Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 352

Ședința publică din data de 05 mai 2015

Completul constituit din:

Judecător: S___ R_____ - Președinte

Judecător: U__ I___ C_______

Grefier: Șașcă M_____-C______

Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., împotriva sentinței civile nr. 1225 din 09.12.2014, pronunțată de Judecătoria G_________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul B_______ L_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

În lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 21 aprilie 2015, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1225 din 09.12.2014, pronunțată de Judecătoria G_________ s-a disjuns acțiunea cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligație de a face, formulată de petentul B_______ LORAND, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în G_________, cart. Florilor, ____________________________________.

S-a dispus înaintarea cererii către Registratură în vederea formării unui nou dosar și a repartizării aleatorii.

S-a admis plângerea contravențională formulată de petentul B_______ LORAND, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - CESRTIN cu sediul în București, ______________________. 401 A, sector 6.

S-a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din data de 19.08.2014 întocmit de către CNADNR S.A. - CESTRIN.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx din data de 19.08.2014, s-a reținut faptul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, aparținând petentului B_______ Lorand a circulat la data de 08.05.2014, ora 18.29, pe DN 12 km 25+770, pe raza localității Malnaș, fără a deține rovinietă valabilă (f 2).

Pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 petentul a fost sancționat potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ cu amendă în cuantum de 250 de lei (f 2).

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost încheiat în lipsa contravenientului sau a martorilor, întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice, conform prevederilor art. 9 alin. 1 și 2 din O.G. 15/2002, iar documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor legii nr. 455/2001 și a HG 1259/2001(f 2).

Conform contractului de vânzare cumpărare începând cu data de 29.03.2014, dreptul de proprietate asupra autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX a fost transmis de petent către numitul Restas M_____ (f 3).

Având în vedere dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 instanța constată că petentul a formulat în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001 plângere contravențională.

Sub aspectul legalității, instanța a constatat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din OG 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că deși O.G. nr. 2/2001, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

De precizat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, s-a reținut că art.6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu interzice existența unor prezumții de fapt și de drept în măsura în care acestea sunt incluse în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare (Cauza A_____ c. României, paragraful 60; cauza I___ P__ c. României, paragraful 31, cauza N_______ G_______ c. României, paragraful 30).

De asemenea, în cauzele anterior indicate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, iar sarcina probei, în vederea răsturnării prezumției, astfel cum rezultă din dispozițiile dreptului național aplicabil în materie contravențională, aparține celui care supune o pretenție judecății, respectiv petentului.

În speță, instanța a reținut faptul că petentul a avut la dispoziție cadrul procesual pentru a dovedi netemeinicia procesului-verbal respectiv, a avut posibilitatea de a prezenta dovezi și de a solicita instanței audierea unor martori. În astfel de situații Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că reclamantul nu pare să fie pus într-o poziție dezavantajată în raport cu cea a autorităților, fiind astfel respectate limitele stabilite de art. 6 din Convenție (Cauza I___ P__ c. România, paragraful 35).

În drept, instanța a reținut faptul că, potrivit art. 8 alin.1 din OG 15/2002, constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.

Conform art. 1¹ din același act normativ, rovinieta valabilă este rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului sau rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.

Totodată, potrivit art. 7 din OG 15/2002, responsabilitatea achitării și deținerii rovinietei aparține în exclusivitate utilizatorilor romani, iar potrivit art. 1 alin.1 lit. b din același act normativ, prin utilizator se înțelege persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehiculul înmatriculat în România.

Prin urmare, pentru a avea calitatea de utilizator și implicit obligația de a achita și deține rovinietă, persoana fizica sau juridică trebuie sa îndeplinească cumulativ două condiții, și anume sa fie înscrisa în certificatul de înmatriculare și să fie titularul unui drept de proprietate sau al unui alt drept legal de folosință a autovehiculului.

În speță, la data menționată în procesul verbal, petentul era înscris ca proprietar în certificatul de înmatriculare al autovehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, însa potrivit contractului de vânzare cumpărare dreptul de proprietate asupra autovehiculului a trecut în patrimoniul numitului Restas M_____ începând cu data de 29.03.2014. Din acest moment, petenul nu mai deținea niciun drept real sau de altă natură asupra autovehiculului, dreptul de proprietate fiind transferat utilizatorului, Restas M_____.

Prin urmare, deși înscris în certificatul de înmatriculare, începând cu data de 29.03.2014 petentul nu mai avea niciun drept real sau de alta natura asupra vehiculului în cauza, situație față de care nu putea avea calitatea de utilizator al autovehiculului și nici obligația de a achita și deține rovinietă pentru acesta.

De asemenea, instanța a reținut ca potrivit art. 11 alin. 4 din OUG 195/2002, obligația de a efectua transcrierea dreptului de proprietate și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în certificatul de înmatriculare auto revenea în exclusivitate noului proprietar, respectiv Restas M_____, aceasta nesocotindu-ți însa obligația arătată.

Prin urmare, instanța a apreciat că, pe de o parte, petentul neavând calitatea de utilizator nu avea nici obligația de a achita și deține rovinieta, iar pe de alta parte, nu avea nici obligația și nici posibilitatea reala de a solicita și obține de la autoritățile competente transcrierea noului proprietar în certificatul de înmatriculare

Astfel, neputându-se retine nicio vinovăție în sarcina petentului în raport de fapta reținuta în sarcina sa prin procesul verbal, a fost admisă plângerea și a s-a dispus anularea procesului verbal.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – CESRTIN, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal întocmit.

Consideră că hotărârea este criticabilă în raport de art. 480 alin. (6) N. Cod Pr. Civ., instanța reținând că înstrăinarea vehiculului a avut loc anterior constatării faptei contravenționale și că petentul este exonerat de orice culpa.

Din analiza dispozițiilor art. 7 și 8, coroborate cu cele cuprinse în art. 1, alin. 1, pct. B din O.G. nr. 15/2002 reiese cu claritate că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitatea autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției. Înscrierea în cartea de identitatea a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui. Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sancționează cu inpozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.

Apelanta solicită ca instanța să ia în considerare faptul că, dacă în urma contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN. Atâta timp cât intimatul figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări, și nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G. 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei. Mai arată că, potrivit art. 7 coroborat cu art. 1 al. 1 lit. b) din O.G 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. Așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, Deciziile nr. 217/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin (1), art. 9 alin. (2) și (3) din OG nr. 15/2002 si nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisă în certificat își asuma întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinieta îi aparține.

Conform Ordinului 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii si eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, art.24, al.2, lit.d), petentul avea obligația, să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate. Cum petentul nu a depus diligente pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției mai sus menționate, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravențională în sarcina acestuia s-a angajat conform O.G 2/2001 și O.G 15/2002. Din moment ce intimata-petentă este înscrisă în continuare în evidențele MAI ca proprietar/utilizator al autoturismului, iar art.9, alin. 3 din O.G nr. 15/2002 prevede posibilitatea legală de a încheia procesul verbal de constatare a contravenției pe baza datelor furnizate de MAI -D.R.P.C.I.V., iar părțile contractante au obligația legală de a se prezenta la acest serviciu pentru a proceda la transcrierea autovehiculului pe numele cumpărătorului, pentru a asigura opozabilitatea tranzacției, conform Ordinului nr. 1501/2006, încheierea unui contract de vânzare cumpărare nu poate fi opus apelantei, iar responsabilitatea deținerii rovinietei revine intimatului - petent. Astfel, singura persoana vinovată de a fi circulat fără a deține rovinieta valabilă este persoana fizică sau juridică, care are în proprietate sau poate folosi în baza unui drept legal vehiculul, menționata în certificatul de înmatriculare și care figurează în baza de date a Ministerului Afacerilor interne - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, neavând nicio relevanță faptul că până la momentul constatării contravenției au intervenit contracte de înstrăinare a vehiculului sau de cedare a folosinței acestuia, chiar având data certă, dar care nu au fost înregistrate pentru opozabilitate la autoritățile competente, în conformitate cu art. 11 din O.U.G nr. 195/2002, raportat Ia dispozițiile Ordinului nr. 1501/2006 al Ministrului Administrației și Internelor. Cu privire la același aspect, acceptarea unei soluții contrare nu ar conduce decât la perpetuarea și consolidarea unei situații juridice anormale, în sensul că părțile nu vor efectua nici pe viitor demersurile necesare în vederea reglementării situației juridice dintre ele, atitudinea de pasivitate având la baza și convingerea părților contractului de vânzare-cumpărare ca orice sancțiune contravențională aplicabilă fostului proprietar după data predării autoturismului va fi anulată de instanța de judecata. Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauză perpetua de impunitate contravențională, iar, pe de altă parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar și în situația unui cumpărător de rea-credință (de exemplu: acțiunea in constatare urmata de demersuri către instituțiile abilitate; acțiunea in regres împotriva cumpărătorului).

Apelanta invocă art. 466 Cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică.

Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie, petentul B_______ LORAND a formulat întâmpinare.

În legătura cu O.U.G. 195/2002 art. 11, arată că, a fost actualizat în 2013 unde în art. 11 la alin. (4) scrie darea transferul dreptului de proprietate este obligația noului proprietar. Din data ce a semnat actele de vânzare nu mai are dreptul să oblige la transfer de proprietate. Totodată, arată că, a făcut primii pași pe aceasta cale cu scoaterea și transferarea impozitării din evidenta primăriei către noul proprietar.

În legătură cu radierea acestui autovehicul de pe numele său, precizează că, nu poate să efectueze deoarece la art.25, conf. Ordinului 1501/2006 îi cere certificatul de înmatriculare, plăcutele de înmatriculare și cartea de identitate a autoturismului, pe care conform Contractului de Vânzare Cumpărare a înmânat noului proprietar. În lipsa acestor acte și plăcuțe nu se poate duce la bun sfârșit, această modalitate de a fi scos de pe numele său, se poate obține numai prin cale legală. Cauza civilă a fost înaintat ca și un proces civil pentru scoaterea din evidență de pe numele său. Tot în legătură cu această cale a scoaterii din evidență S.P.C.R.P.C.I.V scrie în O.U.G. 195/2002 actualizat în 2013 la art. 11alin. 2 ca sensul cuvântului de RADIERE se transformă (înseamnă) scoaterea DEFINITIVĂ din circulație.

După cunoștințele sale, după înstrăinarea oricărui autovehicul, noul proprietar este cel care trebuie să suporte toate cheltuielile pentru funcționarea și folosirea autovehiculului pe drumurile publice din țară și din străinătate fără acordul fostului proprietar. Din acest motiv intervine și o altă suspiciune, o rovinietă eliberată de către C.N.A.D.N.R. se face pe autovehicul, în care este menționat numărul de înmatriculare, număr de sașiu și tipul autovehiculului și unde nu apare și nici nu trebuie să fie proprietarul, asta însemnând că poate să facă oricine, din care rezultă că aceasta neglijență este vina noului proprietar.

Mai arată încă o eroare în apel, la motive la alin. 3 din prima pagina unde este vorba de înscriere în cartea de identitate, nu se poate înscrie deoarece asta este eliberat de Registrul Auto R____, utilizatorul se trece numai de către S.P.C.R.P.C.I.V. organ, care eliberează certificatele de înmatriculare și numai în cazul unui leasing sau rate.

Examinând apelul declarat de apelant în raport de motivele de apel invocate, precum și din oficiu conform art.477 Cod de procedură civilă, instanța constată că acesta este nefondat, din următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare _________ nr. xxxxxxx din data de 19.08.2014, s-a reținut că autovehicului cu nr. de îmnatriculare XXXXXXXXX aparținând lui B_______ Lorand a circulat la data de 08.05.2014 ora 18,29 pe raza localității Malnaș fără a reține o rovinietă valabilă. Procesul verbal de contravenție a fost întocmit în lipsă întrucât constatarea contravenției s-a efectuat cu ajutorul mijloacelor tehnice.

Instanța de fond a admis plângerea formulată de petentul B_______ Lorand reținând că acesta înstrăinase respectiv autoturism și că obligația de a plăti rovinieta aparținea noului proprietar .

Tribunalul, analizând din oficiu cauza sub toate aspectele constată că: Prin Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că:„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

Ori, în cauză constatând că procesul verbal prin care s-a aplicat sancțiunea contestată este nul de drept, instanța de apel urmează să respingă apelul formulat, fără a analiza celelalte motive de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul împotriva sentinței civile nr. 1225/2014 pronunțată de Judecătoria G_________, declarat de apelanta C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA cu sediul în București, sector 6, ____________________. 401 A, având CUI nr. xxxxxxxx.

Definitiva.

Pronunțată în ședința publică din data de 05 mai 2015.

Președinte Judecător

S___ R_____ U__ I___ C_______

Grefier

Șașcă M_____-C______

Red. S.R./18.08.2015

Primit: 18.08.2015

Tehnored/id: 18.08.2015

Ex. 4/SD.-

Jud. de fond: AM.Z____