Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul SUCEAVA
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
1511/2015 din 21 octombrie 2015
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională –



ROMÂNIA

TRIBUNALUL S______

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 1511

Ședința publică din 21 octombrie 2015

Președinte: P_______ I____

Judecători: H_______ L______

Grefier: Vințilă C______


Pe rol, judecarea apelului declarat de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S______ cu sediul în mun. S______, ______________. 9, jud. S______ împotriva sentinței civile nr. 1140 din 28 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind C______ V_____ T____, domiciliat în municipiul Bistrița, _____________________, _______________________________ Năsăud.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic P_______ E____ A___ pentru apelantul Inspectoratul de Poliție Județean S______, lipsă fiind intimatul G________ L____.

Procedura este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință după care instanța, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de pus în discuție, acordă cuvântul la dezbateri.

Consilier juridic P_______ E____ A___, pentru intimat, solicită admiterea apelului, pentru motivele dezvoltate pe larg în cererea de la fila 4 dosar.

Declarând dezbaterile închise,

După deliberare,

TRIBUNALUL,


Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1140 din 28 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX a fost Admite, în parte, plângerea contravențională, formulată de petentul C______ V_____ T____, domiciliat în loc. Bistrița, ____________________, ___________, jud. Bistrița Năsăud, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S______., cu sediul în municipiul S______, _____________. 9, jud. S______ și, în consecință:

A fost înlocuită sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei, aplicată petentului prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 3 aprilie 2014, cu sancțiunea avertismentului.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale procesului verbal de constatare a contravenției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin plângerea contravențională promovată la Judecătoria Bistrița și înregistrată sub nr. 4271/190 din 29 aprilie 2014, petentul C______ V_____ T____, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S______, a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 3 aprilie 2014, încheiat de către intimatul I__ S______, ca fiind netemeinic și nelegal.

În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, cu avertisment, fără cheltuieli de judecată.

În motivare, petentul a arătat că a acroșat un autovehicul care dorea să efectueze manevra la stânga, deoarece nu a respectat distanța în mers față de autovehiculul din fața sa, că agentul de poliție i-a întocmit procesul verbal atacat, dar care nu i-a fost comunicat, deși a stabilit cu celălalt participant la trafic că vor încheia înțelegerea amiabilă.

În drept, a invocat prevederile art. 16, 17 din OG nr. 2/2001.

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița, solicitând admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului, în a cărei rază de competență s-a săvârșit fapta.

Prin Sentința civilă nr. 7561/2014 din 10 octombrie 2014 a Judecătoriei Bistrița, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița în soluționarea cauzei și declinată competența în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Gura Humorului sub nr. XXXXXXXXXXXXX din 5 noiembrie 2014.

Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 3 aprilie 2014, încheiat de către un agent constatator din cadrul Poliției Orașului Gura Humorului – C_____________ Rutier, petentul C______ V_____ T____ a fost sancționat contravențional cu 4 puncte amendă în cuantum de 340 lei și 3 puncte penalizare, în baza art. 100 al.2 și art. 108 al.1 lit. b pct. 4 din OUG nr. 195/2002 rep.

S-a reținut în sarcina petentului că, la data de 3 aprilie 2014, ora 15:30, în timp ce conducea autoutilitara marca Ford Tranzit, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXXXX, pe ______________________, din orașul Gura Humorului, din direcția Gura Humorului către Vatra Dornei, nu a păstrat o distanță corespunzătoare față de autoturismul marca Opel Corsa, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de Bryiak I___, care se deplasa în față, cu același sens de mers, intrând în coliziune față-spate cu acesta, faptă prev. de art. 51 din OUG nr. 195/2002, republicată.

După întocmirea procesului verbal de contravenție, agentul de poliție rutieră i-a adus la cunoștință contravenientului faptul că are dreptul să achite în 48 de ore jumătate din minimul amenzii (17 lei) și că poate formula plângere împotriva procesului verbal pe care o va depune la Judecătoria Gura Humorului.

Petentul a refuzat să consemneze eventualele mențiuni la rubrica”alte mențiuni”, să semneze la rubrica „contravenient – am luat la cunoștință”, fiind făcută mențiunea de către agentul constatator că „refuză să semneze”, astfel că s-a procedat la consemnarea, în calitate de martor asistent, a celuilalt conducător autor – Bryiak I___, care a confirmat, prin semnătură, că petentul contravenient a refuzat să semneze procesul verbal.

Conform prevederilor art. 28 al.3 și 27 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, petentului i s-a comunicat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor mai sus arătate, la adresa indicată în momentul încheierii acestuia.

În temeiul prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001, petentul a formulat prezenta plângere contravențională, pentru motivele mai sus arătate.

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, susținând că agentul constatator a aplicat sancționarea contravențională cu respectarea prevederilor legale, iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor îndeplinește toate condițiile de fond și formă, impuse de art. 16 al. 6 din OUG nr. 2/2001 cu modificările ulterioare, că petentul nu a făcut proba contrarie a celor consemnate în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.

Activitatea de constatare a contravenției se realizează și se materializează, în final, prin încheierea unui proces verbal pe care agentul constatator îl poate întocmi, atât în prezența, cât și în lipsa făptuitorului, pe baza constatărilor personale și a probelor administrate de el.

Acest proces verbal este actul administrativ prin care se individualizează fapta ilicită și contravenientul.

Procesul verbal de constatare a contravenției marchează existența raportului juridic contravențional, ce se va afla la baza derulării întregii activități procesuale contravenționale până la stingerea acesteia, fiind actul prin care se declanșează și la care se raportează activitatea de tragere la răspundere a celor care au săvârșit contravenții.

El reprezintă singurul act al contravenției săvârșită în fața organului sancționator, al instanței de judecată ori a organului de executare și, de asemenea, reprezintă actul supus controlului judiciar.

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură.

În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A_____ împotriva României, a statuat că ”deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională decât pe cale penală, autorii infracțiunilor nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală”.

Posibilitatea constatării din oficiu a nulității absolute a procesului verbal de contravenție este o derogare de la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, ale cărui reglementări sunt aplicabile în materia contravențiilor.

În această situație, instanța, ca reprezentantă a intereselor statului și ale cetățenilor lui, este chemată să cenzureze faptele consemnate de către agentul constatator, dând expresie principiului legalității și egalității de tratament juridic a părților.

Conform art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală, că constituie contravenție, fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a consiliului General al Municipiului București.

Contravenția, ca formă de conduită ilicită, presupune îndeplinirea mai multor elemente, în lipsa cărora aceasta se situează în afara sferei dreptului contravențional și nu poate constitui temei al răspunderii contravenționale.

Elementele concrete indispensabile existenței contravenției sunt înscrise în normele contravenționale care reglementează faptele ce constituie contravenție.

Componentele (elementele) generice ale contravenției constau în componenta sau latura obiectivă (fapta exteriorizată), componenta generică (prevederea faptei într-un act normativ, elementul legal) și componenta sau latura morală (vinovăția făptuitorului), la care se mai adaugă și inexistența unei împrejurări (cauze) justificative.

Potrivit Deciziei nr.183/2003 a Curții Constituționale, procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară, iar cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.

Conform jurisprudenței C.E.D.O., reglementările ce sancționează contravențiile au o natură penală, astfel că la judecarea unor astfel de cauze, trebuie respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție.

La rândul său, Curtea Constituțională a României, prin Deciziile nr. 183/2003, 197/2003 și 259/2003 a statuat că legislația contravențională intră sub incidența art.6 din C.E.D.O.

Prezumțiile de fapt și de drept sunt compatibile cu prevederile europene anterior menționate în situația în care se utilizează în limite rezonabile, nu operează automat și cel în favoarea căruia operează acestea, are la îndemână mijloace de probă pentru a putea dovedi că sunt neîntemeiate.

Prezumția relativă de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal potrivit legislației contravenționale din România este comparabilă cu prevederile art. 6 din CEDO și, ca atare, poate fi răsturnată prin orice mijloc de probe prevăzut de lege, asigurându-se astfel dreptul la apărare al petenților.

Analizând legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, instanța a constatat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale corespunzătoare, respectiv, ale art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de aceste texte de lege, sub sancțiunea nulității absolute.

În același timp, instanța a reținut că nu sunt date cauze de nulitate absolută, ce ar putea fi invocate și din oficiu.

Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.

Instanța a avut în vedere probatoriul administrat, din care rezultă săvârșirea de către petent a contravenției reținute în sarcina sa, iar, în aceste condiții, au fost răsturnate susținerile petentului , cu privire la săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, probatoriul administrat la cererea petentului nefiind în măsură a înlătura aspectele reținute de intimat, apreciind că situația reală este cea existentă la data încheierii procesului verbal de constatare a contravenției.

Sancțiunea aplicată se încadrează în limitele legale conform prevederilor art. 21 alin.1 din OUG nr. 2/2001, în sensul că sancțiunea contravențională se alică în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și trebuie să fie în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările comiterii faptei, scopul urmărit, urmările produse și circumstanțele personale ale petentului.

Instanța a apreciat că aspectele puse în discuție fac referire la împrejurări care relevă un grad de pericol social redus al contravenției săvârșite și cărora, potrivit art. 5 alin.5 din OG nr. 2/2001, trebuie să îi corespundă o măsură echivalentă în plan sancționator, față de situația de fapt reținută, că petentul este la prima abatere în acest sens.

Instanța a avut în vedere dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, care prevede posibilitatea instanței de a hotărî asupra sancțiunii aplicate, că această prerogativă privește atât alegerea între categoriile de sancțiuni aplicabile, la ceea ce presupune legalitatea sancțiunii aplicate, inclusiv cuantumul acesteia.

În aceste condiții, instanța de fond a admis, în parte, plângerea contravențională, a anulat parțial procesul verbal de constatare a contravenției, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei cu sancțiunea avertismentului, menținând celelalte dispoziții ale procesului verbal de constatare a contravenției, apreciind că sancțiunea contravențională aplicată va fi de natură a-și atinge scopul, că este o sancțiune de care se ține seama în cazul în care se mai săvârșesc fapte antisociale, că scopul sancțiunii juridice este acela de preîntâmpinare a încălcărilor prevederilor legale, de formare a unui spirit de responsabilitate, că, față de situația de fapt existentă, petentul a conștientizat asupra gravității faptelor sale și nu le va mai repeta.

Cererea a fost legal timbrată și în temeiul art. 453 NCPC, al principiului disponibilității, instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S______, arătând că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică.

În motivare, după expunerea situației de fapt, s-a arătat că instanța de fond, deși a reținut că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, a înlocuit amenda cu avertisment, fără ca petentul să facă dovada unor circumstanțe personale și împrejurărilor în care s-a comis fapta, fapta acestuia fiind de rezultat, având ca efect coliziunea celor două autoturisme, producându-se pagube materiale, fiind pusă în pericol și viața participanților la trafic.

Într-o astfel de cauză, este cunoscut faptul că părțile implicate în evenimentul rutier dau o declarație tip și fiecare configurează o schiță a locului faptei, în viziunea lor, iar specialistul din cadrul poliției rutiere administrează și alte probe, dacă se impun și concluzionează în aplicarea sancțiunii celui care se face vinovat.

Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii procesului verbal de contravenție așa cum a fost întocmit.

Intimatul C______ V_____ T____ a depus întâmpinare la dosar, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței ca temeinică și legală. A reiterat situația de fapt, arătând că fapta nu este de așa natură încât să ducă la sancțiunea atât de gravă, petentul nemaifiind sancționat pentru astfel de fapte.

Analizând apelul declarat în limita motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Apelantul critică hotărârea primei instanțe cu privire la modul de individualizare de către instanță a sancțiunii aplicate.

Referitor la modalitatea de individualizare a sancțiunii contravenționale, tribunalul are în vedere că prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art.5 al.5 din OG nr.2/2001 conform cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, prevederilor art.21 al.3 din același act normativ în sensul că la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Astfel, în mod corect a reținut prima instanță necesitatea reindividualizării sancțiunii aplicate în raport de datele concrete ale speței, de pericolul social redus al faptei săvârșite, de recunoașterea faptei de către petent, precum și intenția acestuia de remediere a consecințelor faptelor sale prin încheierea unei constatări amiabile de accident.

Așadar, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este în măsură să-și îndeplinească atât scopul sancționator, dar și scopul preventiv-educativ, în respectarea dispozițiilor legale ce reglementează proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Față de considerentele ce preced, cum hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, criticile apelantului apar ca fiind neîntemeiate, în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă, apelul urmând a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S______ cu sediul în mun. S______, ______________. 9, jud. S______ împotriva sentinței civile nr. 1140 din 28 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind C______ V_____ T____, domiciliat în municipiul Bistrița, _____________________, _____________, județul Bistrița Năsăud.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.10.2015.


Președinte, Judecător, Grefier,

P_______ I____ H_______ L______ Vințilă C______





Red. H.L.

Judecător fond: S_______ E.

Tehnored. V.C. 4 ex. 12.11.2015




Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025