile pentru exercitarea votului trebuie depuse la societate cu 48 de ore înainte de data ținerii ședinței, acest termen fiind prevăzut de art. 125 alin. 3 din Legea societăților comerciale, ceea ce înseamnă că pârâta trebuia să analizeze materialele informative și să ajungă la o opinie cu privire la votul său, în sensul că votează pro sau contra acelui punct, mai înainte de data ținerii ședinței A__, fiind evident faptul că la momentul ținerii ședinței nu se poate analiza care ar fi impactul economic sau consecințele economice ale unui asemenea punct înscris pe ordinea de zi, constând în aprobarea garantării obligațiilor care aparțin unei societăți terțe.

A apreciat că, în măsura în care societatea nu avea alte informații suplimentare cu privire la acel punct și din acest motiv nu i-a comunicat reclamantului - așa cum a recunoscut și prin apelul promovat, se impunea tocmai ca în momentul la care s-a ținut ședința A__ și când susține că i s-au prezentat materiale suplimentare, să amâne și să stabilească o nouă dată a ședinței și să-i comunice reclamantului documentația depusă, pentru a-i da posibilitatea să analizeze oportunitatea economică a societății și să-și exprime un vot și nu să se forțeze o anumită hotărâre luată cu votul acționarului majoritar, fiindu-i încălcat astfel dreptul la informare.

Al doilea motiv de nulitate constă în faptul că hotărârea A__ este rezultatul exercitării abuzive a dreptului de vot a acționarilor majoritari ai societății bazată pe mai multe elemente, respectiv: nu sunt menționate în hotărârea adoptată și nici în convocator coordonatele economice și juridice ale viitoarelor acte de constituire de garanții, având în vedere că hotărârea are o formulare generică și față de modul în care a fost formulată, nu se identifică cuantumul și scadența creanțelor, precum și bunurile supuse garantării, ceea ce înseamnă că se deschide posibilitatea ca acele bunuri să fie stabilite unilateral de către terțul beneficiar ________________ în aceste condiții nu se poate stabili care este de fapt mandatul dat organelor de conducere și nu se poate realiza o cenzură în viitor, prin compararea actelor de constituire de garanții cu limitele mandatului dat de către adunarea generală prin hotărârea în discuție; din moment ce aceste coordonate economice și juridice nu au fost identificate, reclamantul nu poate stabili dacă este sau nu oportună economic o astfel de operațiune de garantare, tocmai pentru faptul că rămân foarte multe elemente necunoscute ale acestor viitoare operațiuni.

Apreciază că materialele informative și documentația corespunzătoare, despre care a susținut pârâta că ar fi fost prezentate în cadrul ședinței adunării generale, nu au existat și nu au fost niciodată întocmite și drept dovadă, nici nu au fost depuse la dosar. De asemenea, referitor la susținerea pârâtei din apel potrivit căreia, prin convocator nu a putut să arate toate elementele concrete ale acestor operațiuni viitoare pe motivul că acesta ar fi fost public, arată că, pe de o parte, Legea societăților comerciale prevede că un convocator trebuie să aibă un conținut explicit, iar pe de altă parte, prin adresa transmisă pârâtei, a solicitat să-i fie comunicate separat acele documente sau materiale informative de care avea nevoie pentru exprimarea votului.

Referitor la motivul de nulitate privind cauza ilicită, consideră că, din întreg ansamblul împrejurărilor de fapt și al conținutului hotărârii, aceasta nu a avut ca scop obținerea unui profit pentru societatea-pârâtă, ci în esență, să se procure un avantaj economic ___________________ era debitoare-fiscală și că s-a creat însă un risc de înstrăinare a bunurilor pârâtei, întrucât executarea silită care ar urma să fie pornită de către organele fiscale este aproape iminentă, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, în care se arată că la data de 30.09.2013, ________________ acel debitor pe care pârâta ar urma să-l garanteze avea datorii fiscale de peste 8 mil. lei, în condițiile în care cifra sa de afaceri pe anul 2012 era tot de peste 8 mil. lei, rezultând cu claritate faptul că societatea nu are venituri sau surse financiare suficiente pentru a acoperi acele obligații bugetare și că aproape inevitabil în măsura în care va încheia acte de constituire de garanție, bunurile vor fi și executate silit.

În acest context, riscurile economice pe care societatea le comportă sunt semnificative, astfel încât pct. 2 din hotărârea A__ are o cauză ilicită, fiind contrară intereselor reclamantului.

Un alt motiv de nulitate se referă la condițiile de formă ale procesului-verbal al ședinței, în sensul că nu cuprinde anumite mențiuni care sunt obligatorii pentru a se constata legalitatea organizării acelei ședințe, respectiv: nu este indicat locul ședinței și ca atare nu se poate ști dacă într-adevăr acționarii majoritari s-au întrunit la locul specificat în convocator, neregularitate care conduce la nelegalitatea organizării ședinței și implicit, la nulitatea hotărârii; trebuia să se constate în procesul-verbal că au fost îndeplinite formalitățile de convocare; secretara G_________ R_____ nu avea calitatea de acționar al societății-pârâte, astfel cum prevede legea. Consideră că aceste elemente dovedesc o nelegalitate a organizării ședinței A__, o nulitate a acestui proces-verbal de ședință care se răsfrânge și asupra hotărârii, iar în limitele disponibilității, solicită a se dispune în consecință.

Încă un motiv de nulitate ar fi lipsa cauzei, respectiv faptul că acționarii nu au urmărit de fapt protejarea unui interes economic al societății, ci procurarea unui avantaj economic către societatea terță Argos, solicitând a se avea în vedere și faptul că într-un proces identic, soluționat irevocabil, în care hotărârea avea un conținut similar, respectiv aceeași acționari majoritari ai pârâtei au votat ca societatea să garanteze cu bunurile sale proprii datoriile unor terți, s-a anulat hotărârea A__, precum și faptul că prima instanță, a cărei sentință a fost anulată doar pentru neregularități de procedură, a avut o judecată corectă pe fond. Cu cheltuieli de judecată detaliate prin nota depusă la acest termen, respectiv suma de 41.026,91 lei, pentru prima instanță și suma de 31.723,75 lei, pentru judecata în apel.

Întrebat fiind, dacă se află în posesia unor înscrisuri referitor la cheltuielile administrative indicate în cerere, apărătorul reclamantului a precizat că facturile depuse includ onorariile și cheltuielile administrative.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

C U R T E A,

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de înregistrată pe rolul Tribunalului S______ – Secția civilă la data de 24.01.2014, sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamantul F_____ P___________ SA București a chemat în judecată pârâta _______________________ solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună, în principal, anularea Hotărârii AGOA a pârâtei din data de 5.12.2013, respectiv a art. 2, prin care s-a aprobat garantarea de către aceasta, cu bunurile din patrimoniu, a eșalonării datoriilor pe care ________________ are față de ANAF, iar în subsidiar, anularea parțială a acestei hotărâri, respectiv a art. 2 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că redactarea lacunară a pct. 2 de pe ordinea de zi - aprobarea constituirii de garanții și a condițiilor de garantare - însoțită de refuzul pârâtei de a oferi infirmații/documente suplimentare, i-au încălcat dreptul la informare prealabilă, ceea ce reprezintă un motiv de nulitate al hotărârii; că, înafara enunțului în sine, convocatorul nu cuprinde niciun fel de informații, cum ar fi cele referitoare la valoarea creanțelor care urmează a fi garantate, bunurile ce vor forma obiectul garanțiilor, identitatea creditorului și a debitorului, eventuala remunerație cuvenită pârâtei și metoda de evaluare a remunerației, ceea ce aduce grave atingeri intereselor societății; că, nerespectarea cerințelor privind comunicarea prealabilă a materialelor informative, care rezultă atât din conținutul lacunar al convocatorului, cât și din refuzul pârâtei de a răspunde solicitării reclamantului - adresa nr. 1017/27.11.2013 - de a-i prezenta documente/informații suplimentare cu privire la condițiile concrete de garantare și la oportunitatea operațiunii de garantare, i-au încălcat dreptul la informare și în consecință, conduita adoptată de către societate i-a obstrucționat, într-un mod nepermis de lege, exercitarea dreptului de vot în deplină cunoștință de cauză; că, hotărârea atacată este rezultatul exercitării abuzive a drepturilor de vot ale acționarilor majoritari, fiind contrară drepturilor și intereselor legitime ale societății; că, faptul că hotărârea AGOA nu prevede niciun criteriu de determinare a coordonatelor economice și juridice în care organele de administrare pot să încheie actele constitutive de garanții asupra bunurilor pârâtei elimină într-un mod nepermis de lege posibilitatea cenzurării ulterioare a actelor în discuție, pe calea unei comparații cu limitele mandatului acordat de către AGOA; că, atâta vreme cât hotărârea AGOA se referă la bunuri nedeterminate ale pârâtei și la garantarea unor creanțe neidentificate, se creează riscuri economice majore de vătămare a intereselor societății, care s-ar găsi obligată la garantarea de creanțe oricât de mari și la constituirea în garanție a tuturor bunurilor sale și în concluzie, adoptarea unei astfel de măsuri de către acționarii majoritari, prin utilizarea unei formulări generice care exclude posibilitatea practică de cenzurare ulterioară a actelor de garantare, este expresia exercitării abuzive a dreptului la vot într-un sens contrar intereselor legitime ale societății; că, hotărârea are o cauză ilicită, întrucât față de absența scopului lucrativ al constituirii de garanții, rezultă că __________________ presta către Argos un serviciu care contravine intereselor sale legitime privitoare la obținerea unui profit, fapt care atrage nulitatea absolută a actelor de garanție, cauza acestora fiind contrară legii în conformitate cu art. 1.236 alin. (2) Cod civil și pe cale de consecință, hotărârea adunării generale a acționarilor societății prin care s-a aprobat un astfel de act este, la rândul său, nulă absolut deoarece în adunarea generală a acționarilor se formează voința exprimată de societate la încheierea actului nul; că, în cazul contractelor sinalagmatice, scopul imediat constă în reprezentarea sau prefigurarea mentală de către fiecare parte a contraprestației celeilalte părți, iar atunci când acest scop imediat nu există, lipsește însăși cauza contractului, sancțiunea care intervine fiind nulitatea relativă conform art. 1238 Cod civil, or în prezenta cauză, pârâta s-a obligat să presteze un serviciu în favoarea Argos, fără prefigurarea unei contraprestații a cărei întindere să fie rezultatul examenului de oportunitate ce trebuia realizat de către acționarii majoritari; că, din moment ce nu se identifică care anume bunuri pot forma obiectul garanției și care este întinderea creanțelor ce vor fi garantate, se constată că acționarii majoritari nu au examinat aceste aspecte și, deși nu le-au cunoscut și nu le-au cercetat, au decis să deschidă calea încheierii de acte păgubitoare pentru societate, din această conduită omisivă a acționarilor rezultând că au urmărit interesele patrimoniale ale Argos și nu interesele legitime ale societăți; că, stabilirea unei redevențe anuale de 2% din valoarea contabilă a bunurilor constituite în garanție nu a ținut seama de riscurile asumate de pârâtă - riscuri care sunt imposibil de evaluat din culpa acționarilor majoritari care nu au determinat creanțele garantate și bunurile aduse în garanție - și pare să fi fost stabilită pentru a crea în mod aparent o contraprestație, iar lipsa unei contraprestații care să aibă la bază un examen de oportunitate realizat de către acționari are drept consecință faptul că actele constitutive de garanții sunt lipsite de cauză, fiind lovite de nulitate, lor, lovite de nulitate; că, nu a fost respectate cerințele prev. de art. 129 alin. (2) și art. 131 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, care obligă la alegerea unui secretar dintre acționarii societății care să semneze procesul verbal al AGOA, fiind numită secretar al ședinței d-na R_____ G_________, care nu avea calitatea de acționar al societății; că, procesul verbal al AGOA nu conține informații cu privire la locul desfășurării ședinței AGOA și nici nu constată îndeplinirea formalităților de convocare și în concluzie, hotărârile AGOA au fost constatate printr-un proces verbal care nu conține mențiunile prescrise în Legea nr. 31/1990 sancțiunea aplicabilă în această situație fiind nulitatea absolută a hotărârii cu privire la constituirea unor garanții.

Pârâta ______________________ a depus întâmpinare, prin care a solicitat constatarea nulității cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 196 Cod procedură civilă, raportat la faptul că aceasta nu este semnată de o persoană având calitatea de reprezentant al reclamantului, invocând pe cale de consecință, excepția lipsei calității de reprezentant, arătând că cererea de chemare în judecată este formulată de _____________________________ reprezentant SCA "P________, N___ & Asociații" fără să se menționeze numele și prenumele avocatului care reprezintă partea, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. 1 lit. b) Cod de procedură civilă.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea, ca neîntemeiat, a capătului de cerere privind constarea nulității absolute parțiale a Hotărârii Adunării Generale Ordinare a acționarilor societății din data de 05.12.2013, respectiv a art. 2, prin care s-a aprobat garantarea de către pârâtă, cu bunurile din patrimoniul său, a eșalonării datoriilor pe care le are Argos SA către ANAF.

Prin sentința nr. 730 din 28 aprilie 2014, Tribunalul S______ – Secția civilă a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității de reprezentant invocată de pârâtă și, admițând cererea reclamantului, a anulat parțial Hotărârea AGOA din data de 5.12.2013 a pârâtei __________________________ art. 2 al hotărârii.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta _______________________, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin decizia nr. 227 din 18 septembrie 2014, Curtea de Apel S______ – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis apelul, a anulat sentința Tribunalului S______ și procedura urmată în fața acestei instanțe și a reținut procesul spre rejudecare reținând, în esență, că prima instanță a instrumentat cauza în ședință publică, hotărârea apelată fiind pronunțată în aceleași împrejurări, cu încălcarea prevederilor imperative sus-citate, astfel încât devine incidentă excepția procesuală a nulității absolute a procedurii de judecată și, în consecință, a hotărârii pronunțate.

Analizând cauza prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul S______, sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamantul F_____ P___________ SA a solicitat, în contradictoriu cu __________________________ nulității sau, în subsidiar, anularea parțială a hotărârii AGOA a pârâtei din 5.12.2013, respectiv a a rt. 2 prin care s-a aprobat garantarea de către societate, cu bunurile din patrimoniul său, a eșalonării datoriilor pe care Argos SA le are față de ANAF.

În motivare, reclamantul a arătat, în esență, că redactarea lacunară a punctului 2 de pe ordinea de zi - aprobarea constituirii de garanții și a condițiilor de garantare - însoțită de refuzul pârâtei de a oferi infirmații/documente suplimentare, au încălcat dreptul la informare prealabilă al Fondului P___________ ceea ce reprezintă un motiv de nulitate al hotărârii.

În acest sens reclamantul a precizat că în afara enunțului în sine convocatorul, nu cuprinde nici un fel de informații, cum ar fi cele referitoare la floarea Creanțelor care urmează a fi garantate, bunurile ce vor forma obiectul garanțiilor, identitatea creditorului și a debitorului, eventuala remunerație cuvenită C______ și metoda de evaluare a remunerației, ceea ce aduce grave atingeri intereselor societății.

Mai mult, nerespectarea cerințelor privind comunicarea prealabilă a materialelor informative, care rezultă atât din conținutul lacunar al convocatorului cât și din refuzul pârâtei de a răspunde solicitării de a prezenta documente/informații suplimentare cu privire la condițiile concrete de garantare și la oportunitatea operațiunii de garantare, face ca dreptul la informare al său să fi fost încălcat.

S-a arătat de asemenea, că hotărârea atacată este rezultatul exercitării abuzive a drepturilor de vot ale acționarilor majoritari, fiind contrară drepturilor și intereselor legitime ale societății iar faptul că hotărârea AGOA nu prevede niciun criteriu de determinare a coordonatelor economice și juridice în care organele de administrare pot să încheie actele constitutive de garanții asupra bunurilor pârâtei, elimină într-un mod nepermis de lege posibilitatea cenzurării ulterioare a actelor în discuție, pe calea unei comparații cu limitele mandatului acordat de către AGOA.

Societatea reclamantă a invocat că și că hotărârea are o cauză ilicită, întrucât, față de absența scopului lucrativ al constituirii de garanții, rezultă că C______ va presta către Argos un serviciu care contravine intereselor sale legitime privitoare la obținerea unui profit, fapt care atrage nulitatea absolută a actelor de garanție, cauza acestora fiind contrară legii în conformitate cu art. 1.236 alin. (2) Cod civil.

Reclamantul a mai invocat prevederile art. 129 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, arătând că, deși prevederile legale în vigoare, obligă la alegerea unui secretar dintre acționarii societății care să semneze procesul verbal al AGOA, reclamantul a mai arătat că această cerință legală nu a fost respectată, fiind numită în calitate de secretar al ședinței dna. R_____ G_________, aceasta nedeținând calitatea de acționar al societății.

Reclamantul a mai arătat că procesul verbal al AGOA nu conține informații cu privire la locul desfășurării ședinței AGOA și nici nu constată îndeplinirea formalităților de convocare.

În concluzie, hotărârile AGOA au fost constatate printr-un proces verbal care nu conține mențiunile prescrise în Legea nr. 31/1990 sancțiunea aplicabilă în această situație fiind nulitatea absolută a hotărârii cu privire la constituirea unor garanții.

În drept au fost invocate prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, art. 206 alin. (1) și (3), art. 1.180, art. 1.881 alin. (1), art. 1.236 alin. (2), art. 1.238 Cod civil, precum și celelalte prevederi la care ne-am referit în prezenta cerere.

Prin întâmpinare pârâta C______ SA a solicitat ca instanța să constate nulitatea cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 196 Cod procedură civilă, raportat la faptul că aceasta nu este semnată de o persoană având calitatea de reprezentant a reclamantului invocând pe cale de consecință, excepția lipsei calității de reprezentant.

Astfel, cererea de chemare in judecata este formulata de ___________________________ reprezentant SCA "P________, N___ & Asociații" cu sediul in București, Calea D________ nr. 239, etaj 6, sector 1, fara sa menționeze numele si prenumele avocatului care reprezintă partea, in conformitate cu prevederile art. 194 alin. 1 lit. b) Cod de procedura civila.

Pe fond, pârâta a solicitat să se respingă cererea privind constarea nulității absolute parțiale a Hotărârii Adunării Generale Ordinare a acționarilor societății din data de 05.12.2013, respectiv a art. 2 prin care s-a aprobat garantarea de către pârâtă cu bunurile din patrimoniul său a eșalonării datoriilor pe care le are Argos SA către ANAF, ca neîntemeiat.

În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 31/1990, și art. 1235 - 1238 din Codul civil.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Deliberând, cu prioritate asupra excepției lipsei calității de reprezentant invocată de pârâtă instanța consideră că este neîntemeiată pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 80 C.proc.civ. părțile pot să își exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, iar conform art. 85 alin.3 C.proc.civ. împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau juridică dată unui avocat sau consilier juridic se dovedește prin înscris potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.

Instanța reține că s-a anexat cererii de chemare în judecată împuternicirea avocațială _______ nr. xxxxxxx (fila 5), care face dovada calității de reprezentant și a însușirii cererii de chemare în judecată de către reclamant.

Prin urmare, dat fiind că s-a făcut dovada calității de reprezentant al titularului dreptului dedus judecății, conform art. 82 C.proc.civ, instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității de reprezentant invocată de pârâtă.

Cu privire la fondul cauzei Curtea reține următoarele:

Reclamantul F_____ P___________ SA este acționar al pârâtei ______________________ 20,435% din capitalul său social, la fel ca și ________________________ SRL care deține 25,479% % din capitalul social al pârâtei. (f.39)

Pentru data de 04.12.2013, ora 10,00 administratorul statutar al pârâtei a convocat adunarea generală ordinară a acționarilor (AGOA), având pe ordinea de zi aprobarea contractării serviciilor unei societăți de audit financiar, anunțul fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 5646 din data de 29.10.2013 si în ziarul C___ Nou nr. 6386 din data de 29.10.2013 (f.28 ds.)

Ulterior, la data de 11.11.2013, asociatul Jolidon Import Export SRL a transmis societății C______ o cerere de completare a ordinii de zi cu un singur punct, respectiv „aprobarea constituirii în garanție a bunurilor aflate în patrimoniul societății și a condițiilor de garantare". (f.26 ds.)

Ca atare, la data de 20.11.2013 pârâta a întocmit convocatorul nr. 575 publicat în Monitorul Oficial nr. 6444 din data de 22.11.2013 si în ziarul C___ Nou nr. 6407 din data de 22.11.2013, care cuprindea ordinea de zi completată a ședinței AGOA și care stipula generic că se va supune la vot constituirea de garanții asupra bunurilor societății alături de condițiile de garantare. (f.35, 81-85 ds.)

Prin adresele nr. 1007/26.11.2013 și nr. 1017/27.11.2013 reclamantul a solicitat pârâtei și acționarului care a propus completarea ordinei de zi să comunice documente/informații suplimentare cu privire la condițiile concrete de garantare și la oportunitatea operațiunii de garantare. (f.36-37, 88,170 ds.)

La data de 05.12.2013, AGOA - întrunită la a doua convocare - a aprobat garantarea de către societatea pârâtă a eșalonării obligațiilor fiscale pe care Argos SA Cluj-N_____, le are față de ANAF, prin constituirea în garanție a bunurilor aflate în patrimoniul ___________________________> Conform art. 2 din Hotărârea AGOA, se aprobă garantarea de către pârâtă, membră a grupului Jolidon, cu bunurile din patrimoniul său, a eșalonării datoriilor către ANAF ale ________________-N_____ din grupul Jolidon. Garantarea se realizează la solicitarea motivată a societății beneficiare în cazul în care este necesară completarea garanțiilor oferite de societatea beneficiară și de ceilalți membri ai grupului. Garantarea se face cu plata de către societatea beneficiară a unei redevențe anuale către pârâtă în cuantum de 2% din valoarea contabilă a bunurilor aduse în garanție. (f. 20 ds.)

Procedând la examinarea primului motiv de nulitate invocat respectiv încălcarea dreptului la informare prealabilă al reclamantului, instanța constată că este fondat.

Conform art. 117* din Legea nr. 31/1990, adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar. Termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate. Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia.

Dispozițiile sus-enunțate sunt de ordine publică, datorită caracterului de organizare al normelor, destinate să asigure buna desfășurare a actului deliberativ, în condiții de informare corectă și exactă a titularilor drepturilor de vot. Explicitarea ordinii de zi conturează o veritabilă obligație de informare a acționarilor din partea societății, această formalitate fiind instituită în vederea formării consimțământului acționarilor, a acordării posibilității acestora de a-si exercita dreptul de vot în deplină cunoștință de cauză, o simplă enumerare a problemelor de pe ordinea de zi nefiind suficientă pentru respectarea rigorilor legii.

În speța de față convocatorul nu cuprinde nici un fel de informații cu privire la condițiile în care se va realiza constituirea în garanție a bunurilor aflate în patrimoniul societății pârâte, nefiind menționat nimic despre cuantumul creanțelor care urmează a fi garantate, nu se identifică bunurile ce vor forma obiectul garanțiilor, nu se precizează identitatea creditorului și a debitorului, dacă operațiunea este cu titlu gratuit sau oneros, iar în această ultimă ipoteză care este valoarea contraprestației ce se va cuveni societății pârâte.

Totodată, corelativ dreptului acționarilor de a fi informați în vederea exercitării votului în cunoștință de cauză este obligația administrației de punere la dispoziție a documentelor relevante anterior ședinței adunării generale.

Sub acest aspect, Curtea constată că reclamantul a solicitat prin adresele nr. 1007/26.11.2013 și nr. 1017/27.11.2013 atât pârâtei, cât și acționarului care a propus completarea ordinei de zi să comunice documente/informații suplimentare cu privire la condițiile concrete de garantare și la oportunitatea operațiunii de garantare. (f.36-37, 88, 170 ds.) însă pârâta nu și-a respectat obligațiile decurgând din prevederile art. 117 și art. 117/2 alin.3 din Legea nr. 31/1990. Susținerile pârâtei potrivit cărora a comunicat reclamantei documentele și informațiile solicitate nu poate fi reținută întrucât deși a răspuns la adresa nr. 1007/26.11.2013 prin adresa nr. 578/27.11.2013 a răspuns parțial, omițând să ofere informații și să furnizeze documentația necesară tocmai cu privire la pct. 2 al hotărârii ce face obiectul prezentului litigiu. (f. 27-34, 170)

Nerespectarea cerințelor privind comunicarea prealabilă a materialelor informative, care rezultă atât din conținutul lacunar al convocatorului, cât și din refuzul pârâtei de a răspunde solicitărilor reclamantului, conduce la concluzia că dreptul la informare al acționarului F_____ P___________ SA a fost încălcat și, pe cale de consecință, exercitarea, în deplină cunoștință de cauză, a dreptului de vot al acestuia.

Prin urmare, față de împrejurarea că dreptul la informare al asociaților reprezintă o condiție de validitate a deliberărilor, Curtea apreciază că neregularitățile reliefate mai sus sunt de natură a genera nulitatea absolută a deciziei sociale atacate.

Reținând ca fiind întemeiat acest motiv de nulitatea Curtea nu va mai analiza și celelalte motive de nulitate/anulare invocate, cercetarea acestora fiind de prisos față de consecințele ce decurg din existența acestui caz de nulitate absolută.

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea va admite cererea având ca obiect „anulare hotărâre A__” formulată de reclamantul F_____ P___________ SA, în contradictoriu cu pârâta ________________, pe cale de consecință, instanța va anula, parțial, Hotărârea AGOA din data de 5.12.2013 a pârâtei ________________________ art. 2 al hotărârii.

Analizând cererea de acordare a cheltuielilor de judecată Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 274 C.pr.civ. „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, cererea fiind astfel întemeiată.

Apreciind însă asupra cuantumului onorariilor avocaților Curtea apreciază că onorariile în sumă de 35.142,79 lei pentru prima instanță și 28.430,32 lei pentru instanța de apel sunt nepotrivit de mari, atât față de obiectul cererii de chemare în judecată cât și față de munca prestată de avocat, cauza având doar două termene de judecată la prima instanță și trei termene în instanța de recurs, motiv pentru care va reduce onorariile avocaților la suma de 10.000 lei.

Pentru aceste motive,

În numele LEGII,

D E C I D E:

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant.

Admite acțiunea.

Anulează parțial Hotărârea AGOA din 5 dec. 2013 a pârâtei _______________________, respectiv art. 2 al hotărârii.

Admite în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată din ambele instanțe și, reducând onorariile avocat ales, obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 19.177,55 lei cu acest titlu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 5 decembrie 2014.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red. AM

Tehnored. MM

4 ex. – 23.12.2014