Cod operator: xxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU M___

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 111/_____________________> Ședința publică din 28 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A____ D_____

Judecător M____ R___ S______

Grefier D_____ B____

Pe rol fiind soluționarea apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de apelantul-reclamant V____ F_____ G_______ cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat Șimon G_______, situat în Satu M___, _________________, _________________ M___, împotriva Sentinței civile nr. 6328/16.10.2013, pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-pârât I____________ DE P______ AL JUDETULUI SATU M___, cu sediul în Satu M___, __________________. 5/A, jud. Satu M___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CIRCULAȚIE.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă avocat Șimon G_______ în reprezentarea apelantului-reclamant, potrivit împuternicirii avocațiale de la fila 13 din dosarul cauzei, lipsă fiind intimatul-pârât.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că apelul este la primul termen de judecată după recalificarea căii de atac, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită, după care;

Președintele completului de judecată, verificând personal constată că apelul este la primul termen de judecată după recalificarea căii de atac, iar procedura de citare cu părțile pentru termenul de azi este legal îndeplinită.

Întrebat fiind de către instanță, reprezentantul apelantului-reclamant învederează faptul că nu are alte cereri și nici alte excepții de ridicat, considerând procesul în stare de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța declară cercetarea procesului încheiată și în considerarea dispozițiilor art. 392 C.proc.civ. deschide dezbaterile în fond, acordând cuvântul reprezentantului apelantului-reclamant în susținerea acțiunii.

Reprezentantul apelantului-reclamant, având cuvântul, solicită admiterea apelului cu consecința anulării procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și a sancțiunii complementare.

Arată că, atât petentul prin plângere cât și cu ocazia susținerii concluziilor pe fond, au arătat că la data aplicării contravenției, la Vama Petea era o coloană de tiruri în staționare, contrar afirmațiilor agentului de poliție, care a susținut că erau în așteptare. Până la ora 24, la vama maghiară nu s-a permis ieșirea niciunui autotir din România, astfel apreciază că acele camioane erau în staționare.

În aceste condiții, susține faptul că apelantul a hotărât să efectueze o depășire a acestora pentru a intra în stația PECO de la ____________________ o distanță de 150 m, după ce au fost puse în mișcare camioanele, a observat faptul că sensul de mers în depășire este blocat, astfel că a tras mașina pe partea stângă și a așteptat să fie deblocat acel sens de mers.

Arată că în acest timp a sosit agentul de poliție și precizează faptul că în acest sens, procesul-verbal este netemeinic, deoarece nu s-a constatat starea de fapt încât să îi poată fi aplicată contravenția. Trebuia cel puțin ca un martor să confirme că autovehiculul a încercat să efectueze o depășire în aceste condiții. De asemenea, trebuia să confirme că acele camioane nu erau în staționare și că petentul avea interesul să depășească, iar ulterior să reintre pe sensul de mers.

Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, solicitând ca instanța să constate faptul că procesul-verbal atacat este netemeinic, întrucât petentul nu a avut niciodată intenția să depășească acea coloană de mașini.

Considerând apelul lămurit, în temeiul disp. art. 394 N.C.proc.civ. declară închise dezbaterile în vederea deliberării asupra acestuia.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra recursului declarat împotriva Sentinței civile nr.6328/16.10.2013, pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX constată următoarele:

Prin sentința civilă de mai sus s-a respins plângerea formulată de petentul V____ F_____ G_______, cu domiciliul în Baia M___, ____________________, ______________________, în contradictoriu cu intimatul IPJ Satu M___, cu sediul în Satu M___, _____________, nr. 5/a, jud. Satu M___, ca nefondată.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 01.04.2013 de agent constatator din cadrul intimatului, petentul V____ F_____ G_______ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

S-a reținut în sarcina petentului că în data de 01.04.2013, la punctul de trecere Petea, a efectuat manevra de depășire a unei coloane de autovehicule aflate în așteptare, pătrunzând pe sensul opus de drum.

Fapta reprezintă contravenția prevăzută art. 120 alin. 1 lit. k din HG nr. 1391/2006 și sancționată de dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.

În soluționarea plângerii contravenționale trebuie observate prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.

Cercetând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității întocmirii și observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că, în speță, procesul verbal ________ nr. xxxxxxx /01.04.2013 cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, astfel că, sub acest aspect, procesul-verbal este legal încheiat.

Potrivit art. 120 alin. 1 lit. k din HG nr. 1391/2006 se interzice depășirea vehiculelor in zona de acțiune a indicatorului " pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în așteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulație", iar potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzuta in clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depășirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai.

Petentul a semnat procesul verbal fără obiecțiuni.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, fiind vorba despre fapte constatate ex propriis sensibus (personal) de către un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesul verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Instanța reține că petentul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrară celei reținute în procesul verbal, ceea ce contravine dispozițiilor art. 249 din cod procedură civilă, potrivit cărora cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

În speță, instanța reține că petentul nu contestă temeinicia procesului verbal de contravenție, limitându-se a invoca în apărarea sa doar faptul că a recurs la efectuarea manevrei de depășire reținute în sarcina sa, întru-cât dorea să se odihnească în stația Petrom din vama Petea. Mai mult, susținerile petentului din cuprinsul plângerii sunt întărite și de concluziile apărătorului pe fondul cauzei potrivit cărora petentul era îndreptățit să facă manevra de depășire a colanei, la momentul fiind foarte aglomerată vamă deoarece erau sărbătorile pascale catolice și ar fi pierdut foarte mult timp așteptând în coloană.

Prin urmare, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului există și prezintă elementele constitutive prevăzute în actul normativ de incriminare. Astfel, în lipsa vreunei dovezi care să probeze netemeinicia procesului-verbal și în lipsa vreunui element care să ateste o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, sau cel puțin un dubiu, instanța apreciază că situația de fapt prezentată prin procesul-verbal de contravenție corespunde realității.

Cu privire la individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța constată că aceasta s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art.21 din O.U.G. 2/2001 și totodată proporțional cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel în termen legal petentul solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul anulării procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/23.02.2010, precum și exonerarea de la plata amenzii și sancțiunii complementare stabilite prin acesta.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul arată că potrivit Ordonanței nr.2/2001 din XXXXXXXXXX privind regimul juridic al contravențiilor CAPITOLUL I dispoziții generale:

Art.1. - Legea contravențională apară valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanța., etc. iar potrivit

Art.31. - (1) împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

Rațiunea, legiuitorului, a fost aceea de protejare a cetățenilor și de a înlătura posibilitatea sancționării abuzive, a acestora, din partea autorităților.

Motiv, pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.

În fapt, după cum a precizat și a arătat în cuprinsul plângerii cu care a investit instanța de judecată, recurentul are calitatea de șofer profesionist, executând săptămânal curse externe împreună cu un coleg. În data de 01.04.2013 avea de efectuat o cursă externă, mai exact trebuia să aducă în țară, din Germania, o remorcă încărcată cu diverse produse pentru o firmă din Baia M___, mai exact conducea doar capul tractor.

Odată ajunși în loc.Petea a constatat faptul că există o coloană de mașini (TIR-uri) staționate pe partea dreaptă a carosabilului și care așteptau unul în spatele celuilalt ora 24 pentru a fi lăsați să intre în Vama Maghiară și să-și continue drumul.

Întrucât, se apropia termenul limită pentru care avea dreptul să conducă în ziua respectivă, conform tahografului, a hotărât împreună cu colegul său să intre în benzinăria PETROM pentru a alimenta și a efectua programul de odihnă.

În acest sens a semnalizat și a început manevra de depășirea a coloanei de mașini staționate, dar după ce a circulat aproximativ 150 m a fost nevoit să opreasăc pe partea stângă a sensului de mers în afara carosabilului deoarece a observat că _______________________ stația PECO era blocată de alte mașini. A staționat pe partea stângă a drumului așteptând eliberarea șoselei cu intenția de a intra in stația PECO, moment în care dinspre loc.Satu M___ a sosit la fața locului un echipaj de poliție rutieră care fără a asculta motivul pentru care staționa pe partea stângă i-a cerut permisul de conducere auto atât recurentului, fiind prima mașină întâlnită, cât și celorlalți șoferi care au creat ambuteiajul la _______________________________>

După aproximativ o jumătate de oră i-a fost prezentat spre aducere la cunoștință procesul verbal de sancționare contravențională și totodată i s-a cerut să mute mașina în stația PECO.

Prin urmare, raportat la aceste motive, consideră că a fost sancționat in mod abuziv, întrucât situația reținută de instanța de fond nu este cea reală, nu este interzisă, depășirea coloanei de mașini aflate în așteptare dacă prin această manevră nu are intenția de a reintra pe același sens de mers, în fata lor, în condițiile în care recurentul dorea să intre în stația de benzină pentru a alimenta și a efectua programul de odihnă.

1. Astfel, instanța de fond a considerat în mod injust faptul că recurentul a semnat procesul verbal fără obiecțiuni deși la rubrica alte mențiuni scrie negru pe alb, „motivul pentru care am depășit coloana de mașini staționată" și, mai departe tot în mod injust s-a reținute faptul că recurentul nu a contestat temeinicia procesului verbal atacat, când de fapt exact acest lucru l-a făcut, a cerut să se constate că în mod netemeinic a fost sancționat.

2. Concluziile greșite ale instanței de fond continuă cu argumentarea faptului că însăși apărătorul ales a motivat în concluziile orale faptul că ar fi pierdut foarte mult timp așteptând în coloană, însă apărătorul ales nu a susținut oral o astfel de argumentație în favoare a recurentului, acestea fiind concluzii personale al instanței.

3. Și, nu în ultimul rând, arată că instanța de fond a făcut din nou o apreciere greșită a situației de fapt existentă fizic la data la care a fost sancționat susținând în mod greșit că în lipsa oricărui element care să ateste o altă situație decât cea reținută de agentul constatator procesul verbal atacat corespunde realității, deși acesta nu fusese prezent, instanța de judecată a considerat în mod greșit că cele consemnate în cuprinsul procesului verbal reprezintă realitatea obiectivă de la locul faptei, însă în virtutea aceluiași rol activ la care se face referire, instanța avea obligația de a verifica de ce cele consemnate de agentul constatator sunt susținute de un martor ocular prezent la fața locului, întrucât agentul nu fusese de față pentru a constata personal abaterea.

Mai mult, se reproșează, în mod indirect, că recurentul nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului verbal de sancționare, deși acesta nu beneficiază de o prezumție absolută de legalitate sau temeinicie, prin audierea unui martor prezent. Or, singurul martor prezent era colegul recurentului, a cărui relatare urma să fie considerată ca fiind subiectivă, sens în care nici nu l-a mai propus pentru audiere.

Prin urmare, nu se poate susține că agentul a procedat corect, nefiind de față nu putea percepe cu propriile lui simțuri situația de la locului faptei și pe cale de consecință a aplicat măsuri contravenționale în mod netemeinic, întrucât legea nu sancționează depășirea unei coloane aflate în așteptare dacă prin această manevră nu se dorește reintrarea pe același sens de mers în fața celor care stau în așteptare.

Având în vedere intenția legiuitorului, pentru sancționarea acestui gen de abatere, de sancționa conducătorul auto care cu intenție depășește o coloană în așteptare pentru ca ulterior să reintre în coloană nu se regăsește în această cauză, deoarece recurentul nu a avut intenția de a reintra în rândul de mașinii aflate în așteptare, ci intenția de a ajunge în stația PECO, intenție care i-a comunicat-o agentului de circulație și a consemnat-o la rubrica alte mențiunii, motiv pentru care consideră că a fost sancționat abuziv, netemeinic și, pe cale de consecință solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

În drept, invocă disp.art.304 alin.9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.

Legal citat, intimatul nu depune întâmpinare.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și a disp.art.476 cod de procedură civilă instanța de apel a apreciat apelul petentului ca fiind nefondat pentru următoarele:

Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe, prevăzute de lege necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal, și hotărăște asupra sancțiunii,despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării” iar potrivit art. 5 alin. 5 din același act normativ,,Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar la art. 21 se prevede că “sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

Dispozițiile legale de mai sus prin care sunt reglementate căile de atac împotriva actelor de stabilire și sancționare a contravențiilor au fost apreciate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg ca fiind de natură să ofere garanții suficiente pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului, printre care dreptul de acces la o instanță independentă și respectarea prezumției de nevinovăție.

În condițiile în care, cu ocazia soluționării unei plângeri la contravenție, instanțele au posibilitatea de e administra și corobora orice probe pentru stabilirea stării de fapt reale și a vinovăției făptuitorului, se apreciază că prezumția de nevinovăție recunoscută în favoarea contravenienților poate fi răsturnată de către agenții constatatori prin orice mijloc de probă, inclusiv prin constatările faptei cu propriile simțuri de către aceștia.

În speță se constată că, în mod corect, concret și exhaustiv prima instanță a analizat procesul verbal de contravenție contestat sub aspectul motivelor de nulitate a procesului verbal de contravenție invocate de către petent prin plângerea la contravenție formulată de altfel reiterate prin cererea de apel, în sensul că acestea au fost apreciate ca neîntemeiate și înlăturate, actul de constatare a contravenției contestat îndeplinind exigențele de formă și de fond prevăzute sub sancțiunea nulității de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor inclusiv în privința locului săvârșirii contravenției, a locului constatării acesteia, descrierea în concret a faptei.

În ce privește starea de fapt consemnată în procesul verbal de contravenție contestat instanța de apel constată că este corespunzătoare realității, susținerile petentului formulate prin plângere nefiind de natură să dovedească contrariul celor reținute prin procesul verbal de contravenție contestat.

Prin urmare, se constată că, în mod corect prima instanță a analizat legalitatea procesului verbal de contravenție atât sub aspectul condițiilor de formă prevăzute sub sancțiunea nulității cât și sub aspectul existenței faptei contravenționale reținută în sarcina petentului.

Constatând că prima instanță a procedat la o analiză și soluționare corectă a plângerii la contravenție formulată, lipsa altor motive de nulitate de ordine publică a procesului verbal de contravenție contestat sau a sentinței apelate, în temeiul art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001, art. 480 Cod proc.civ., instanța urmează să respingă apelul declarat de petent ca nefondat și să mențină ca temeinică și legală sentința apelată, conform dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge apelul formulat de apelantul-reclamant V____ F_____ G_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat Șimon G_______, situat în Satu M___, _________________, _________________ M___, împotriva Sentinței civile nr. 6328/16.10.2013, pronunțată de Judecătoria Satu M___ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-pârât I____________ DE P______ AL JUDETULUI SATU M___, cu sediul în Satu M___, __________________. 5/A, jud. Satu M___, cod fiscal xxxxxxx.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Martie 2014.

Președinte, A____ D_____		Judecător, M____ R___ S______
	pt.Grefier, D_____ B____, fiind în concediu legal de odihnă, semnează prim-grefier

Red.M.R.S./02.07.2014

Tehnored_BER /02.07.2014

Ex.4

- _____________.cu: V____ F_____ G_______, IPJ Satu M___

Jud.fond: C_____ D____ N_____