Cod ECLI ECLI:RO:TBILM:2016:005.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IALOMIȚA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 139/A

Ședința publică din data de 10 februarie 2016

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – M_____ I____

JUDECĂTOR – D______ R______

GREFIER - A______ D___

Pe rol judecarea apelului în materia contenciosului administrativ și fiscal formulat de apelanta – reclamantă S.C.TRANSPECO L________ & DISTRIBUTION S.A. împotriva sentinței civile nr. 2030/20.11.2014 pronunțată de Judecătoria Fetești, în contradictoriu cu intimatul – pârât INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORT RUTIER – I.S.C.T.R., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cu privire la stadiul procesual, obiectul dosarului, procedura de citare, după care;

Instanța, luând act că nu au fost invocate excepții și nici formulate alte cereri, față de actele și lucrările dosarului constată cercetarea judecătorească terminată, cauza în stare de judecată și, considerându-se lămurită declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești, sub nr. XXXXXXXX/14.05.2014, petenta _______________________________________’’ SA București cu sediul în mun. București, Calea Dorobanților, nr. 2, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/xxxxx/2007, CUI xxxxxxxx, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier București cu sediul în mun. București, ________________________. 38, sector 1, C__ xxxxxxxx, cont bancar deschis la Trezoreria Statului din Sectorul 1 București cu nr. RO65TREZ7015025XXX012676, cu sediul procesual ales în mun. C________, ______________________, nr. 2, ___________________. C________ a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ___________, nr. xxxxxxxx, întocmit la data de 08.05.2014, de I____ București.

Prin sentința civilă nr. 2030 din 20.11.2014 Judecătoria Fetești a respins plângerea contravențională formulată de petenta _______________________________________’’ SA București cu sediul în mun. București, Calea Dorobanților, nr. 2, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/xxxxx/2007, CUI xxxxxxxx împotriva intimatului Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transport Rutier București cu sediul în mun. București, _________________________. 38, sector 1, cu sediul procesual ales în mun. C________, _______________________, nr. 2, _______________________ C________, C__ xxxxxxxx, cont Bancar RO65TREZ7015025XXX012676 deschis la Trezoreria Statului Sector 1, București, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție ___________, nr. xxxxxxxx, întocmit la data de 08.05.2014, de I____ București, contravenientei _______________________________________’’ SA București i s-a aplicat amenda de 6000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 2 pct. 9 din OG nr. 37/2007.

Cu privire la legalitatea procesului verbal contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Cu privire la temeinicia procesului verbal legal întocmit, instanța a constatat că potrivit art. 8 alin. 2 pct. 9 din OG nr. 37/2007 constituie contravenție nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu mai mult de o oră, dar mai puțin de două ore.

În cauză, instanța a constatat că șoferul ansamblului auto cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX/XXXXXXXX, deținut de petentă, nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă de 9 ore, având o perioadă cu o oră și 36 de minute mai scurtă decât perioada minimă de odihnă obligatorie.

Din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și art. 34 din OG nr. 2/2001 reiese că procesul verbal de contravenție nu numai că nu este lipsit de forță probantă ci dimpotrivă, face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de către petentă și nicidecum de către organul constatator. Astfel, din această perspectivă, instanța a considerat că procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Cu privire la sancțiune, corelativ reținerii săvârșirii de către petentă a contravenției, respectiv cea prev. de art. 9 alin. 1 pct. c din OG nr. 37/2007, amenda de 4000 lei, instanța a considerat că aceasta este proporțională cu fapta reținută, și anume la individualizarea acesteia au fost respectate de către agentul constatator, dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen, motivat, _____________________________________ SA, prin care solicită ca, pe baza probelor ce se vor administra în cauză să se admită apelul, să se modifice în tot sentința apelată și pe cale de consecință să se admită plângerea contravențională formulată împotriva Procesului verbal nr. xxxxxxxx întocmit în data de 08.05.2014, cu cheltuieli de judecata in cuantum de 20 Ron, reprezentând taxa de timbru judiciar.

În motivarea plângerii se arată că la data de 30.04.2014 prima activitate a ansamblului de vehicule, cu șoferul G_______ V_____ este înscrisa ca fiind ora 08:51, ceea ce face ca de la ora 22:58 a zilei precedente (29.04.2015) sa se totalizeze un timp de odihna zilnica de 9 ore si 53 de minute, prin atingerea celor 9 ore de odihna - consemnate.

Instanța de fond nu arata care este temeiul acordării credibilității variantei prezentata de Intimatul I____ - in dauna celor susținute cu probe de către apelant.

Apreciază că a prezentat probe contrare celor depuse de intimată și reținute de prima instanță, dar sentința nu pomenește niciun cuvânt despre neluarea lor în seamă.

În drept, art. 466 Cod de procedură civilă, art. 451 Cod de procedură civilă și art. 21 alin. 3 OG 2/2011, Ordinul 2166/2012.

In dovedire: diagrama tahograf.

Inspectoratul de Stat Pentru Controlul în Transport Rutier – I.S.C.T.R., a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului.

În speța de fata, așa cum a apreciat si prima instanța de judecata, in ultimele ore de dinaintea controlului, nu s-au respectat textele de lege cu privire la perioada de odihnă, aspect rezultat din descărcarea cardului tahografic al conducătorului auto de unde rezulta cu claritate ca, in perioada 29.04.2014, ora 22,58 - 30.04.2014 ( ora 06,22, conducătorul auto nu si-a efectuat perioada de odihna de minim 9 ore consecutive cat prevede legea, ci a efectuat o perioada de numai 7 ore si 24 de minute consecutive.

Mai arată că petenta nu se afla nici pe departe la prima abatere contravenționala in acest sens, pe numele petentei fiind încheiate mai multe procese verbale de contravenție, aceasta fiind o adevărata „recidivistă” în contravențiile din transporturile rutiere.

In drept: art. 205-208 din noul c. pr. civ., O.G.R. nr. 37/2007 cu modif. si compl. ulterioare, pe Regulamentul Consiliului (CEE) 3821/1985 modif. si compl. de Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European : Consiliului, precum si pe O.G.R. nr. 2/2001.

Apelanta a formulat răspuns la întâmpinare în care arată că în perioada anterioara datei consemnate în procesul-verbal, respectiv 28/29.04.2014 șoferul G_______ V_____ are un timp de odihna zilnică de 16 ore si 38 de minute;

In perioadaurmătoare datei consemnate in procesul-verbal, respectiv 30.04.2014/01.05.2014, a avut o noua perioada de 9 ore si 9 minute de repaus;

In intervalul de vineri 02.05.2014 pana duminica 04.05.2014 a mai avut o perioada mai lunga de repaus zilnic, in completare cu repausul săptămânal care a totalizat 59 de ore si 14 minute.

Solicită a fi avute în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 561/2006 care la art. 8 alin. 3 stabilesc:

"O perioada de repaus zilnic se poate prelungi pentru a deveni perioada de repaus săptămânală normala sau perioada de repaus săptămânal redusa" iar in documentul REGLEMENTARI SI INSTRUCȚIUNI emis de către UNTRR - Timpii de conducere si de odihna - 1907 se face următoarea precizare: "O perioada de repaus zilnic normala trebuie sa fie de minim 11 ore succesive.

Alternativ, perioada de repaus zilnic normala poate fi de 12ore.

In acest caz se poate diviza perioada de repaus in 2 transe.

Prima transa trebuie sa fie de 3 ore iar ultima transa trebuie sa dureze neîntrerupt minim 9 ore".

Apelanta a depus „Note Scrise” prin care arată că în procesul - verbal de constatare a contravenției se menționează efectuarea in intervalul 29.04.2014 ora 22:58 - 30.04.2014 ora 06:22 a odihnei zilnice de numai 7 ore si 24 de minute in loc de 9 ore! Apreciază că a fost reținută eronat ora de încetare a pauzei respectiv de reluare a lucrului in data de 30.04.2014: ora corecta a încetării pauzei zilnice nu este 06:22 ci este 09:53. Eroarea este demonstrata atât de înregistrarea din tahograf, cat si de Diagrama intitulata « controlul săptămânal a conducătorului auto G_______ V_____ de la data de 10.04.2014 pana la 04.05.2014”, atașata de intimatul I____ la întâmpinare.

Arată că pe actul I____ in dreptul zilei de 30.04.2014 după ora 06;22 mai urmează însemnata tot cu semnul specific de odihna încă o ora si 36 de minute, urmata de totalul 09:53. De asemenea, din studierea aceleași Diagrame se va observa gradul relativ redus de solicitare a conducătorului auto G_______ V_____, in intervalul menționai având in săptămâna precedenta pana luni 29.04.2014, o întrerupere a activității de 62 de ore, in zilele următoare înregistrând de asemenea pauze consistente, de pana la 59 de ore.

Intimata a depus „Concluzii Scrise” prin care solicită respingerea apelului formulat de S.C. TRANSPECO L________ DISTRIBUTION S.A. ca nefondat. Arată că perioada zilnica de 24 de ore in care un conducător auto trebuia sa ia o odihnă nu se măsoară după cum vrea un organ de control, ci se măsoară după cum prevăd actele normative in domeniu.

Art. 8, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European si Consiliului stipulează : "Pe parcursul fiecărei perioade de douăzeci si patru de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal, conducătorul auto trebuie sa efectueze o nouă perioada de repaus zilnic. In cazul in care perioada de repaus zilnic care intra in această perioada de douăzeci si patru de ore este de cel puțin noua ore, dar mai puțin de unsprezece ore, perioada respectiva de repaus zilnic este considerata perioada de repaus zilnic redusa.

In baza acestui text de lege, perioada de 24 de ore care se ia in calcul, si in care șoferul trebuia sa aibă cel puțin 9 ore consecutive de odihna, începe la ora 06,22 a zilei 29.04.2014 (momentul la care se termina perioada de odihna zilnica avuta mai înainte perioada de 24 de ore care se termina, firește, la aceeași ora 06,22, dar a zilei de 30.04.201 Aceasta perioada de 24 de ore (in care șoferul trebuia sa aibă o perioada de odihna minimă zilnica redusa de cel puțin 9 ore consecutive) nu se poate termina la ora 08,51 așa cum eronat a încercat sa acrediteze ideea apelantul

Mai arată că perioada de odihna de o ora si 36 de minute, redata tot cu semnul specific de odihna, este in afara intervalului măsurabil de 24 ore (cuprins intre ora 06,22 a zilei de 29.04.2014 si ora 06.22 a zilei de 30.04.2014) calcul conform art. 8, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European si Consiliului redat mai sus.

Tribunalul, analizând sentința ce face obiectul apelului de față, în raport de criticile formulate, susținerile părților, actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, dispozițiile art. 476 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție ___________, nr. xxxxxxxx, întocmit la data de 08.05.2014, de I____ București, contravenienta _______________________________________’’ SA București a fost sancționată cu amendă de 6000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 2 pct. 9 din OG nr. 37/2007.

Verificând, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, tribunalul reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu. Fapta este corect descrisă potrivit art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Și sub aspectul temeiniciei, tribunalul constată că procesul verbal de contravenție răspunde cerințelor legale.

Instanța de fond trecând la soluționarea cauzei, în mod corect a stabilit că actul de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de o prezumție simplă de legalitate și temeinicie, prezumție care permite petentului ca prin probele pe care le propune în fața instanței să dovedească o alta situație de fapt decât cea reținută prin procesul verbal, însă această situație nu poate fi reținută în cauza de față.

Instanța de apel reține că din înscrisurile depuse la dosar, respectiv înregistrarea din tahograf, cat si Diagrama intitulata « controlul săptămânal a conducătorului auto G_______ V_____ de la data de 10.04.2014 pana la 08.05.2014” rezultă că șoferul G_______ V_____ nu a respectat perioada minimă de odihnă de 9 ore.

Astfel, potrivit art. 8, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European si Consiliului „Pe parcursul fiecărei perioade de douăzeci si patru de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal, conducătorul auto trebuie sa efectueze o nouă perioada de repaus zilnic. In cazul in care perioada de repaus zilnic care intra in această perioada de douăzeci si patru de ore este de cel puțin noua ore, dar mai puțin de unsprezece ore, perioada respectiva de repaus zilnic este considerata perioada de repaus zilnic redusa.”

Din descărcarea activității șoferului prelevată din cardul tahograf (fila 32 dosar fond), precum și din înregistrarea din tahograf (fila 14 dosar fond) rezultă că perioada de 24 de ore care se ia in calcul si in care șoferul trebuia sa aibă cel puțin 9 ore consecutive de odihna, începe la ora 06,22 a zilei de 29.04.2014, întrucât acesta este momentul la care se termina perioada de odihna zilnica avută mai înainte și se încheie la ora 06,22 a zilei de 30.04.2014.

Prin urmare, acesta este intervalul de 24 de ore în care șoferul trebuia să înregistreze o perioadă de odihnă de cel puțin 9 ore. Faptul că după ora 6,22 șoferul a mai efectuat o perioadă de odihnă de o oră și 36 de minute nu prezintă relevanță la stabilirea contravenției întrucât această perioadă de odihnă este situată în afara intervalului de 24 de ore menționat mai sus.

În ceea ce privește mențiunile din procesul verbal de contravenție, tribunalul constată că în acesta este indicată perioada în care șoferul a efectuat perioada de odihnă, respectiv de la ora 22,58 a zilei de 29.04.2014 până la ora 6,22 a zilei de 30.04.2014, interval care totalizează 7,24 ore. Ca atare, în procesul verbal de contravenție este individualizată perioada de 7,24 ore de odihnă care a fost efectuată de șofer într-o perioadă de 24 de ore, perioadă cuprinsă între ora 6,22 a zilei de 29.04.2014 și ora 6,22 a zilei de 30.04.2014.

În ceea ce privește susținerile apelantei referitoare la gradul redus de solicitare a conducătorului auto determinat de efectuarea odihnei în săptămâna precedenta datei de 29.04.2014, precum și ulterior acestei date, tribunalul constată că aceste aspecte nu prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei. În condițiile în care contravenția pentru care apelanta a fost sancționată este cea privind nerespectarea de către conducătorul auto a perioadei minime de odihnă zilnică redusă, atunci respectarea de către conducătorul auto a perioadei de odihnă în alte zile decât cea pentru care a fost sancționat nu au vreo influență asupra acestei contravenții. În condițiile în care în zilele anterioare datei de 29.04.2014, dar și ulterioare acesteia, șoferul a respectat perioadele de odihnă, acest aspect a determinat nesancționarea apelantei și pentru alte fapte constând în nerespectarea perioadei de odihnă de către angajatul său.

Față de cele reținute mai sus, în baza art. 480 alin. 1 din Noul cod de procedură civilă urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent ___________________________________ SA împotriva sentinței civile nr. 2030/20.11.2014 a Judecătoriei Fetești.

Văzând și dispozițiile art. 634 alin.1 pct. 4 Noul cod de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 480 al. 2 Noul Cod de procedură civilă respinge ca neîntemeiat apelul formulat de ___________________________________ SA cu sediul în București, sector 1, Calea Dorobanților, nr. 2, J40/xxxxx/2007, CUI xxxxxxxx împotriva sentinței civile nr. 2030/20.11.2014 a Judecătoriei Fetești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.02.2016.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

I____ M_____ R______ D______ D___ A______

Red . I.M. / Tehnored. DA

04 ex./_____________.02.2016

Jud. fond A____ C____ D______