Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR.79

Ședința publică din data de 17.01.2013

Completul compus din:

Președinte - B______ A______ M________

Judecător - G______ M_____

Judecător - M_________ M_____

Grefier - D______ D_____ R_____

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta petentă ________________, cu sediul în sect.4 București, __________________, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul în sect.6 București, ____________________.401 A, împotriva sentinței civile nr. 3228/02.03.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru și a tibrului judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că recursul se află la primul termen de judecată și este motivat.

Tribunalul, potrivit dispozițiilor art.306 alin.2 Cod pr.civilă, invocă din oficiu motivul de ordine publică, aplicarea legii mai favorabile, respectiv dispozițiile Legii nr.144/2012, care a modificat O.G.15/2002, sub aspectul prescripției răspunderii contravenționale (30 zile de la încheierea procesului verbal de contravenție) și al înlăturării tarifului de despăgubire.

Raportat la actele și lucrările dosarului, instanța constată recursul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petenta ________________ a formulat plângere împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/16.08.2011 în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, contestându-se legalitatea si temeinicia procesului verbal mai sus menționat și solicitându-se anularea respectivului act.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr.xxxxxxx/16.08.2011 a fost sancționată cu amenda în cuantum de 250 lei in baza art. 8 alin.2 din OG 15/2002 rep și la plata tarifului de despăgubire de 28 Euro, reprezentând 118,85 lei, pentru fapta săvârșită la data de 19.02.2011, orele 13:02, aceea de a fi fost depistata auto. cu nr. XXXXXXXX, proprietatea petentei pe DN1 A in localitatea Românești ca a circulat fără a face dovada achitării taxei de utilizare a rețelei de drumuri național (rovinieta).

Petenta a arătat că procesul – verbal este nelegal și netemeinic, motivat de faptul că au fost încălcate disp. privind comunicarea acestuia.

Plângerea a fost întemeiata în drept pe disp. OG 2/2001.

În susținerea plângerii s-au depus înscrisuri.

Intimatul, legal citat a depus înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului – verbal contestat (în anexă planșe foto cu vehiculul în litigiu).

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 3228/02.03.2012, Judecătoria Ploiești a respinge plângerea formulată de petenta ________________ , ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut și constatat următoarele:

„Prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției _______ 11 nr. xxxxxxx/16.08.2011 întocmit de intimata, la data de 19.02.2011, ora 13,02, pe Drumul Național 1, Romanești, Jud. Prahova, vehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXX aparținând petentei a fost surprins ca a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabila, sens in care la data de 16.08.2011 a fost emis procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx de către C_______ Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica – CESTRIN, fapta reținuta constituind contravenție potrivit de art. 8 alin. 1 si 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OUG nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, petentul nu contestă întocmirea corectă din punct de vedere formal al acestuia și nici instanța nu observă nulități formale ce ar trebui invocate din oficiu. Conform cu dispozițiile art. 129 C.pr.civ. părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, sa urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedura in condițiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecitor, să-și exercite drepturile procedurale cu buna-credita conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretențiile și apărările. Potrivit art. 1169 Cod civil care reglementează principiul general potrivit cu care „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”, petentei îi revenea sarcina probei în dovedirea aspectelor invocate in plângerea pe care a formulat-o împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, la dosarul cauzei nefiind depuse înscrisurile din care sa rezulte ca petenta a achizitionat rovinieta cu valabilitate la data de 19.02.2011. În consecința, instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă juris tantum, de legalitate și temeinicie, care poate fi înlăturată prin administrarea probei contrarii de către petent. Petenta, deși a contestat veridicitatea mențiunilor procesului-verbal de contravenție, nu a administrat probe concludente, în baza art. 1169 C.civ., în măsură să înlăture prezumția juris tantum de care se bucură acesta in condițiile art. 129 din Codul de procedura civila, in cauza nefiind dovedita achiziționarea unei roviniete cu valabilitate la data de 19.02.2011. Mai mult, in ce privește susținerea petentei ca nu i s-a comunicat procesul-verbal in termenul de o luna prevăzut de art. 14 alin.1 din OG 2/2001, aceasta va fi înlăturata ca nefondata, câtă vreme petenta a formulat plângerea la data de 16.09.2011 (data de pe plic), prin urmare la o luna de la data aplicării sancțiunii contravenționale (16.08.2011), ceea ce presupune ca actul procesul-verbal i-a fost comunicat in termenul legal. Totodată, schimbarea sediului social al petentei nu impietează asupra legalității actului de sancționare, petenta nefăcând dovada unei vătămari, întrucât aceasta a beneficiat de posibilitatea concreta de a i se analiza toate susținerile pe fondul cauzei. Instanța apreciază că aplicarea prezumției de nevinovăție astfel cum se solicită în lumina jurisprudenței CEDO și a garanțiilor fundamentale prevăzute de art. 6 din Convenție, a fost respectată de instanță în prezenta cauză, deoarece petentei i s-a acordat posibilitatea de a proba susținerile sale, dar mențiunile agentului constatator nu pot fi înlăturate din oficiu de instanță ca un efect automat al prezumției de nevinovăție al acesteia, ci acestea trebuie analizate într-un context probatoriu de natură să respecte drepturile ambelor părți. „

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, întrucât instanța de fond a apreciat în mod eronat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale.

În motivarea recursului, a arătat că a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției pe numele său, însă necomunicat la adresa sediului social din București, Sector 4, _____________________, ci a fost afișat pe ușa apartamentului unde societatea a avut sediul social până în luna iunie 2010, aspect confirmat de relațiile de le ORC București, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 25 din OG 2/2001. Totodată, procesul verbal atacat este nul și pentru faptul că nu este menționat corect sediul contravenientei, precum și lipsa semnăturii agentului constatator față de prevederile art. 16 alin. 6 și 17 din OG 2/2001.

În lumina celor prezentate, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, iar pe fond admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenției contestat.

În drept, a invocat dispozițiile art. 299 și urm. C.pr.civ.

Legal citată intimata nu a formulat întâmpinare.

În recurs, nu s-au încuviințat și administrat alte probe.

La termenul de judecată din data de 17.01.2013, tribunalul potrivit dispozițiilor art. 306 alin. 2 C.pr.civ. a invocat din oficiu motivul de ordine publică a aplicării legii mai favorabile ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.144/2012, care a modificat O.G.15/2002, sub aspectul prescripției răspunderii contravenționale (30 zile de la încheierea procesului verbal de contravenție) și al înlăturării tarifului de despăgubire, râmând apoi în pronunțare.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

În ce privește motivul de ordine publică de recurs invocat din oficiu de către instanța, referitor la incidența legii contravenționale mai favorabile, tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 9 alin. 3 OG nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat de art. I pct. 3 din LEGEA nr. 144 din 23 iulie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012, în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.

La momentul săvârșirii faptei, precum și la cel al întocmirii procesului verbal atacat, OG 15/2002 nu conținea aceasta prevedere, fiind aplicabile dispozițiile art. 13 alin. 1 si 14 din OG 2/2001, potrivit cărora “aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei” si “executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.”

Tribunalul mai retine ca, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Dispozițiile art. 12 din OG nr. 2/2001, conform cărora legea contravențională mai favorabilă se aplică retroactiv numai în anumite situați ( respectiv -1-Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ;-2- Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta. In cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.) nu pot fi însă interpretate in sensul ca numai in acele cazuri legea contravențională mai favorabilă devine aplicabila retroactiv. In realitate, ca urmare a revizuirii din anul 2003 a Constituției, textul art. 15 din Constituție a fost completat prin introducerea principiului aplicării retroactive a legii contravenționale mai favorabile, fără ca dispozițiile art. 12 din OG nr. 2/2001 sa fie la rândul lor completate in raport de noile prevederi constituționale. Totuși, art. 15 alin 2 din Constituție este direct aplicabil ori de cate ori legiuitorul adopta norme care stabilesc si sancționează contravenții in condiții mai favorabile decât in trecut, prevederile nou introduse urmând să fie aplicabile si proceselor aflate pe rol.

Tribunalul constată că prevederile art. 9 alin. 3 teza a II-a, introduse prin L 144/2012, se subsumează noțiunii de lege contravențională, având în vedere că reglementează un alt termen de prescripție a răspunderii contravenționale.

Potrivit dreptului comun (art. 13 alin 1 si alin 2 din OG nr. 2/2001), termenul de prescripție a răspunderii contravenționale este de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar in cazul contravențiilor continue de 6 luni de la data constatării faptei.

Se constată de asemenea, abrogarea dispozițiilor art. 8 alin 3, alin 31 si alin 6 din OG nr. 15/2002.

În consecință, tribunalul reține incidența în cauză a prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituția României, dispozițiile legii contravenționale mai favorabile aplicându-se și faptelor săvârșite anterior intrării în vigoare a L 144/2012.

În cauza de față, tribunalul constată că procesul verbal de contravenție, deși a fost întocmit în termen 6 luni de la momentul săvârșirii faptei (termenul comun de prescripție a răspunderii contravenționale), nu a fost încheiat în termenul de prescripție nou introdus prin Legea nr. 144/2012, acela de 30 de zile de la momentul săvârșirii faptei, astfel încât la data încheierii sale contravenientul nu mai răspundea contravențional, fiind împlinit termenul de prescripție a răspunderii contravenționale.

Față de aceste considerente, tribunalul va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată și în consecință va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție _________ nr.xxxxxxx/16.08.2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul formulat de recurenta petentă ________________, cu sediul în sect.4 București, __________________, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, cu sediul în sect.6 București, ____________________.401 A, împotriva sentinței civile nr. 3228/02.03.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Modifică sentința recurată, în sensul că admite plângerea, anulează procesul verbal contravențional.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.01.2013.

P_________ JUDECATORI

B______ A______ MAGDALENAGHINCEA M_____

M_________ M_____

Grefier

D______ D_____ R_____

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red.B.A./Tehored.D.D.R..

J.F. I___ M______

d.f. XXXXXXXXXXXXXX

3 ex./11.02.2013