ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A___ Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6996/2015
Ședința publică din 11 decembrie 2015.
Președinte: C______ L____ D______
Grefier: Băscărău M_____
S-a luat în examinare plângerea formulată de petentul B______ M_____ – I___ în contradictoriu cu intimații Ș_____ M____ – inspector ISCTR și I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier, împotriva procesului-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/09.03.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reprezentantul petentului avocat T_____ G_______ și martorul B______ N______, lipsă fiind petentul B______ M_____-I___ și reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Plângerea este legal timbrată cu suma de 20,00 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din OUG 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei după care, sub prestare de jurământ se audiază martorul prezent, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
În baza art. 255 și 258 Cod procedură civilă se încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind utile și concludente în soluționarea litigiului.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească, în baza art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentului solicită admiterea plângerii formulate și precizate, anularea procesului verbal de contravenție contestat, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ la data de 27.03.2015, petentul B______ M_____ – I___ a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/09.03.2015, emis de către intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier, prin care a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție și a amenzii contravenționale, invocând excepția nulității absolute a actului administrativ atacat, în temeiul prevăzut de art. 16, alin. 7, raportat la prevederile art. 17, teza a 2 –a, din O.G. nr. 2/2001, pe considerentul nerespectării cerințelor imperative ale legii, în sensul insuficientei descrieri a faptei contravenționale. De asemenea, s-a invocat excepția nulității absolute a actului administrativ atacat, în temeiul prevederilor art. 16 alin. 1, raportat la prevederile art. 17, teza a 2 –a, din O.G. nr. 2/2001, pe considerentul nerespectării cerințelor imperative ale legii, în sensul neaducerii la cunoștința petentului a dreptului de a face obiecțiuni, cu privire la conținutul procesului-verbal de contravenție, și excepția nulității absolute a actului administrativ atacat, în temeiul prevăzut de art. 27 din O.G. nr.2/2001, pe considerentul nerespectării cerinței imperative a actului normativ, în sensul necomunicării procesului-verbal, prin poștă, cu aviz de primire.
În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea măsurii amenzii contravenționale, cu sancțiunea principală a avertismentului, în temeiul prevederilor art. 5, alin. 5, coroborate cu prevederile art. 7, alin. 2, și raportat la prevederile art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, republicată.
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor, din data de 09.03.2015, s-a reținut în sarcina petentului, săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 pct. 75 din H.G. nr. 69/2012, în sensul că, la data de 03.09.2015, ora 16:50, a transportat marfă în condiții contrare prevederilor O.M.T.I. nr. 980/2001, fără precizarea prevederilor încălcate, iar lipsind motivarea în drept a procesului-verbal de contravenție, acesta este lovit de nulitate absolută. Pentru săvârșirea acestei contravenții, petentul arată că i s-a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 4.000 lei, cu posibilitatea achitării sumei într-un termen de 15 zile sau achitarea sumei de 2.000 lei, în termen de 48 ore, conform prevederilor art.7, alin. 1 și alin.2, lit. b din HG nr. 69/2012.
Petentul arată că a transportat marfă fragilă, în regim de groupage, pe relația A___ – București și, fiind oprit în trafic de către inspectorul Ș_____ M____, i-a reproșat faptul că, nu a asigurat și fixat marfa pe care o transporta. La ordinul inspectorului Ș_____ M____, transportul a fost imobilizat până la remedierea situației, adică asigurarea mărfii cu chingi. Petentul a arătat în plângerea contravențională că, marfa a fost așezată/fixată pe paleți din lemn și asigurată prin înfoliere. În plus, pentru mărirea aderenței paleților pe podeaua remorcii, pentru mărirea forței de frecare, sub paleții din lemn au fost amplasate manșoane de cauciuc. Petentul arată că aceste aspecte ar fi trebuie constatate de către inspectorul Ș_____ M____, prin propriile sale simțuri, cu ocazia vizionării încărcăturii. De față la asigurarea operațiunii de asigurare și fixare cu chingi, a coletelor de marfă fragilă, a fost și domnul N______ B______, patronul firmei transportatoare. La destinație s-a constatat că 31 de colete au marfă deteriorată, fapt consemnat în CMR, împreună cu mențiunea „marfă primită sub rezerva recepției ulterioare”, precum și Raportul de descărcare nr. 5609/10.03.2015.
În principal, petentul arată că s-au încălcat prevederile art. 16 alin. 1, raportate la art. 17, teza a 2 –a, din O.G. nr. 2/2001, prin aceea că s-a făcut o insuficientă descriere a faptei, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, în sensul că agentul constatator nu s-a supus cerinței legale, imperative, de a realiza o descriere în concret a faptei contravenționale. Cerința este imperativă întrucât rațiunea instituirii a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator, prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o.
Petentul mai arată că s-au încălcat prevederile art. 16, alin. 7, raportat la art. 17, teza a 2 –a din O.G nr. 2/2001, în sensul că agentul constatator și-a nesocotit obligația legală de a-i aduce la cunoștință contravenientului, posibilitatea de a face obiecțiuni, astfel actul constatator atacat a fost întocmit cu încălcarea principiului legalității, adică cu nerespectarea cerințelor imperative ale legii, ceea ce atrage nulitatea absolută.
De asemenea, petentul susține că s-au încălcat și prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001, în sensul necomunicării actului constatator în conformitate cu prevederile legale imperative, fapt ce atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție. Încălcările prevederilor art. 16 alin. 1 și ale art. 16 alin. 7, raportate la prevederile art. 17 teza a 2 –a, din O.G. nr. 2/2001, constituie nereguli vizând o condiție de formă pentru ca, un act juridic unilateral, să poată produce efecte juridice.
S-a mai arătat în plângerea contravențională că, agentul constatator ar fi trebuit să indice și un martor, astfel încât instanța să fi putut proceda la audierea acestuia, în cadrul litigiului de față, iar în lipsa martorului se activează prezumția de nevinovăție a petentului.
Având în vedere că marfa fragilă, transportată în regim de grupaj a fost asigurată prin amplasarea ei pe un dispozitiv suport standardizat și a fost fixat prin înfoliere, petentul solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea principală a avertimentului, în temeiul prevăzut de art. 5, alin. 5, coroborate cu prevederile art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, raportat la prevederile art. 21 alin. 3, din același act normativ.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 31, alin. 1 coroborate cu art. 32, alin. 2, cu aplicarea art. 34, alin. 1 din O.G. nr.2/2001, republicată, precum și dispozițiile art. 16, alin. 1 și art. 7, raportate la art. 17 teza 2 –a , precum și disp. art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului de ordin 2, proba cu planșe foto, proba cu martori. S-au anexat procesul-verbal de contravenție, copie C.I petent, dovada achitării taxei judiciare de timbru, împuternicire avocațială.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea plângerii neîntemeiată. Acesta învederează faptul că, anularea unui act ce a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor legale, se sancționează cu nulitate doar în situația în care modul de realizare a actului a produs o vătămare a intereselor persoanei vizate de acel act, iar acel prejudiciu nu poate fi înlăturat pe altă cale.
Nulitatea relativă intervine în momentul în care se dovedește producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului care a produs vătămarea. Ori, în cazul nulității relative, cel care o invocă, trebuie să facă dovada vătămării, spre deosebire de nulitatea absolută unde aceasta se prezumă datorită interesului general.
Normele metodologie cuprinse în Ordinul MTI 980/2011 stabilesc cadrul de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2011, privind transporturile rutiere și reprezintă normele prevăzute de acestea, cu privire la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora. Transportul rutier se poate efectua numai în condițiile respectării prevederilor prezentelor norme, ale reglementărilor naționale și ale Uniunii Europene din domeniul transporturilor rutiere, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
Intimatul arată că, urmare a controlului efectuat, inspectorul de trafic a fotografiat încărcătura care nu era arimată deloc și a constatat că ar fi existat pericolul ca această încărcătură să se prăbușească.
Procesul-verbal de contravenție, fiind un act administrativ și întocmit de autoritățile competente, se bucură de prezumția simplă de adevăr și legalitate. Practica relativ constantă a instanțelor în astfel de situații se bazează pe regula conform căreia, cel care face o propunere înaintea instanței trebuie să o probeze. Prin urmare cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realități, trebuie să dovedească aceasta. Intimatul mai arată că, petentul, în calitatea sa de conducător auto profesionit, deținător de certificat de competență profesională, nu poate invoca necunoașterea legii, întrucât a existat pericolul ca paleții și cutiile să se prăbușească, deoarece nu erau puse chingi.
Ca element al laturii subiective, prin voința de a săvârși contravenția, se înțelege că faptuitorul, din inițiativa sa proprie și neconstrâns de nimeni a trecut la comiterea ei. În speță, petentul se încadrează în rândul profeșioniștilor – conducător auto profesionist, care trebuie să fie extrem de diligenți în respectarea legilor, mai ales în domeniul acestora de activitate.
Aplicarea unei sancțiuni de către un organ al statului nu reprezintă un scop în sine sau un mijloc de comitere a unor abuzuri. Este un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite și, nu în ultimul rând, n-ar trebui uitat scopul educativ al unei sancțiuni contravenționale, care impune necesitatea observării mai atente a dispozițiilor legii.
Intimatul mai învederează instanței că, procesul-verbal de contravenției are forță probantă și constituie o dovadă a vinovăției petentului, acesta din urmă nefăcând proba contrară. De asemenea, în cauză nu au fost dovedite circumstanțe de ordin personal sau real, care să demonstreze că fapta concretă are o gravitate redusă, motiv pentru care acesta apreciază că nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, întrucât s-ar încălca principiul legalității sancțiunii și nu s-ar mai realiza scopul urmărit de legiuitor, prin incriminarea acestei contravenții.
Rațiunea edictării normelor în domeniul transporturilor rutiere are în vedere asigurarea circulației rutiere, a stabilității raporturilor dintre operatorii de transport rutier, respectarea principiului concurenței loiale, valori sociale ce sunt indispensabile desfășurării normale a activității de transport rutier. Intimatul consideră că, având în vedere limitele amenzii stabilite prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției arătate mai sus, rezultă că fapta este considerată ca având un grad de pericol social ridicat, scopul legii neputând fi atins prin înlocuirea amenzii cu o sancțiune ca avertismentul.
În concluzie, intimatul solicită instanței să constate că agentul constatator a individualizat în mod corect și legal sancțiunea aplicată, ținând cont de toate criteriile prevăzute în art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, aplicând minimul prevăzut de legiuitor. Se mai arată că este vorba despre o contravenție instantanee care s-a consumat la momentul controlului în traficul rutier.
Prin răspunsul la întâmpinare, petentul a solicitat instanței să aibă în vedere excepțiile invocate prin plângerea contravențională. De asemenea, se mai arată în răspunsul la întâmpinare că, intimatul a invocat în întâmpinare trei acte normative, dintre care două, în mod generic, fără precizarea normelor legale incidente în speță, iar una, cu precizarea următoarelor norme:
- prevederile OMTI nr. 980/2011, fără să se fi precizare norma legală încălcată.
- Prevederile H.G. nr. 69/2012, cu precizarea normelor juridice aplicabile contravențiilor reținute în sarcina contravențiilor.
- Prevederile H.G. nr. 37/1997, privind cuantificarea amenzilor, deși în procesul-verbal de contravenție s-a specificat faptul că, sancționarea petentului B______ s-a făcut conform art. 7, alin. 1 și alin. 2, lit. b din H.G. nr. 69/2012.
Astfel, se arată de către petent că, neprecizarea normei juridice încălcate duce la nulitatea absolută a actului juridic, lipsindu-i motivarea în drept. Petetul mai arată că, inspectorul de trafic a ignorat tocmai normele citate în întâmpinare, în sensul că nu a avut în vedere natura mărfii transportate, adică fragilitatea produselor și nici adaptarea arimajului. Inspectorul de trafic a dispus folosirea chingilor pentru fixarea mărfii, obligându-l pe petent să se urce cu picioarele pe cutiile de carton, cu rezultatul deteriorării unui număr de 31 de colete, pline cu marfă fragilă.
Se mai arată în răspunsul la întâmpinare faptul că fapta nu a fost voită, iar petentul a avut convingerea că, raportat la natura mărfii transportate, la modul de ambalare și asigurare a acesteia, transportul său nu va intra sub incidența legii contravenționale, astfel că în lipsa vinovăției nu se poate vorbi despre vreo contravenție. Petentul a invocat nevinovăția sa, întrucât nu a avut, în nici un moment, intenția de a săvârși vreo contravenție.
Având în vedere lipsa vinovăției, invocată de către petent prin răspunsul la întâmpinare, acesta solicită ca instanța să aibă în vedere și înlocuirea amnezii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, pe considerentul că, petentul nu și-a invocat, nici un moment, propria culpă.
În drept, s-au invocat prevederile art. 201 alin. 2 Cod procedură civilă.
Prin precizarea depusă la data de 16.09.2015, petentul a arătat că nu mai susține excepția necomunicării procesului verbal, conform disp. art. 27 din OG nr.2/2001 și nu mai înțelege să se judece cu numita Ș_____ M____.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx, încheiat la data de 09.03.2015, petentul B______ M_____- I___ a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 4000 lei pentru încălcarea disp. art. 4 pct. 75 din Hotărârea nr. 69 din 1 februarie 2012.
În sarcina acestuia s-a reținut faptul că, la data de 09.03.2015, ora 16,27, pe DN7, KM 550, în urma controlului efectuat s-a constatat că, acesta nu a asigurat și fixat marfa transportată, contrar OMTI 980/2011 actualizat, fiind efectuate poze pentru evidențierea faptei, totodată fiind dispusă imobilizarea până la remedierea faptei.
Intimata a încheiat și formularul de control trafic ________ NR.xxxxxxxx, semnat de petent.
Petentul a semnat procesul verbal de contravenție fără obiecțiuni.
Dispoziții legale incidente:
Potrivit disp. art. 4 pct. 75 din Hotărârea nr. 69 din 1 februarie 2012,
Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:
75. nerespectarea de către conducătorii auto angajați ai operatorului de transport rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a regulilor privind încărcarea, repartizarea încărcăturii, asigurarea și fixarea mărfurilor transportate;
De asemenea, conform disp.art. 7(2), din același act normativ, Contravențiile prevăzute la art. 4 pct. 13 și 72 - 76 se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică conducătorului auto român sau străin, după caz.
Aprecierile în drept ale instanței:
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța constată că acesta îndeplinește toate condițiile de formă prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, fapta fiind descrisă corespunzător, de natură a permite analizarea elementelor constitutive ale contravenției.
Relativ la respectarea disp.art. 16 alin.7 din OG nr.2/2001, instanța reține faptul că, la rubrica 10 din procesul verbal contestat, agentul constatator a consemnat sub semnătura petentului: nu am obiecțiuni, astfel că, petentul, neînscriindu-se în fals cu privire la consemnarea menționată, excepția este nefondată.
În ceea ce privește starea de fapt contestată de petent, instanța reține că, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, iar în cauză, această prezumție nu a fost răsturnată de petent prin dovada contrarie, mai mult, din fotografiile depuse la dosar, precum și din declarația martorului B______ N______ , rezultă că în sarcina petentului sunt întrunite elementele constitutive ale faptei constatate.
Astfel, prin Hotărârea „A_____ contra României”, C.E.D.O., a subliniat importanța prezumției de nevinovăție inclusiv în materie contravențională, însă, aceeași Curte, prin hotărâri ulterioare, pronunțate în cauzele „N____ contra României”, respectiv „P__ I___ contra României” a relevat necesitatea stabilirii unui echilibru între această prezumție de nevinovăție și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, existentă în dreptul național.
Instanța se va raporta la poziția de acceptare a petentului la momentul încheierii procesului verbal de contravenție a stării de fapt expusă în cuprinsul actului constatator, la faptul că invocarea ulterioară a unei stări de fapt diferite presupune necesitatea dovedirii ei printr-un probatoriu pertinent, cu atât mai mult cât nu s-a dovedit constrângerea acestuia în semnarea procesul verbal cu mențiunea de recunoaștere implicită a faptei imputate.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, se constată că sancțiunea amenzii se încadrează în limitele prevăzute de lege, agentul constatator respectând dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001.
Pentru aceste motive, în temeiul art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, instanța va respinge plângerea formulată de petent și va menține procesul-verbal de constatare a contravenției contestat ca legal și temeinic.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea la contravenție formulată de petentul B______ M_____- I___, cu domiciliul în A___, ___________________________, nr.110, jud. A___, în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în transport rutier, ISCTR -Regiunea 5, cu sediul procedural în A___, ____________________, jud. A___ , împotriva procesului verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx, încheiat la data de 09.03.2015.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A___.
Pronunțată în ședința publică din data de 11.12.2015.
Președinte : Ptr. Grefier: M_____ Bășcărău,
C______ L____ D______ aflată în concediu de odihnă,semnează
grefier șef,D_____ V______
DLC/SBF/31.12.2015
4 ex. din care 2 ex. se ___________________________="1" style="margin:0pt; padding-left:0pt">