ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ARADOperator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 300

Ședința publică din data de 21.01.2016

Președinte: H____ Ș_____

Grefier: M____ J_____

S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petenta __________________ în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ A___.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta intimatei, c.j. G____ L____ care depune delegație de reprezentare, lipsă fiind reprezentantul petentei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Plângerea este legal timbrată cu 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013.

S-a expus referatul cauzei, după care instanța reține că este competentă să soluționeze plângerea conform art. 32 din OG nr. 2/2001.

Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea plângerii pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

În deliberare asupra cererii civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 26.11.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petenta __________________ a solicitat, în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ A___, anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/05.11.2015, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului și restituirea sumei de 2.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că prin procesul verbal de contravenție s-a dispus aplicarea a două amenzi contravenționale a câte 2.000 lei, totalizând 4.000 lei, reținându-se două contravenții, respectiv nevizarea anuală a autorizației de alimentație publică și lipsa avizului pentru orarul de funcționare pe anul 2015, sancțiuni prevăzute de art. 62 lit. a din HCLM A___ nr. 9/2011.

Cu privire la legalitate, procesul verbal a fost încheiat în lipsa reprezentantului societății și în lipsa unui martor asistent care să confirme lipsa sa. De asemenea, nu a avut ocazia să își manifeste obiecțiile.

Cu privire la temeinice, deși a solicitat vizarea autorizației de alimentație publică pe anul 2015, nu a avut disponibilități financiare pentru achitarea taxei de vizare în cuantum de 3.500 lei până la data de 22.06.2015, dată la care i s-a comunicat să revină după 14 zile, termen necesar vizării autorizației. Documentația nu i-a fost restituită ca fiind incompletă, astfel cum dispune art. 48 alin. 2 din HCLM nr. 9/2011, iar autorizația a fost vizată, însă nu a fost ridicată. Ulterior, nu a ridicat actul din cauză că nu a prezentat autorizația PSI, condiție neimpusă de normele legale în vigoare la data formulării cererii de aplicare a vizei. În privința debitelor reprezentând impozit pe teren și clădire, le-a achitat, deși nu le datora. Cu toate acestea, Primăria municipiului A___ a refuzat eliberarea autorizației de alimentație publică.

Cu privire la lipsa avizului pentru orarul de funcționare, acesta se eliberează doar în baza autorizației de funcționare, în conformitate cu art. 53 alin. 2. Deși a achitat tariful pentru avizare, orarul de funcționare nu a fost eliberat întrucât nu a fost eliberată autorizația de funcționare. Astfel, există o dublă sancționare pentru aceeași faptă.

Înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment este legală, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

În drept, a invocat art. 19 alin. 1 și 3, art. 7 alin. 2, art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.

Prin întâmpinare (f.23-26), intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că procesul verbal este un act juridic administrativ unilateral, emană de la o autoritate publică, ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale, astfel că se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate având forță probantă.

Procesul verbal a fost întocmit conform art. 16, 17 și 19 din O.G. nr. 2/2001, iar starea de fapt constatată de agentul de poliție este lipsa vizei anuale pentru autorizația de alimentație publică și avizul orarului de funcționare.

În fapt, în data de 04.11.2015, ora 14:35, agentul constatator a constatat că petenta desfășura activitate comercială la punctul de lucru din ________________________, ____________, fără a deține viza anuală pentru autorizația de alimentație publică și avizul orarului de funcționare.

Aceasta a achitat restanțele în cuantum de 3.500 lei la bugetul local doar la data de 22.06.2015, conform chitanței ________ XWF xxxxxxx, încălcând astfel prevederile art. 48 pct. 3 din HCLM 9/2011, unde se menționează expres că petenta în calitate de persoană juridică avea obligația ca până la data de 30 aprilie să solicite viza anuală pentru autorizația de alimentație publică, coroborat cu art. 44 lit. e din HCLM 9/2011, care prevede faptul că petenta trebuia să îndeplinească toate obligațiile fiscale la bugetul local. Obligația îndeplinirii condițiilor de protecție contra incendiilor era una dintre condițiile obligatorii pentru eliberarea autorizației de alimentație publică, conform prevederilor art. 44 lit. c din HCLM 9/2011.

Petenta a depus în probațiune, un document de la Primăria municipiului A___, înregistrat la data de 15.07.2015, cu termen de răspuns 14.08.2015, prin care se solicită avizele necesare desfășurării activității. A mai depus la dosar copie după avizul orarului de funcționare, însă ultima viză este datată la 01.08.2013. Petenta a fost sancționată pentru două contravenții diferite și nu pentru aceeași faptă așa cum aceasta a menționat în plângere.

În ceea ce privește înlocuirea sancțiunii, cea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, în cuantumul minim prevăzut de lege. Aplicarea unui simplu avertisment în cazul nerespectării prevederilor HCLM 9/2011 nu este de natură să realizeze scopul educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale, raportat la gradul de pericol social al faptei.

În drept, a invocat HCLM nr. 9/2011 și OG nr. 2/2001.

În probațiune, se depun înscrisuri: proces verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxx/05.11.2015 (f.8), chitanța ________ XWF xxxxxxx/10.11.2015 (f.9), adresa nr. xxxxx/15.07.2014 (f.10), aviz orar de funcționare nr. 4896/19.07.2013 (f.11) și chitanța ________ XWF xxxxxxx/22.06.2015 (f.12).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/05.11.2015 (f.8), petenta a fost sancționată cu amendă de 4.000 lei, în baza art. 48 alin. 3 și art. 58 alin. 1 rap la art. 62 lit. a din HCLM nr. 9/2011pentru că, în data de 04.11.2015, s-a constatat că desfășura activitate comercială la punctul de lucru din ________________________, ____________, fără a deține viza pe anul 2015 pentru autorizația de alimentație publică și avizul orarului de funcționare.

Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat, instanța constă că, în baza art. 34 rap. la art. 16 și art. 17 din O.G nr. 2/2001 acesta este întocmit conform dispozițiilor legale, neexistând nici un motiv de nelegalitate care să poată fi reținut de instanță și care să determine, în consecință, anularea procesului verbal. Trebuie arătat că, conform Deciziei în recursul în interesul legii nr. XXII/2007 a ÎCCJ, doar mențiunile strict determinate de art. 17 din ordonanță atrag nulitatea absolută a actului. În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

În ce privește dreptul petentei de a formula obiecțiuni, deci încălcarea art. 16 alin. 7 din O.G nr. 2/2001, instanța reține că procesul verbal a fost încheiat în lipsa acesteia, posibilitate prevăzută însă la art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001. Această nulitate poate fi acoperită prin exercitarea unei acțiuni în justiție și prin acordarea de către instanță a posibilității de a-și pregăti apărarea și de a formula obiecțiuni cu privire la fapta reținută și modul de întocmire a procesului verbal, cum de altfel s-a întâmplat în situația de față. Prin urmare, simpla invocare a faptului că nu au fost formulate obiecțiuni la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție, fără a preciza concret în ce a constat vătămarea contravenientului și ce interese ale acestuia au fost nesocotite nu poate determina în mod automat nulitatea actului astfel întocmit.

Sub aspectul nesemnării acestuia de către un martor asistent, art. 19 din O.G nr. 2/2001 prevede obligația agentului constatator, în cazul în care procesul verbal nu este semnat de către contravenient sau de către un martor, de a „preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.” Instanța constată că procesul verbal cuprinde o astfel de mențiune, deci că agentul contator a respectat prevederile legale la întocmirea acestuia, fapt ce nu poate determina nulitatea. Într-adevăr, art. 19 prevede anumite cerințe specifice pe care trebuie să le îndeplinească, în anumite situații, procesul-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției, fără a se mai menționa însă că nerespectarea lor ar atrage nulitatea actului. Prin urmare, nulitatea este tot relativă și poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. Prin urmare instanța nu poate reține o vătămare a petentului, mai ales că procesul verbal respectă rigorile legii.

În ce privește lipsa prezenței contravenientului, legea permite încheierea procesului verbal în acest mod, art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 făcând vorbire de încheierea actului „în cazul în care contravenientul nu se află de față”, acesta comunicându-i-se pentru a putea formula plângere în fața instanței.

În ce privește dubla sancționare, art. 53 alin. 2 lit. a din HCLM nr. 9/2011 prevede, într-adevăr, că „Eliberarea avizului pentru orarul de funcționare se va elibera pe baza autorizației de funcționare (...) La cererea prevăzută la alin. (1) se vor anexa a) autorizația de funcționare sau, după caz, autorizația privind desfășurarea activității de alimentație publică, în copie.” Totuși, sunt reglementate două obligații distincte ale comerciantului, anume de a obține atât autorizația de funcționare,cât și avizul pentru orarul de funcționare. Cele două obligații presupun reglementări și sancțiuni diferite, fiind prevăzute distinct la art. 48 alin. 3 („Titularul autorizației este obligat să solicite viza anuală până la data de 30 aprilie.”), respectiv art. 51 alin. și art. 58 („Avizul pentru orarul de funcționare se aplică tuturor comercianților. Avizul pentru orarul de funcționare se vizează anual până la data 30 aprilie.” De asemenea, textul sancționator (art. 62) face trimitere la mai multe obligații, printre care și acestea două, sancționându-le distinct. Prin urmare, faptele fiind diferite, nu poate fi vorba de o dublă sancționare.

Cu privire la temeinicie, instanța reține că petenta nu contestă că autorizația și orarul nu erau vizate, însă invocă lipsa culpei prin faptul că acestea nu au fost eliberate și ridicate deoarece i-a fost impus un impozit nedatorat și autorizația PSI, condiție neimpusă de normele legale.

Sub acest aspect, instanța reține din copia avizului orarului de funcționare (f. 11) că ultima viză este din urmă cu peste doi ani, respectiv 01.08.2013. De asemenea, înscrisul de la fila 10 datează din anul 2014.

Art. 33 lit. e din HCLM nr. 9/2011 prevede că „Autorizația de funcționare se eliberează sau, după caz, se modifică îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții (...) îndeplinirea tuturor obligațiilor fiscale față de bugetul local”.

Prin urmare, față de existența obligațiilor legale amintite privind impozitul datorat către bugetul local și înscrisurile de la dosar, instanța nu poate reține apărarea petentei. Petenta nu face nicio dovadă cum că ar fi achitat vreo sumă de bani în contul impozitului, ci doar că a achitat taxa pentru vize. Oricum, coroborând art. 40, art. 41 și art. 69, pentru ca autorizația să fie avizată, trebuie îndeplinite două condiții cumulative: să fie achitat tariful și să fie aplicată efectiv viza pe autorizație. Petenta nu a făcut dovada obținerii vizei.

M__ mult, conform art. 48 pct. 3 și art. 58 din HCLM nr. 9/2011, petenta avea obligația să solicite viza anuală pentru autorizația de alimentație publică și orar până la data de 30 aprilie. Acesta, în calitate de profesionist trebuia să anticipeze și să ia toate măsurile necesare în vederea desfășurării activității cu respectarea dispozițiilor legale, instanța neputând reține aspectele de fapt invocate ca exoneratoare de răspundere.

Pe cale de consecință, instanța reține temeinicia procesului verbal de contravenție.

Cu privire la sancțiune aplicată, instanța nu reține niciun motiv care să determine reaprecierea sancțiunii contravenționale aplicată (amendă în cuantum minim legal). În ce privește insuficiența veniturilor, instanța reține că petenta a găsit resurse financiare pentru a achita onorariul de avocat și nu a dovedit cuantumul încasărilor lunare pentru a justifica neplata impozitului la termen, anume data de 30 aprilie a anului trecut, în condițiile în care procesul a fost încheiat în luna noiembrie și fără a depune viza aferentă anului 2015.

Față de toate acestea, instanța va respinge acțiunea de față și, în baza art. 453 C.p.c., va respinge și cererea petentei de acordare a cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta __________________, identificată prin C__ RO xxxxxxxx, înregistrată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXX, cu sediul în localitatea Sintea M___, nr. 195, _______________________ și cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat C_______ S_____ din A___, _______________________, nr. 5-7, ________________________ în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ A___, identificată prin C__ xxxxxxxx, cu sediul în A___, ______________ D________, nr. 18, _________________ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxx/05.11.2015 ca neîntemeiată.

Respinge cererea petentei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea se va depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședință publică din 21.01.2016.

Președinte, Grefier,

H____ Ș_____ M____ J_____

Red.Tehnored.H.Ș/MJ/22.02.2016

4 ex/2 ex. Se comunică cu:

__________________, cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat C_______ S_____ din A___, _______________________, nr. 5-7, _____________, jud. A___

Poliția L_____ A___, cu sediul în A___, ______________ D________, nr. 18, _________________