Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE CIVILĂ Nr. 709/A/2015

Ședința publică de la 26 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A__________ N__

Judecător B_____ G_____ Z________

Grefier L______ C______

Pe rol se află judecarea apelului formulat de apelantul P__ R___ M_____ împotriva Sentinței civile nr. xxxxx/09.12.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____, privind și pe intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul, personal și asistat de av. C_______ N______, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că prezenta cauză se află la primul termen de judecată după efectuarea procedurii de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată prevăzută de dispozițiile art. 200 Noul Cod de Procedură Civilă.

Instanța, în temeiul art. 131 Noul cod de proc. civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, temeiul de drept fiind art. 95 pct. 2 din Noul cod de proc. civ., care prevede că Tribunalul judecă ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în prima instanță.

Totodată instanța constată că apelul este declarat în termenul legal, este motivat și a fost comunicat intimatului.

Reprezentantul apelantei solicită instanței încuviințarea audierii agentului constatator M_____ M____, care să fie citat de la sediul Poliției Rutiere, probă solicitată și la fond, precum și încuviințarea probei cu expertiza grafologică, cu obiectivele indicate prin cererea de apel.

Instanța, după deliberare, respinge cererile în probațiune formulate de către reprezentantul apelantului, ca fiind inutile cauzei, întrucât consemnările din procesul – verbal reprezintă opinia agentului constatator.

Reprezentantul apelantului arată că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus, împrejurare față de care instanța declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul pe cererea de apel.

Reprezentantul apelantului solicită instanței admiterea apelului astfel cum a fost formulat în scris, susținând oral motivele de apel.

Instanța reține cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. civile nr. xxxxx/09.12.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____ s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petentul P__ R___ M_____ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Judetean Cluj și s-a menținut în totalitate procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/23.04.2014 emis de intimat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție susmenționat, petentul P__ R___ M_____ a fost sanctionat contraventional, prin aplicarea sanctiunii principale a amenzii în cuantum de 340 lei si a sancțiunii complementare constând în suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile, pentru săvârșirea contravenției constând în încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, deoarece în data de 23.04.2014, autoturismul marca Renault, cu nr. de inmatriculare XXXXXXXXX, condus de catre petent, in timp ce circula pe ____________________________ Cluj-N_____, cand a virat spre ______________________________ a acordat prioritate de trecere pietonilor aflati in traversarea regulamentara pe culoarea verde a trecerii pentru pietoni

Instanța de fond a mai reținut că petentul nu a făcut dovada contrară a stării de fapt consemnate in procesul verbal de contravenție, deși sarcina probei îi revenea, iar probele administrate in cauză fac dovada că acesta a săvârșit contravenția în cauză.

În privința individualizării sancțiunilor, instanța de fond a constatat că acestea au fost aplicate în limitele prevăzute de lege și nu se justifică reindividualizarea lor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelantul P__ R___ M_____, solicitând rejudecarea cauzei și, eventual, completarea probațiunii prin audierea agentului constatator, precum și admiterea plângerii contravenționale.

În motivarea apelului, apelantul a arătat că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate, având în vedere că a fost încheiat cu încălcarea prevederilor ar. 16 alin.1 și art. 17 al.7 din OG nr. 2/2001, respectiv că nu s-a administrat proba cu înregistrarea video și că nu i s-a eliberat un exemplar al procesului verbal de contravenție.

Apelantul a mai arătat că prima instanța a omis să constate că intersecție _____________________ ___________________ din Cluj-N_____ a fost semaforizată în sensul că permitea trecerea pe direcția dată a vehiculelor și a pietonilor numai alternativ.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul I.P.J. Cluj, a solicitat respingerea apelului și menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal, arătând că fapta contravențională a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator și că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară iar sarcina probei revine petentului conform art. 249 C.pr.civ.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

În privința neregularităților formale ale procesului-verbal de contravenție tribunalul constată următoarele:

Petentul susține în apelul său că în cadrul procesului-verbal s-a menționat un loc nereal al întocmirii sale, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză.

Tribunalul observă că în cadrul procesului-verbal s-a menționat că locul încheierii acestuia este „Cluj-N_____”. Or, în niciun fel nici din susținerile părților și nici declarațiile martorilor nu rezultă că acesta ar fi fost încheiat altundeva decât în Cluj-N_____, aspect care ar fi fost și întru totul improbabil.

Menționarea intersecției N. T________ și C. B_______ se face exclusiv în cadrul descrierii faptei, respectându-se prevederile art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 care impun menționarea locului săvârșirii contravenției în cadrul procesului-verbal, după cum impun și menționarea locului încheierii acestuia. Or, din declarațiile martorilor și de altfel și din susținerile petentului, rezultă că fapta s-a petrecut într-adevăr în Cluj-N_____, în respectiva intersecție.

Legat de acest aspect tribunalul observă că în privința descrierii faptei menționarea preciză a locului comiterii faptei (respectiv cu indicarea intersecției și a străzilor) este importantă pentru verificarea modului în care contravenția a fost săvârșită. În schimb în privința locului încheierii procesului-verbal este suficientă indicare localității și nefiind fiind inutil să se stabilească dacă procesului-verbal a fost efectiv întocmit chiar în intersecție sau la câteva zeci de metri mai departe.

Susținerea că procesul-verbal ar fi fost întocmit și completat ulterior nu poate să fie primită ca motiv de anulare a procesului-verbal. A considera că agentul constatator a alterat conținutul procesului-verbal ar însemna nu doar să i se acorde petentului prezumția de nevinovăție ci să se pornească de la o prezumție de rea-credință din partea agentului constatator. Or, în speță nu există niciun motiv pentru a aplica o astfel de prezumție. Tribunalul observă faptul că nu există nicio dispoziție în OG nr. 2/2001 care să arate care este momentul final al întocmirii procesului-verbal. Este evident că procesul-verbal nu mai poate să fie completat după ce acesta i-a fost comunicat în copie petentului. Legat de acest aspect, instanța are în vedere și faptul că petentul ar fi avut posibilitatea să primească sub semnătură un exemplar al procesului-verbal, caz în care ar fi putut să depună la dosarul cauzei copia primită pentru a demonstra modificarea ulterioară a procesului-verbal de către agentul constatator. În speță însă petentul a refuzat să semneze de primire procesul-verbal. În cadrul apelului său petentul face referire la completarea procesului-verbal după ce acesta a fost semnat de martorul asistent. Conform dispozițiilor OG nr. 2/2001 rolul martorului asistent este exclusiv acela de a atesta refuzul persoanei sancționate de a semna procesul-verbal și nu de a atesta conținutul acestuia sau fapta săvârșită.

Sub acest aspect, contrar susținerilor petentului, tribunalul observă că este corectă susținerea instanței de fond în sensul că a fost justificat refuzul agentului constatator de a elibera o copie a procesului-verbal dacă s-a refuzat semnarea acestuia. Astfel art. 26 din O.G. nr. 2/2001 prevede expres că în situația în care o copie a procesului-verbal i se înmânează contravenientului acesta va semna de primire. În consecință, nu se poate elibera o copie atâta timp cât persoana sancționată refuză să semneze.

Petentul mai susține că procesul-verbal ar fi nul pentru refuzul agentului constatator de a consemna în cuprinsul procesului-verbal obiecțiunile petentului și probațiunea solicitată de acesta.

Instanța observă în primul rând că în cuprinsul OG nr. 2/2001 nu există nicio dispoziție care să oblige agentul constatator să menționeze în procesul-verbal vreun aspect legat de probațiunea solicitată de petent. În consecință, în această privință nu se poate reține vreo neregularitate a procesului-verbal.

Referitor la faptul că petentului nu i s-ar fi consemnat toate obiecțiunile în procesul-verbal instanța constată că potrivit Deciziei pronunțate în soluționarea unui recurs interesul legii nr. 22/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe în temeiul art. 329 alin. 3 din vechiul Codul de procedură civilă, pentru anularea procesului verbal în acest caz este de asemenea necesară existența unei vătămări. O astfel de vătămare nu există, însă pentru petent întrucât aceasta a avut posibilitatea să își expună toate criticile față de procesul verbal în fața instanței de judecată, și a uzat de această posibilitate. Prin urmare, nici acest aspect nu este de natură să atragă anularea procesului verbal. De altfel petent nici nu a invocat existența unei vătămări în acest caz.

Este de observat că petentul a invocat o vătămare exclusiv prin prisma refuzului agentului constatator de a consemna probațiunea pe care a solicitat-o. Or, după cum am arătat agentul constatator nu avea nicio obligația în această privință.

Cu privire la fapta săvârșită tribunalul reține următoarele:

Tribunalul apreciază că proba făcută prin procesul-verbal de contravenție care exprimă constatarea personală a agentului de poliție este suficientă pentru a răsturna prezumția de nevinovăție care operează în favoarea petentului conform jurisprudenței C.E.D.O. (în acest sens, printre altele, hotărârea A_____ contra României, din data de 04.10.2007). Aceasta deoarece în speță sunt respectate criteriile stabilite prin aceeași jurisprudență (în acest sens, printre altele, în special în materie contravențională, decizia I___ P__ contra României, din data de 28.06.2011), respectiv, să se respecte dreptul la apărare și să se țină cont de miza litigiului.

În speță, dreptul la apărare al petentului a fost respectat, întrucât acesta a avut posibilitatea de a participa la proces și de a propune probe în favoarea sa, fiind audiată martora pe care acesta a propus-o. Declarația sa a fost în mod justificat și motivat înlăturată de prima instanță ca fiind subiectivă. Tribunalul observă și că martora Ștefanie T_____ nu a precizat clar că nu erau pietoni pe trecerea de pietoni, aceasta fiind doar o concluzie pe care ea a tras-o ca urmare a faptului că petentul a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului electric.

Miza litigiului este una foarte redusă respectiv aplicarea unei amenzi modice și a unor sancțiuni complementare despre care nu există indicii că ar avea consecințe deosebite asupra petentului. Având în vedere, deci, faptul că miza litigiului este una foarte redusă și că dreptul la apărare al petentului a fost respectat, instanța apreciază că proba efectuată prin procesul verbal de contravenție care exprimă constatarea personală a agentului de poliție, este suficientă pentru a înlătura prezumția de nevinovăție care operează în favoarea petentului.

Este de asemenea, neîntemeiată susținerea petentului în sensul că dacă el a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului electric, semaforul pentru pietoni era în mod sigur roșu. Aceasta deoarece nu există nicio regulă în acest sens, fiind posibil ca atât șoferii care virează stânga, cât și pietonii angajați în traversare să aibă culoarea verde la semaforul, caz în care pietonilor trebuie să li se acorde prioritate. Sub acest aspect procesul-verbal reprezintă o probă împotriva petentului, după cum am arătat anterior.

Având în vedere aspectele menționate, tribunalul va respinge apelul formulat în cauză și va menține în integralitate sentința primei instanțe, în temeiul art. 34 alin 2 din OG nr. 2/2001 și al art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul P__ R___ M_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în localitatea Cluj-N_____, ____________________, _________________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Judetean Cluj, cu sediul în localitatea Cluj-N_____, ___________________, jud. Cluj împotriva sentinței civile nr. xxxxx/09.12.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____, pe care o menține în întregime.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2015.

Președinte, A__________ N__		Judecător, B_____ G_____ Z________
	Grefier, L______ C______

Red.BGZ/tehn.MG

4 ex. 28.05.15

Jud. fond D_______ O___ M____