Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2015:030.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE CIVILĂ NR. 2251

Ședința publică de la 17 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I______ T____

JUDECĂTOR M____ T____ C_______

GREFIER A____ L_______ C____ A_____

Pe rol se află judecarea apelului formulat de apelantul apelant H_____ J____ împotriva sentinței civile nr. 5986/16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN T____, T______ V_____ V_____, _________________________________ SA - AGENȚIA TIMIȘOARA având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se constată depuse prin serviciul Registratură la data de 16.12.2015 note de ședință de către apelant H_____ J____.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat in cauză, instanța constată încheiată faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.5986/16.07.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă plângerea contravențională înaintată de petentul H_____ J____, împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx, încheiat la data de 23.11.2014 de către intimatul I____________ de POLIȚIE JUDEȚEAN T____, în contradictoriu cu intervenientul T______ V_____ V_____ și asigurătorul S.C. G_______ A________ REASIGURARE S.A. prin Agenția Timișoara.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

Din cuprinsul procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 23.11.2014, în fapt, instanța a reținut că petentul a fost amendat contravențional și i s-a reținut permisul de conducere, întrucât în data de 22.11.2014, a condus autoturismul Mercedes cu nr. de înmatriculare BB-T 253 pe ___________________________________ G____, iar la intersecția cu _______________________________________ „Oprire”, nu a respectat semnificația indicatorului și a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. XXXXXXXXX, care circula regulamentar în direcția Trandafirilor, provocând avarierea ambelor autoturisme. În drept, s-a reținut că petentul a săvârșit contravenția prevăzută și sancționată de art. 57 alin. 2 și art. 101 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002.

Cu privire la criticile formale aduse de petent procesului verbal prin prisma art. 16 alin. 1 ind. 1 din O.G. nr. 2/2001, acestea sunt nefondate, fiind respinse pentru următoarele considerente:

Astfel, este adevărat că în procesul verbal nu au fost trecute „ocupația și locul de muncă al contravenientului”, numai că aceste cerințe nu sunt prevăzute sub sancțiunea nulității exprese în sensul în sensul art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Din conținutul art. 17 din O.G. nr. 2/2001 a reieșit că lipsa acestor mențiuni nu atrage nulitatea expresă a procesului verbal, ceea ce înseamnă că lipsa acestora poate să atragă numai o nulitate condiționată de existența unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

Or, în speța de față, cât timp nu există nici un dubiu cu privire identitatea petentului contravenient, instanța apreciază că prin lisa acestor date suplimentare privind ocupația și locul de muncă, nu se aduce petentului o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. De asemenea, nici lipsa mențiunilor privind data eliberării pașaportului și statul emitent nu este de natură să aducă o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal, pentru aceleași considerente de mai sus. De altfel, petentul nu a probat care este vătămarea adusă acestuia prin lipsa acestor mențiuni suplimentare, cât timp identificarea sa după nume, prenume, domiciliu este certă și în afară de orice îndoială.

Este nefondată și critica privind faptul că agentul constatator nu ar fi descris fapta cu arătarea tuturor împrejurărilor ce ar putea servi la aprecierea gravității faptei în sensul art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, întrucât din conținutul procesului-verbal rezultă contrariul, respectiv că fapta a fost descrisă în amănunt, cu arătarea exactă a străzilor, a localității și a indicatoarelor de circulație. Este fără echivoc descrisă evidențierea legăturii dintre persoana despre care se pretinde că ar fi săvârșit contravenția, respectiv petentul, și fapta însăși.

Instanța a opinat că agentul constatator a făcut o descriere a faptei în context, astfel încât să fie reținute informațiile esențiale cu privire la această faptă, precum și la identificarea legală a acesteia.

Sunt nefondate și criticile de nelegalizate formulate de petentul contravenient.

Astfel, fapta săvârșită de petent se încadrează în ipoteza art. 57 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 101 alin. 3 lit. a) din același act normativ.

Potrivit art. 57 alin . 2 din O.U.G. nr. 195/2002 „La intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier.”

Or, în speța de față, este evident că petentul nu a respectat semnificația indicatorului „Oprire” (stop), chiar el recunoscând prin plângere acest lucru, arătând că „nu a observat la timp indicatorul „stop”. Acest lucru este confirmat și de celălalt conducător auto, T______ V_____ V_____, audiat în prezenta cauză. Depoziția martorei B____ M______ A______, audiată în cauză, nu este de natură să înlăture această stare de fapt, întrucât a declarat instanței că era în autoturismul condus de petent, însă nu știe pe ce stradă a circulat și nu cunoaște semnele de circulație.

Prin urmare, fiind o intersecție dirijată, așa cum rezultă și din fotografiile depuse la dosar, petentul avea obligația să respecte semnificația indicatorului „Stop” în sensul art. 57 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, obligație pe care nu a respectat-o.

În acest context, în mod corect agentul constatator a reținut în sarcina petentului contravenția prevăzută de art. 101 alin. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002. Faptul că agentul constatator a omis să treacă lit. a) în cuprinsul procesului verbal, trecând numai art. 101 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, nu este de natură să atragă nulitatea procesului verbal, întrucât această omisiune nu îl lezează pe petent cât timp contravenția este prevăzută de art. 101 alin. 3. De asemenea, petentul nu a probat care este vătămarea adusă prin omisiunea acestei litere, cât timp fapta a fost descrisă în mod corect, putându-se exercita controlul jurisdicțional ulterior. În acest context, nu se poate reține vătămarea petentului. În concluzie, instanța apreciază că agentul constatator a indicat actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. De asemenea, prin procesul verbal s-a arătat că s-a dispus și măsura complementară a suspendării permisului de conducere.

Din conținutul dosarului, nu rezultă că între părți s-a încheiat o „constatare amiabilă în condițiile legii”, pentru a deveni incidente în speță dispozițiile art. 79 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.

Din declarațiile celor doi conducători auto și din înscrisurile depuse la dosar, instanța nu a putut reține culpa comună a celor doi conducători auto implicați în accident, cât timp petentul circula pe un drum unde avea la intersecție indicatorul „Oprire”, pe care nu l-a respectat, iar celălalt conducător auto, T______ V_____ V_____, circula pe un drum cu prioritate.

În concluzie, instanța a apreciat că procesul verbal de contravenție este temeinic și legal, așa încât a fost respinsă în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001 ca nefondată plângerea.

Împotriva sentinței civile nr. 5986/16.07.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, a declarat apel petentul H_____ J____, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii plângerii astfel cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție.

În motivarea apelului, apelantul petent a arătat că hotărârea este netemeinică și nelegală.

Așa cum s-a menționat și în plângere, procesul-verbal contestat este lovit de nulitate atât sub aspect formal cât și pentru motive de nelegalitate.

Astfel, procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale

art.16 (1) din OG nr.2/12 iulie 2001-act, constând în aceea că nu cuprinde „ocupația și locul de munca ale contravenientului.", nu se descrie , fapta ce constituie contravenție cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și ... "și cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. (I1) din OG nr.2/2001 act., constând în aceea că procesul verbal nu cuprinde data eliberării pașaportului și statul emitent, necesare în cazul contravenienților cetățeni străini.

Ori, instanța de fond a reținut că nu sunt identificate cauze de nulitate, din punct de vedere formal.

Procesul-verbal contestat este lovit de nulitate și pentru motive de netemeinicie și nelegalitate. S-a reținut că petentul a încălcat prevederile art.57 alin.2 și art. 101/3 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice invocate, însă, „fapta", în condițiile în care a fost săvârșită, nu se încadrează în actul normativ invocat.

-în urma evenimentului rutier în care a fost implicat a rezultat numai avarierea vehiculelor implicate, respectiv al apelantului și cel condus de către numitul T______ V_____, drept urmare s-a încheiat o înțelegere amiabilă.

Astfel, pe de o parte, fiind îndeplinite prevederile art.79 alin.2 din OUG 195/2002, care dispun că „ se exceptează de la obligațiile prevăzute la alin.l lit.b (respectiv „ sa se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare"`) : a) conducătorii vehiculelor care încheie o constatare amiabilă de accident în condițiile legii.. , nu a solicitat prezentarea la fața locului a poliției rutiere, însă aceștia s-au prezentat fiind solicitați de către terțe persoane; iar pe de altă parte,

-potrivit art. 101/3 din O.U.G. nr. 195/2002 act. „ constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută in clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a..., b...., c...., d...,.

Agentul constatator nu a indicat actul normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția, indicând doar art. 101/3 fără a indica litera (a,b,c,d) la care face încadrarea, și totodată, nu indică în procesul-verbal contestat că aplică și „sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de ... de zile " , ci doar „reținerea permisului de conducere". Ori, în situația în care agentul constatator nu indică în mod corect temeiul de drept al reținerii permisului de conducere, procesul-verbal este lovit de nulitate absolută.

Mai mult decât atât, agentul constatator nu a procedat în mod regulamentar la reținerea permisului de conducere, în condițiile în care prezentându-se la fata locului la solicitarea unor terțe persoane, la data producerii evenimentului, i-a reținut petentului permisul de conducere și procesul-verbal de contravenție îl încheie a doua zi, când am fost chemat la sediul acestuia.

Toate aceste aspecte sunt probate cu declarația martorei B____ M______ A______, depoziție pe care instanța nu a luat-o în considerare.

Pe de altă parte, procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art.21 al.3 din OG nr.2/2001 actualizată, care prevede că „Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal".

Având în vedere aceste considerente, în baza disp.art.480 N.C.pr.civ., s-a solicitat in principal admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii plângerii astfel cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție și în subsidiar, în situația în care se va considera că se impune totuși aplicarea unei sancțiuni, s-a solicitat admiterea în parte a plângerii, menținerea sancțiunii principală a amenzii și anularea măsurii tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere dispusă prin procesul-verbal, fără cheltuieli de judecată.

În drept, disp. art.466 și urm. N.C.pr.civ., art.480 N.C.pr.civ.

S-a solicitat judecarea cauzei și în caz de neprezentare.

Intimatul I____________ de Poliție Județean T____,în temeiul art. 205 si următoarele Cod Pr. Civ. a formulat întâmpinare, apreciind că motivele învederate instanței de judecată sunt neîntemeiate, apelantul făcându-se vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și a fost dată cu aplicarea corectă a legii.

Instanța de fond în mod temeinic și legal a apreciat că apelantul se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal, din actele și lucrările dosarului rezultând fără tăgadă că starea de fapt consemnată în procesul verbal corespunde realității.

În ceea ce privește existența faptei și săvârșirea acesteia de către apelant, acestea au fost probate prin coroborarea tuturor probelor depuse la instanța de fond, după cum corect a reținut și această instanță.

Procesul verbal a fost întocmit de către agentul constatator, competent, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, având la baza declarațiile date de peroanele implicate in accident și avariile existente la ambele mașini,

Alegațiile apelantului cu referire la modalitatea în care prima instanță a înțeles să administreze probatoriul la judecata în fond nu pot fi un motiv de modificare a sentinței civile pronunțate.

Judecătorul este liber a aprecia asupra probelor existente la dosar ori asupra necesității (utilității, pertinenței, concludentei) administrării unor probe în vederea aflării adevărului. în acest caz existând suficiente elemente probatorii și asupra cărora nu planează nici o îndoială, astfel că soluția adoptată de instanța de fond este perfect legală și întemeiată.

Pentru motivele invocate s-a solicitat respingerea apelului ca netemeinic și nefundamentat; menținerea, în totalitate, a sentinței civile pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX pe care o consideră temeinică și legală.

În temeiul art. 223 alin. (3) coroborat cu art. 411 alin. 2 C.pr.civ. cauza se poate judeca în lipsa.

Analizând apelul formulat prin prisma prevederilor art. 456 – 482 Cod de procedură civilă și a probatoriului administrat, în limitele efectului devolutiv și cu luarea în considerare a motivelor de ordine publică, tribunalul reține următoarele:

Tribunalul constată că nu au fost identificate motive de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care să poată fi invocate din oficiu, iar eventualele deficiențe de formă ale procesului-verbal de contravenție, prin raportare la art. 16 din OG nr. 2/2001, sunt sancționate cu nulitatea relativă, condiționată, care nu poate fi invocată decât de partea interesată și nu poate conduce la anularea procesului verbal, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia XXII din 19 martie 2007, decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

În mod corect s-a reținut de către prima instanță că motivele invocate de către petent nu pot fi circumscrise unor cauze de nulitate a procesului verbal contestat, în susținerea acestora nefiind invocată și probată nici o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin intervenția sancțiunii nulității.

Nefondate sunt și criticile apelantului referitoare la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.

Referitor la încadrarea faptei, tribunalul constată că petentul a fost sancționat pentru aceea că, în data de 22.11.2014, a condus autoturismul Mercedes cu nr. de înmatriculare BB-T 253 pe ___________________________________ G____, iar la intersecția cu _______________________________________ „Oprire”, nu a respectat semnificația indicatorului și a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. XXXXXXXXX, care circula regulamentar în direcția Trandafirilor, provocând avarierea ambelor autoturisme. În drept, s-a reținut că petentul a săvârșit contravenția prevăzută și sancționată de art. 57 alin. 2 și art. 101 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002.

E adevărat că în procesul verbal nu s-a menționat litera art. 101 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, însă descrierea faptei rezultă fără echivoc că petentul a fost sancționat pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, faptă prevăzută de art. 101 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. De altfel, potrivit art. 57 alin. 2 din același act normativ, temei de drept reținut în actul contestat, la intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier

Menționarea temeiul de drept nu este o condiție prevăzută de lege sub sancțiunea nulității exprese, astfel că, dat fiind că petentului nu i s-a cauzat nici o vătămare, această apărare urmează a fi înlăturată.

Referitor la încheierea unei constatări amiabile, tribunalul reține că aceasta nu este o cauză exoneratoare de răspundere pentru fapta imputată petentului, ci o circumstanță care înlătură obligația persoanei implicate în accident de a se prezenta la poliție în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.

În ceea ce privește aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, tribunalul constată că sancțiunea a fost aplicată prin procesul verbal contestat, menționându-se, potrivit Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce.

În fine, referitor la încheierea procesului verbal a doua zi după constatarea faptei contravenționale, tribunalul constată că nu s-a produs nici o neregularitate de vreme ce, potrivit legii, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor poate fi încheiat în termen de 6 luni de la data constatării.

În ceea ce privește respectarea principiului proporționalității în aplicarea sancțiunii, Tribunalul reține incidența prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Avertismentul, sancțiune contravențională principală, se poate aplica oricărei persoane fizice și juridice, dacă legea specială care prevede și sancționează contravenția nu înlătură această sancțiune iar fapta este de o gravitate redusă.

În efectuarea operațiunii de individualizare a sancțiunilor contravenționale, punctul de plecare îl constituie fapta contravențională corelată cu întreg complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația contravenientului privită în raport cu împrejurările ce țin de atitudinea acestuia fată de fapta săvârșită.

În aplicarea acestor prevederi legale, Tribunalul apreciază că fapta săvârșită de petentul apelant nu este de o gravitate redusă care să justifice înlocuirea sancțiunii cu avertismentul și, mai mult, înlăturarea sancțiunii complementare, sens în care reține că, în lipsa unor aspecte de circumstanță, fapta a fost comisă de apelatul petent în forma tipică, avută în vedere de legiuitor la stabilirea gradului de pericol social abstract și, în lipsa altor elemente care să dovedească severitatea excesivă a sancțiunilor aplicate față de situația pur particulară a petentului, va aprecia că proporționalitatea sancțiunilor aplicate a fost respectată prin aplicarea sancțiunilor minime prevăzute de lege, cererea de reindividualizare urmând a fi respinsă ca atare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 Cod de procedură civilă, Tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de petent, cu consecința menținerii sentinței apelate, ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul apelant H_____ J____ cu domiciliul procesual ales în A___, _______________________-38, __________ în contradictoriu cu intimații I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN T____ cu sediul în Timișoara, ______________________.44-46, județul T____ T______ V_____ V_____ cu domiciliul în Ciacova, _____________________________.45, județul T____ _________________________________ SA - AGENȚIA TIMIȘOARA cu sediul în Timișoara, ________________________.30, județul T____.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2015.

Președinte, I______ T____		Judecător, M____ T____ C_______
	Grefier, A____ L_______ C____ A_____

Red. IT//17.02.2016

Th. red. AC. /6 ex./4 _______________________> Prima instanță: Judecătoria Timișoara

Judecător fond:D______ H_____