Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8406
Ședința publică de la data de 17 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I____ S________
GREFIER: R_____ C_________
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind petentul M________ A________ și intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București de a soluționa cauza, prin raportare la art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în cauză, la solicitarea ambelor părți, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile și sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei.
În temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.07.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul M________ A________ a formulat o plângere contravențională, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, solicitând anularea procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx din data de 25.06.2015 și, în subsidiar, diminuarea amenzii aplicate la limita minimă prevăzută de lege sau înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul.
În motivare, petentul a arătat că, în data de 25.06.2015, a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 800 lei, reținându-se faptul că a adresat injurii și expresii jignitoare numitului Santa D______.
Petentul a invocat nerespectarea art. 19 din OG nr. 2/2001, deoarece procesul verbal contravențional nu poartă semnătura sa. Totodată, a invocat nulitatea acestuia, pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, întrucât agentul constatator nu i-a adus la cunoștință posibilitatea de a formula obiecțiuni.
A învederat că numitul Santa D______, pe timpul nopții, la ora 3 dimineața, a sărit gardul imobilului din ______________________________. 80, sector 5, ce aparține soției sale. A arătat că Judecătoria Sectorului 5 București a dispus evacuarea acestuia din imobilul respectiv, prin Sentința civilă nr. 7567/12.11.2010, pentru comportamentul său abuziv. Deși a dorit consemnarea acestor obiecțiuni în procesul-verbal, petentul a arătat că a fost privat de această posibilitate.
Pe fondul cauzei, petentul a arătat că numitul Santa D______ are un comportament violent, amenințându-i familia, astfel că, atunci când acesta a escaladat gardul imobilului în care locuiește, soția sa a alertat organele de poliție.
A susținut că amenda ce i-a fost aplicată nu a fost individualizat în raport de circumstanțele faptei sale, fiind nejustificat stabilirea acesteia spre maximul prevăzut de lege.
Petentul a învederat că este pentru prima dată când a fost sancționat contravențional și a invocat prezumția de nevinovăție de care se bucură în baza jurisprudenței CEDO.
În drept, a invocat OG nr. 2/2001.
În dovedirea susținerilor sale, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, atașând cererii sale, conform art. 150 Cod procedură civilă, următoarele înscrisuri: procesul verbal contestat, Sentința civilă nr. 7567/12.11.2010 a Judecătoriei Sectorului 5 București, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1604/20.07.2010 de notar public L____ S________, contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 1779/25.11.2010 de notar public M____ C_______ M____.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 04.08.2015, intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal reprezintă un înscris autentic ce se bucura de prezumția de veridicitate si temeinicie cu privire la cele constatate si consemnate. A invocat decizia CEDO din cauza N_______ G_______ contra României, precum și jurisprudența Tribunalului București.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, a solicitat sa se observe ca aceasta a fost aplicata in limitele prevăzute de actul normativ sancționare si, in special, a fost aplicata astfel incat sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptelor savarsite.
In drept, au fost invocate disp.art.205 Cod procedură civilă.
În dovedirea acestor apărări, intimata a depus la dosar procesul-verbal contestat și confirmarea de primire, în original, fișa intervenției la eveniment, în fotocopie, raportul agentului constatator, în original.
Sub aspectul probatoriului, in cauza, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de ambele părți.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxx/25.06.2015, petentul M________ A________ a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 800 lei, în temeiul art. 2 pct. 1 și art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, reținându-se că, în data de 25.06.2015, aflându-se la adresa din ______________________________. 80, sector 5, București, a adresat injurii și expresii jignitoare numitului Santa D______, de față de organele de poliție, cauzând indignarea acestuia.
Conform art.34 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin actul de sancționare.
Sub aspectul legalității procesului – verbal, instanța reține că agentul B_____ R_____, din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 24, care a întocmit procesul – verbal contestat avea calitatea de agent constatator potrivit art.15 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor coroborat cu art. 5 alin. 1 din Legea nr. 61/1991, iar procesul – verbal atacat conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, modificată.
Fapta contravențională a fost încadrată corect din punct de vedere juridic în dispozițiile 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, potrivit cu care constituie contravenție (dacă nu este comisă în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor. Potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din același act normativ, agentul constatator i-a aplicat petentului o amendă de 800 lei, individualizată între limitele speciale prevăzute de lege.
Procesul verbal contravențional a fost întocmit în prezența petentului, care însă a refuzat să îl semneze, motiv pentru care, conform art. 19 alin. 3 din OG nr. 2/2001, agentul constatator a consemnat motivul lipsei semnăturii unui martor asistent, respectiv ora târzie din cauza căreia nu se afla de față nicio persoană ce putea avea această calitate. Procesul verbal i-a fost comunicat petentului la data de 29.06.2015, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, conform art. 27 din OG nr. 2/2011, după cum rezultă din confirmarea de primire atașată la fila 23 din dosar.
Deși petentul a invocat faptul că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, nu a dovedit acest aspect în niciun mod. De altfel, instanța reține că nerespectarea art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, nu poate atrage decât nulitatea relativă a procesului verbal contravențional, în condițiile art. 175 alin.1 Cod procedură civilă, respectiv, numai dacă se poate dovedi că, prin nerespectarea cerinței legale, s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. Această concluzie rezultă din interpretarea per a contrario a art. 17 din OG nr. 2/2001, care cuprinde o enumerare a cerințelor legale ale procesului verbal prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, precum și din Decizia ÎCCJ nr. 22/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată pe calea unui recurs în interesul legii. Petentul nu a dovedit o astfel de vătămare, iar instanța constată că, prin formularea prezentei plângeri contravenționale, acesta a avut posibilitatea de a contesta procesul verbal contravențional, ceea ce acoperă, sub aspect procedural, o eventuală lipsă a posibilității de a formula obiecțiuni în cuprinsul actului. Dreptul la apărare al petentului este, astfel, respectat, prin supunerea procesului verbal la o analiză în condiții de imparțialitate și contradictorialitate în fața instanței de judecată.
Instanța constată astfel, că procesul – verbal atacat conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001 și că individualizarea sancțiunii contravenționale a fost efectuată în mod legal de către agentul constatator.
Sub aspectul temeiniciei procesului – verbal, instanța reține că, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, întrucât fapta contravențională a fost percepută de agentul constatator ex propriis sensibus, acesta beneficiază de o prezumție relativă de temeinicie, în temeiul căreia face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă contestatorului potrivit art. 249 Cod procedură civilă.
Această interpretare este conformă cu exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, ce instituie necesitatea respectării garanțiilor prevăzute de art.6 CEDO în materie contravențională. În aplicarea prezumției de nevinovăție în materie contravențională, în cauzele A_____ c. României și N_______ G_______ c. României, Curtea Europeană a statuat că prezumțiile de fapt și de drept nu sunt în totalitate interzise de convenție, dacă nu depășesc anumite limite rezonabile. În ipoteza în care agentul constatator a perceput ex propriis sensibus fapta contravențională săvârșită, aceasta poate constitui o probă suficientă care să dovedească situația de fapt reținută în sarcina contravenientului, și să răstoarne astfel prezumția de nevinovăție, revenind acestuia din urmă sarcina probei contrare.
În cauză, fapta contravențională a fost percepută în mod direct de agenții constatatori, aspect ce rezultă din procesul verbal contravențional, astfel că prezumția de temeinicie a procesului-verbal, prezentată anterior, operează pe deplin.
Instanța mai reține că aceasta se coroborează, atât cu celelalte înscrisuri depuse de părți la dosar, cât și cu susținerile petentului, din cererea de chemare în judecată, după cum urmează:
Din raportul agentului constatator coroborat cu fișa intervenției la eveniment, întocmite ulterior aplicării amenzii contravenționale, rezultă că agenții de poliție au fost solicitați să intervină în urma apelului numitei M________ M______, care a reclamat faptul că numitul Santa D______ a pătruns în imobilul său, la ora 03.00 dimineața. Agenții de poliție au confirmat această situație de fapt, arătând că, la fața locului, au constatat prezența numitului Santa D______, pe care l-au legitimat, dar au reținut că acesta domiciliază, conform actelor de identitate la imobilul respectiv, astfel că nu a săvârșit nicio faptă contravențională. Agenții de poliție au arătat că, în prezența lor, petentul i-a adresat numitului Santa D______ injurii și expresii jignitoare.
Petentul, prin cererea sa de chemare în judecată, a arătat că, într-adevăr, soția sa a alertat organele de poliție, din cauza pătrunderii în imobilul în care locuiau a numitului Santa D______, și a dovedit, prin Sentința civilă nr. 7567/12.11.2010 a Judecătoriei Sectorului 5 București, depusă la dosar, faptul că instanța a dispus evacuarea acestuia din imobilul soției sale, din Prelungirea Ferentari nr. 80, sector 5, București. Petentul a susținut că alertarea agenților de poliție a fost, astfel, justificată fără însă să conteste în vreun mod faptul că i-a adresat acestuia injurii.
Prin urmare, instanța reține că petentul a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa, procesul verbal fiind întocmit cu respectarea principiilor de legalitate și temeinicie prevăzute de OG nr. 2/2001.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța reține că dispozițiile art. 21 alineat 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Articolul 5 din O.G. nr. 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, iar în conformitate cu dispozițiile alineatului 5 ale aceluiași articol sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Totodată, potrivit articolului 7 alineat 3 din Ordonanță, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției respective nu prevede această sancțiune.
În cauză, instanța reține că petentul a dovedit faptul că numitul Santa D______ a pătruns în imobilul în care locuia, în condițiile în care exista o hotărâre judecătorească de evacuare împotriva sa, ceea ce dovedește faptul că organele de poliție nu au fost alertate în mod nejustificat. O astfel de stare de fapt nu justifică, în niciun mod, utilizarea de expresii jignitoare de către acesta în prezența agenților de poliție, însă trebuie menționat faptul că petentul nu a mai fost sancționat contravențional anterior, conform procesului verbal atașat la fila 24 din dosar.
Instanța apreciază că sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate. Având în vedere acest aspect, circumstanțele săvârșirii faptei contravenționale prezentate anterior, precum și textele legale anterior citate, instanța apreciază că reeducarea petentului poate fi înfăptuită în cauză numai prin aplicarea unei amenzi contravenționale. Cu toate acestea, instanța apreciază că, în lipsa unor antecedente contravenționale ale petentului, amenda aplicată trebuie individualizată către limita minimă prevăzută de art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 61/1991, fiind astfel proporțională cu pericolul social al faptei contravenționale.
Față de aceste aspecte, în temeiul articolului 21 alineat 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va admite în parte plângerea formulată de petentul M________ A________, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, și va reduce sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum total de 800 lei, aplicată petentului, prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/25.06.2015, la valoarea totală de 300 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M________ A________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în sector 5, București, Telita, nr. 3, _____________, ________________________ cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în sector 3, București, Calea victoriei, nr. 19.
Reduce sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum total de 800 lei, aplicată petentului prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/25.06.2015, la valoarea totală de 300 lei.
Respinge celelalte cereri ale petentului, ca neîntemeiate.
Cu apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I____ S________ R_____ C_________
Red. și tehnored. Jud. I.S. / 4 ex. / 04.01.2016