Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3794/2015

Ședința publică de la 03 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE S____ I_____ Ț____

Judecător A____ A____

Grefier I____ B____

S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de petentul N______ A_____ M____ împotriva Sentinței civile nr. 5612/25.06.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelantul - petent a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, aferentă apelului, iar intimatul a solicitat judecarea în lipsă. Totodată, învederează că apărătorul apelantului, avocat B______ A________ a depus la dosar o cerere prin care solicită amânarea cauzei pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale.

Tribunalul, cu privire la cererea pentru imposibilitate de prezentare, constată că dl. avocat B______ A________ nu a depus la dosar dovada împuternicirii avocațiale pentru calea de atac a apelului, la fila 18, dosar fond, fiind depusă împuternicirea numai pentru Judecătoria Pitești, motiv pentru care respinge cererea de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare.

Totodată, constată că prin întâmpinare intimatul a invocat excepția tardivității formulării căii de atac a apelului.

Verificând dovada de comunicare și având în vedere data formulării căii de atac, constată că această excepție este neîntemeiată, apelul fiind introdus în termenul de 30 de zile.

Sub aspectul cererii de probatoriu, constată că apelantul a solicitat probele cu înscrisuri și audierea unui martor, pe teza probatorie a dovedirii faptului că a depășit viteza legală pentru a ajunge mai repede la spital.

Tribunalul respinge probele solicitate, având în vedere teza probatorie invocată, apreciind că acestea nu sunt admisibile și rămâne în pronunțare asupra apelului.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față, deliberând:

Constată că, prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 06.11.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petentul N______ A_____ M____, a formulat contestație împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 24.10.2014 de către intimatul I____________ Județean de P______ Argeș Serviciul Rutier, solicitând anularea acestuia, motivat de faptul că a depășit viteza legală admisă de lege, fiind constrâns de probleme medicale foarte grave.

Petentul a precizat că își asumă contravenția săvârșită, iar în dovedirea acesteia, solicită ridicarea fișei de consultație de la Spitalul „Sfântul S_______ Mioveni.”

In dovedire a solicitat proba cu acte.

La data de 09.04.2015 intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul verbal atacat fiind temeinic și legal și încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond, sancțiunea principală aplicată încadrându-se în limitele prevăzute de reglementarea în vigoare în materie ca și sancțiunea complementară, cu precizarea că înregistrarea vitezei s-a efectuat cu aparatul radar dotat cu sistem de supraveghere video.

In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 5612/25.06.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, a fost respinsă plângerea.

În considerentele sentinței se rețin următoarele:

Potrivit procesului-verbal ________ nr xxxxxxx încheiat la 24.10.2014 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 810,00lei (9 puncte amendă) si suspendarea exercitiului dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.121 alin.1 din HG.1391/2006 și sancționată de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 republicată, constând în aceea că la data de mai sus a fost depistat conducând autovehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe DN 73 pe raza localității Mărăcineni , jud. Argeș, cu viteză peste limita maximă admisă de lege, fiind înregistrat de dispozitivele radar cu o viteză de rulare de 110 Km/h, constatată cu aparatul radar cu sistem de supraveghere video, _________ 134 montat pe auro cu nr de inmatriculare MAI xxxxx contravenientului aplicându-i-se și masura reținerii permisului de conducere.

Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de agentul constatator.

Verificând legalitatea procesului-verbal, s-a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere principiile mai sus menționate, instanța a constatat că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului condus de petent s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, respectiv cu un cinemometru marca Autovision _________ 134, montat pe auto cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx. Din buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx din data de 15.04.2014, depus la fila 33, rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice, iar operatorul radar este atestat pentru efectuarea activităților de supraveghere cu acest tip de dispozitiv (fila 32).

Din cuprinsul planșelor foto depuse la dosar – filele 35-37 rezultă fara dubiu ca punctul în care a fost surprins autoturismul condus de petent circulând cu viteza de 110 km/h, se afla în localitate..

Față de aspectele de mai sus, instanța a reținut că petentul a circulat în localitate cu o viteză ce a depășit cu 60 Km/h viteza maximă legală admisă pe acest sector de drum (potrivit art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h), constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a constatat că starea de fapt reținută în procesul verbal atacat a fost probată și astfel prezumția de nevinovăție a petentului, înlăturată.

În consecință, instanța a reținut că acțiunea petentului, constând în depășirea cu 60 km/h a vitezei maxime admise în localitate, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Instanta a respins sustinerile petentului, constatand ca in cauza nu sunt incidente dipozitiile referitoare la starea de necesitate. Daca petentul se simtea rau, avea posibilitatea de a apela Serviciul de Ambulanta sau de a solicita altei persoane sa il transporte la spital.

Instanța a apreciat că prin acțiunea sa, petentul ar fi putut produce urmări mult mai grave, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a celorlalți participanți la trafic, cunoscut fiind că viteza este una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale aplicate instanța a constatat că acestea au fost în mod corect individualizate. Nu se impune reindividualizarea acestora față de pericolul social al faptei de a conduce cu 60 Km/h peste limita legală în localitate, chiar dacă în concret nu s-au produs alte consecințe negative. În analiza principiului proporționalității trebuie observat că dispozițiile OUG 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație impuse de acest act normativ, cu implicații majore asupra garantării dreptului la viață și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială.

S-a avut in vedere si faptul ca, potrivit cazierului auto depus la dosar, petentul nu se afla la primele incalcari ale legislatiei rutiere.

Cu privire la sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, instanța a constatat că aceasta nu poate fi înlăturată întrucât sancțiunile complementare au un rol preventiv și privesc protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră pentru ceilalți participanți la trafic (Michel Pewinski c. Franței).

Având în vedere faptul că petentul nu a solicitat administrarea de probe care să răstoarne prezumția relativă de veridicitate și legalitate a actului contestat, în raport de materialul probator existent în dosar, s-a constatat că nu s-a făcut dovada contrară celor reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, sub acest aspect reținându-se temeinicia și legalitatea actului sancționator cu numărul de mai sus.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul N______ A_____-M____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:

În mod greșit instanța de fond a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile referitoare la starea de necesitate.

În timp ce se deplasa de la București la Mioveni pe raza localității Mărăcineni a avut dureri acute de stomac și în dorința de a ajunge mai repede la spital este posibil să fi depășit viteza legală. Conform actelor medicale depuse la dosar a fost diagnosticat cu enterocolită acupă și la Spitalul orășenesc din Mioveni a fost pus pe perfuzii până noaptea.

În subsidiar apelatul a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal de contravenție cu avertisment apreciind că fapta nu prezintă grad mare de perciol social, iar scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea acesti măsuri.

În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art.466 și urm. C.pr.civ.

La data de 16.02.2015 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică.

Tribunalul, examinând sentința civilă atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/24.10.2014 încheiat de intimat, apelantul N______ A_____-M____ a fost sancționat cu amendă în sumă 810 lei și suspendat exercițiul dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.121 alin.1 din H.G. nr. 1391/2006, raportat la art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G nr.195/2002 reținându-se că la data respectivă a fost depistat în timp ce conducea în localitatea Mărăcineni, autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX cu viteza de 110 km/h.

Conform art. 109 alin.3 OUG 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

În mod corect a reținut prima instanță că, apelantul-petent nu a respectat dispozițiile legale privind conducerea autovehiculului în interiorul localității, aspecte probate de intimat cu planșele foto care indică că autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, se deplasa cu viteza de 110 km/h, în data de 24.10.2014, ora 17,50, iar agentul care a efectuat înregistrarea radar este atestat să desfășoare activități cu sistemul de supraveghere a traficului și măsurare a vitezei, procesul-verbal fiind întocmit de un agent de poliție folosit la oprire, menționat și el în extrasul din registrul de abateri radar.

Tribunalul constată că planșele foto, astfel cum a reținut și instanța de fond s-au efectuat cu aparatul radar ROM 134, verificat metrologic (buletin de verificare metrologică nr. xxxxxxx/15.04.2014 în termen de valabilitate)montat pe autoturismul Dacia L____ MCV cu nr. xxxxx menționat, atât în buletinul de verificare metrologică a cinemometrului, cât și în procesul-verbal de contravenție.

Totodată, în planșele foto depuse la dosar se distinge clar nr. de înmatriculare al autovehiculului, putându-se observa data și ora înregistrării, valoarea vitezei măsurate, fiind respectate prin urmare, prevederile de la punctul 3.5.1. din Norma de metrologie legală nr. 021 – 05 Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor.

În privința susținerii apelantului-petent privind săvârșirea faptei contravenționale în stare de necesitate tribunalul constată că fapta este săvârșită în stare de necesitate dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: fapta contravențională sa fie săvârșită ca urmare a unui pericol neprevăzut, pericolul trebuie să fie iminent, real și inevitabil, fapta să fie săvârșită numai în scopul de a salva viața, integritatea corporală sau sănătatea făptuitorului sau a altei persoane, un bun material al său sau al altuia ori un interes public, iar prin contravenția comisă să nu se producă în mod conștient urmări mai grave decât cele ce s-ar fi produs dacă făptuitorul nu intervenea.

Tribunalul constată că în data de 24.10.2014 apelantul-petent a fost consultat la Spitalul orășenesc din Mioveni fiind diagnosticat cu enterocolită acută, prescriindu-i-se tratament cu encefurin.

În cauză se constată că apelantul-petent nu a fost internat și nici nu i-a fost administrat vreun tratament în spital. Prin urmare, având în vedere faptă că, apelantul-petent nu a fost internat și nici nu a suferit vreo intervenție chirurgicală în data de 24.10.2014, fapta de a conduce autoturismul cu viteză peste limita legală nu este săvârșită în stare de necesitate, viața sa sau sănătatea nefiindu-i puse în pericol.

Pe de altă parte, trebui să se evite conducerea autoturismului când starea sănătății conducătorul auto nu o permite, pentru a se evita producerea unui eveniment rutier.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor aplicate, în raport cu dispozițiile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul constată că sancțiunile aplicate apelantului și menținute de către prima instanță sunt proporționale cu gradul de pericol social al contravenției săvârșite și nu se impune înlocuirea amenzii cu avertisment, ținând seama de faptul că ,apelantul-petent a depășit viteza legală în localitate cu 60 km/h, reducând cu mult posibilitatea de frânare în localitate și punând în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, precum și circumstanțele personale ale apelantului care anterior a mai fost sancționat pentru contravenții la regimul circulației pe drumurile publice.

În raport de cele arătate se constată că, sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, neexistând motive care să atragă anularea sau schimbarea acesteia astfel că, în baza art. 480 alin.1 Cod pr.civ. va fi respins apelul formulat de petentul N______ A_____-M____ , ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul formulat de petentul N______ A_____ M____ domiciliat în București, __________________. 9-11, _____________, ____________ sector 3 împotriva Sentinței civile nr. 5612/25.06.2015, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER cu sediul în Pitești, Victoriei, nr. 60, jud. Argeș

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.12.2015.

Președinte, S____ I_____ Ț____		Judecător, A____ A____
	Grefier, I____ B____

red.A.A.

dact.C.E.C./A.A.-21.12.2015/4 exp.