Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL C________
SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 1090
Ședința publică de la 02 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E________ C______
JUDECĂTOR: I____-L____ O______-D__
GREFIER: E______ D_____
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, formulat de apelanta intimată A______ N________ DE ADMINISTRARE FISCALA, cu sediul din București, ____________________, sector 5, București, în contradictoriu cu intimata petentă _________________, cu sediul în mun. A_________, ________________________, ____________________, județul Teleorman, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 195/18.03.2015, pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Instanța constată că nu au fost solicitate probe noi în apel.
Instanța, reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în raport de prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, constată încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art. 244 NCPC și rămâne în pronunțare asupra apelului.
T R I B U N A L U L,
Asupra apelului de fata, constata urmatoarele:
Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul instantei sub numar de dosar XXXXXXXXXXXX, petenta _________________ a solicitat anularea procesului verbal de contraventie __________ nr.xxxxxxx intocmit la data de 11.07.2014 de catre D_______ Regionala Antifrauda Fiscala Nr. 2 Constanta, prin care au fost sanctionati contraventional cu amenda in cuantum de 2.000 lei, pentru ca nu au completat, in mod corespunzator, avizul de insotire al marfii.
Precizeaza ca acest control a avut loc in momentul in care autotrenul incarcat cu cereale se deplasa din camp (unde fusese incarcat) la punctul de cantarire.
Arata ca procesul verbal de contraventie contine anumite aspecte necorespunzatoare adevarului, respectiv nu au au fost depistati in trafic, ci au fost opriti pentru un control de rutina; cantitatea neta de cereale livrata nu putea fi trecuta cu aproximatie pe avizul de insotire, ci numai dupa cantarirea efectiva; ora expeditiei este ora la care carausul a semnat de luarea in primire a cantitatii de cereale nete livrate si a parasit locul ales pentru cantarirea si analiza preliminara (de laborator) a cerealelor; erau intocmite, conform dispozitiilor OUG nr.12/2006, actele necesare (aviz de insotire, factura, contract).
L____ citata, intimata Administrația Națională De Administrare Fiscală București a formulat intampinare, solicitand respingerea plangerii.
Prin sentinta civila nr. 195/18.03.2015, pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, a fost admisa in parte plangerea contraventionala formulata de petenta _______________.R.L., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ BUCUREȘTI si s-a dispus inlocuirea amenzii contraventionale in cuantum de 4.000 lei aplicate prin procesul verbal de contraventie __________ nr.xxxxxxx intocmit la data de 11.07.2014 de D_______ Regionala Antifrauda Fiscala nr.2 Constanta, cu avertisment.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:
„La data de 11 iulie 2014, autotrenul cu numarul de inmatriculare XXXXXXXX/XXXXXXXX apartinand societatii petente a fost depistat pe drumul public DN 2A, in timp ce de deplasa din camp, unde fusese incarcat cu cereale, la punctul de cantarire situat in cadrul IF B_______ S____.
Intrucat s-a apreciat de agentii constatatori ca avizul de insotire a marfii nu este completat in mod corespunzator, respectiv nu este trecuta cantitatea de cereale pe care o transporta precum si data si ora efectuarii livrarii, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 2.000 lei.
Martorul audiat in cauza , reprezentantul IF B_______ S____, a precizat ca, desi a fost intrebat de agentii constatatori daca a luat tara masinii ( daca a fost cintarita masina inainte de incarcare) si a raspuns afirmativ, nu au asteptat sa le prezinte un inscris doveditor in acest sens.
Completarea avizului de expeditie se face, dupa cum a mentionat martorul B_______ C_____, partial, in camp, la momentul incarcarii, iar dupa cantarirea autotrenului se completeaza si celelalte date din avizul de expeditie, respectiv cantitatea transportata si ora de incarcare.
Plangerea este partial intemeiata.
Art.34 din OG nr.2/2001, modificata si completata:”Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o (…) administreaza orice alte probe prevezute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii”.
Cercetarea judecatoreasca a evidentiat urmatorul aspect: exista interpretari si aplicari diferite ale prevederilor legale, atat din partea transportatorilor, cat si din partea agentilor constatatori din cadrul organelor de control, in ceea ce priveste modul de completare a avizului de insotire a marfii si a momentului la care acesta se completeaza.
Practica a demonstrat ca, in camp, la momentul incarcarii autotrenului cu cereale, se pot completa doar anumite rubrici ale avizului de expeditie, mentiunile privind cantitatea incarcata si momentul incarcarii putand fi completate numai dupa cantarirea acestuia.
In speta dedusa judecatii, cantarirea s-a realizat la o anumita distanta de locul incarcarii, autotrenul fiind controlat in perioada in care se afla in tranzit spre acest punct de cantarire.
Agentii constatatori sustin ca in acest aviz de expeditei trebuia mentionata cantitatea transportata, in mod generic, intre anumite limite ( numarul de buncare incarcate in camion sau o cantitate aproximativa de 20.000 kg pana la 30.000 kg.)
Explicatia sanctionarii agentului constatator a fost ca nementionarea cantitatii transportate, a datei si orei la care a fost incarcat autotrenul nu constituie decat o incercare de comercializare „la negru” a cerealelor.
Acest argument nu este acceptat de instanta, in conditiile in care nu reprezinta decat o simpla supozitie a reprezentantilor intimatei.
Rigiditatea agentilor constatatori in a aplica prevederile legale, fara a tine cont de imprejurarile concrete ale spetei, duce la aplicarea de sanctiuni si persoanelor care nu urmaresc incalcarea prevederilor legale, insa nu pot respecta intocmai dispozitiile acesteia din cauza lacunelor pe care le prezinta.
Autotrenul petentei nu se afla in trafic, intre punctul de incarcare si punctul de predare a cantitatii de cereale transportate, ci intre punctul de incarcare a cerealelor si de cantarire a acestora, in vederea completarii actelor de insotire a marfii.
Fiind un formular cu regim special, asa cum precizeaza si intimata, nu se pot completa date provizorii pe avizul de insotire a marfii, acestea urmand a fi completate dupa cantarire si la momentul plecarii spre destinatie.
Daca ar fi tinut cont de precizarile reprezentantului petentei si ar fi verificat sustinerile acesteia, fara sa aplice in mod arbitrar o sanctiune, ar fi constatat ca starea de fapt este cu totul alta decat cea retinuta prin procesul verbal de contraventie.
La randul sau, reprezentantul petentei ar fi trebuit sa detina asupra sa inscrisul doveditor al indeplinirii cantaririi in gol al masinii (tara acesteia), prin care putea dovedi ca se afla in derularea procedurii de cantarire a cerealelor si nu in trafic, spre punctul de destinatie.
Acestea sunt considerentele pentru care instanta apreciaza ca situatia de fapt retinuta prin procesul verbal de contraventie contestat nu este cea reala si, pe baza probelor administrate de ambele parti in faza de cercetare judecatoreasca, va admite, in parte, plangerea contraventionala si va dispune inlocuirea sanctiunii aplicate cu avertisment”.
Intimatul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Harsova, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii apelate, in sensul respingerii plangerii si mentinerii procesului verbal.
In dezvoltarea motivelor de apel, a aratat apelantul ca instanta a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala, in ceea ce priveste inlocuirea amenzii cu avertisment, dand o interpretare gresita dispozitiilor legale incidente in cauza. A aratat ca sanctiunea aplicata petentei este justificata de imperativul protejarii interesului social si al ordinii d drpet prin adoptarea unor masuri specifice de preintampinare si sanctionare a faptelor care genereaza sau ar putea genera fenomene aconomice negative, respectiv evaziune fiscala. A mai aratat ca procesul-verbal de contraventie este temeinic si legal, atata timp cat fapta este prevazuta ca fiind contraventie de acte normative in vigoare, fapta exista si aduce atingere valorilor sociale aparate de legea contraventionala, sanctiunea fiind direct proportionala cu gravitatea faptei.
Intimata a depus la dosar intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat.
Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 476 si urm. NCPC, Tribunalul retine ca apelul este nefondat din urmatoarele considerente:
Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.
Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N____ c. României, A_____ c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.
Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.
La data de 11 iulie 2014, autotrenul cu numarul de inmatriculare XXXXXXXX/XXXXXXXX apartinand societatii petente a fost depistat pe drumul public DN 2A, in timp ce de deplasa din camp, unde fusese incarcat cu cereale, la punctul de cantarire situat in cadrul IF B_______ S____ si, intrucat s-a apreciat de agentii constatatori ca avizul de insotire a marfii nu este completat in mod corespunzator, respectiv nu este trecuta cantitatea de cereale pe care o transporta precum si data si ora efectuarii livrarii, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 2.000 lei.
Dispozitiile legale aplicabile in speta:
„Constituie contravenție următoarele fapte: 2.nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la: c)întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse.”
Martorul audiat in cauza la instanta de fond, reprezentantul IF B_______ S____, a precizat ca, desi a fost intrebat de agentii constatatori daca a luat tara masinii ( daca a fost cantarita masina inainte de incarcare) si a raspuns afirmativ, nu au asteptat sa le prezinte un inscris doveditor in acest sens, completarea avizului de expeditie facandu-se partial, in camp, la momentul incarcarii, iar dupa cantarirea autotrenului au fost completate si celelalte date din avizul de expeditie, respectiv cantitatea transportata si ora de incarcare.
Se retine ca, in speta dedusa judecatii, cantarirea s-a realizat la o anumita distanta de locul incarcarii, autotrenul fiind controlat in perioada in care se afla in tranzit spre acest punct de cantarire.
Agentii constatatori sustin ca in acest aviz de expeditei trebuia mentionata cantitatea transportata, in mod generic, intre anumite limite ( numarul de buncare incarcate in camion sau o cantitate aproximativa de 20.000 kg pana la 30.000 kg.), explicatia sanctionarii agentului constatator fiind aceea ca nementionarea cantitatii transportate, a datei si orei la care a fost incarcat autotrenul nu constituie decat o incercare de comercializare „la negru” a cerealelor.
In mod corect instanta de fond a apreciat ca, in aplicarea prevederilor legale, trebuie sa se tina cont de imprejurarile concrete ale spetei, pentru a nu se aplica sanctiuni si persoanelor care nu urmaresc incalcarea prevederilor legale, insa nu pot respecta intocmai dispozitiile acesteia din cauza lacunelor pe care le prezinta.
S-a retinut ca, in speta, autotrenul petentei nu se afla in trafic, intre punctul de incarcare si punctul de predare a cantitatii de cereale transportate, ci intre punctul de incarcare a cerealelor si de cantarire a acestora, in vederea completarii actelor de insotire a marfii.
Fiind un formular cu regim special, asa cum precizeaza si intimata, nu se pot completa date provizorii pe avizul de insotire a marfii, acestea urmand a fi completate dupa cantarire si la momentul plecarii spre destinatie.
De asemenea, reprezentantul petentei ar fi trebuit sa detina asupra sa inscrisul doveditor al indeplinirii cantaririi in gol al masinii (tara acesteia), prin care putea dovedi ca se afla in derularea procedurii de cantarire a cerealelor si nu in trafic, spre punctul de destinatie.
În privința temeiniciei procesului-verbal, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr.2/2001 care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere dispozițiile art. 1171 Codul civil și ale art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a retinut in mod corect de catre instanta de fond că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 din Codul civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urmă nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoană învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate în acuzare instanța nu poate fi convinsă de vinovăția acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Așadar, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România).
Sub aspectul proporționalității sancțiunii aplicate, instanța de fond a constatat in mod corect că se impune aplicarea dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Sub aspect sancționatoriu, astfel, in mod corect instanța de fond a reținut că sancțiunea aplicată îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, fiind respectate criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul - verbal.
În consecință, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.480 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ BUCUREȘTI, cu sediul din București, ___________________, sector 5, in contradictoriu cu intimata petenta _______________.R.L., cu sediul în mun. A_________, ________________________, ____________, _________________________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 195/18.03.2015, pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, ca nefondat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 02.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E________ C______ I____-L____ O______-D__
GREFIER,
E______ D_____
Jud.fond. M. P________
Tehnored.jud.decizie. I.-L. O.-D./4 ex./14.10.2015