DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BACĂU

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR.1383/2013

Ședința publică din data de 24.09.2013

Președinte: C_____ A_______

Judecător: H_____ L_____

Judecător: O_________ M____

Grefier: P_______ A_____

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-petentă _____________ cu sediul în __________________________. Bacău, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE – DIRECȚIA APELOR SIRET – BACĂU, cu sediul în Bacău, _________________. 1, jud. Bacău, cu privire la sentința civilă nr. 2918/2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în data de 21 martie 2012, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX având ca obiect „plângere contravențională”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 26.03.2009 petenta _____________ a chemat în judecată intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE – DIRECȚIA APELOR SIRET – BACĂU, formulând plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare __________ nr. xxxxxxx din data de 04.03.2009, solicitând anularea acestuia.

În motivare, arată că modul în care au fost efectuate constatările și finalizarea lor prin amendarea societății o îndreptățește să considere că întreaga acțiune a fost netemeinică, abuzivă și premeditată, pe fondul unei adversități maladive, declarate și arhicunoscute a reprezentantului intimatei P_____ V_____ față de societate. Afirmă că la sesizarea, presiunea și amenințările primarului comunei B_____ a fost dispusă efectuarea a două controale în balastiera Radomirești, unul în data de 24.02.2009 și altul în data de 03.03.2009. Susține că a depus obiecțiuni la procesul-verbal nr. 192 din 03.03.2009 însă procesul-verbal de amendare a fost întocmit cu o zi mai târziu, pe baza procesului verbal de constatare din 24.02.2009. afirmă că acest proces-verbal este nelegal deoarece nu s-a încheiat la sediul firmei, ci la sediul primăriei, care nu are nicio legătură cu tehnologia de exploatare și nu răspunde de eventualele nereguli. Susține că procesul-verbal de aplicare a amenzii s-a încheiat la sediul intimatei, însă P_____ V_____ se deplasează la sediul primăriei B_____ unde primarul semnează ca martor, iar în locul unde trebuia să apară semnătura sa se menționează că nu este de față. Arată că măsura de executare a unui prag submersibil este neavenit prevăzută în autorizația de gospodărire a apelor, deoarece în documentația care stă la baza emiterii autorizației nu este prevăzută ca fiind necesară. Contestă și mențiunile privind bornarea, acestea nefiind reale.

II. Prin sentința civilă nr. 4695/2010 din data de 12 mai 2010 Judecătoria Bacău a admis plângerea și a anulat procesul-verbal.

III. Prin decizia civilă nr. 200 din data de 08.02.2011 Tribunalul Bacău a admis recursul, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

IV. În rejudecare, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea formulată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că procesul-verbal a fost legal întocmit, nefiind incidente cauze de nulitate absolută. A înlăturat critica privind neindicarea cuantumului jumătății din minimul amenzii., apreciind că instanța de recurs a dat o dezlegare acestui aspect în mod irevocabil, stabilind că nu constituie un motiv de nulitate a procesului-verbal. A reținut că încheierea procesului-verbal la o zi după efectuarea controlului la sediul intimate nu afectează valabilitatea acestuia, iar în ceea ce privește semnarea de către un martor, a reținut ca fiind respectate dispozițiile art. 19 din OG 2/2001. A arătat că nu se manifestă dreptul de a formula obiecțiuni în situația în care contravenientul nu este de față la întocmirea procesului verbal. A constatat că petenta nu contestă că nu a executat în perimetrul Radomirești un prag submersibil de gabioane, contestând necesitatea efectuării unei asemenea lucrări din perspectiva costurilor pe care le-ar implica, însă potrivit prevederilor art. 1.4 din autorizația de gospodărire a apelor nr. 192/13.08.2008 în capătul din aval al perimetrului se va executa un astfel de prag, pentru a împiedica coborârea talvegului în zona de exploatare. Din aceste motive, a reținut că s-a realizat o corectă încadrare juridică a faptei și o justă individualizare a sancțiunii.

V. Împotriva acestei hotărâri petentul a declarat recurs solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, rejudecarea cauzei și anularea procesului-verbal contestat.

În motivarea cererii de recurs recurentul arata că prima instanță nu a luat în seamă nici un act prin care se dovedea că s-a comis un abuz, că s-au prezentat fapte nereale, că în fapt intimata a dat amenda premeditat și cu rea-credință. Susține că la data controlului nu exploata balast ci încărca rezervele dintr-un depozit provenit din 2008, deci nu avea cum să încalce regulile de exploatare. Afirmă că intimata a prevăzut în mod abuziv în autorizația de gospodărire a apelor clauza privind construcția pragului submersibil încălcând fundamentarea științifică a proiectantului că acest obiectiv nu era necesar. Afirmă că bornarea perimetrului era recentă și completă. Solicită administrarea probei cu martori în recurs, de care a beneficiat și intimata.

VI. Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata solicită respingerea recursului ca nefondat.

VII. Analizând înscrisurile aflate la dosar, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, tribunalul reține că în recursul formulat s-a criticat în exclusivitate netemeinicia sentinței recurate, conturându-se în această manieră limitele învestirii instanței de recurs, motiv pentru care susținerile privind nulitatea absolută a sentinței de fond invocate prin concluziile scrise nu pot fi avute în vedere la soluționarea prezentului recurs, deoarece nu au fost formulate cu respectarea termenului legal de recurs. Nepronunțarea asupra tuturor apărărilor invocate nu constituie un motiv de casare, ci unul de modificare a sentinței, doar în măsura în care se constată că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii, conform art. 304 pct. 9 C.proc.civ. În ceea ce privește dispozițiile art. 304 pct. 10 C.proc.civ invocate în concluziile scrise, tribunalul reține că acestea au fost abrogate prin OUG 138/2000, neputând fi aplicate în prezenta cauză.

De asemenea, tribunalul nu va reține nici celelalte motive de nelegalitate a sentinței recurate invocate prin concluziile scrise, deoarece ulterior reținerii cauzei spre soluționare părțile nu mai pot invoca apărări noi. Luarea în considerare a unor motive noi de recurs invocate prin concluziile scrise după reținerea cauzei spre soluționare și amânarea pronunțării tocmai pentru formularea concluziilor ar echivala cu o încălcare flagrantă a dreptului la apărare al părții adverse și a principiului contradictorialității, niciunul dintre motivele noi invocate nefiind puse în discuția părților.

În ceea ce privește netemeinicia sentinței recurate, tribunalul constată că nu sunt justificate criticile formulate de recurent.

Tribunalul constată că potrivit dispozițiilor art. 60 din Legea apelor nr. 107/1996, în forma în vigoare la data eliberării autorizației de gospodărire a apelor nr. 192/13.08.2008 precum și la data întocmirii procesului-verbal contestat, „avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990”.

Textul legal citat instituie o procedură specială de contestare a autorizației de gospodărire a apelor, respectiv procedura contenciosului administrativ, în fața instanțelor de contencios administrativ, în conformitate cu dispozițiile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ (față de prevederile art. 29 din Legea 554/2004 vizând corelarea terminologică, trimiterea din art. 60 a Legii apelor la Legea 29/1990 socotindu-se a fi făcută la dispozițiile corespunzătoare din legea nouă a contenciosului administrativ). D____ urmare, orice critici privind dispozițiile instituite prin autorizația de gospodărire a apelor pot fi deduse în exclusivitate instanțelor de contencios administrativ, în procedura expres reglementată de dispozițiile Legii 554/2004.

Întrucât petenta nu a uzat de calea specifică pusă la dispoziția sa pentru a contesta conținutul autorizației de gospodărire a apelor, solicitarea sa ca instanța de judecată de drept comun (care soluționează plângerea contravențională în temeiul OG2/2001) să analizeze dispozițiile autorizației de gospodărire a apelor și să constate pretinsul caracter neavenit și abuziv al acesteia este inadmisibilă. Instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale nu este îndrituită să analizeze și conformitatea cu dispozițiile legale sau cu documentația tehnică prezentată a autorizației de gospodărire a apelor, limitele învestirii fiind determinate expres în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și a sancțiunii aplicate.

În consecință, în mod justificat nu a analizat instanța de fond conformitatea cu prevederile legale sau cu documentația tehnică a autorizației de gospodărire a apelor, pentru a deduce analizei unei instanțe aceste chestiuni petenta având la dispoziție un mijloc procesual specific, respectiv acțiunea în anularea actului administrativ sau excepția de nelegalitate a actului administrativ cu caracter individual.

Pentru considerentele expuse mai sus, tribunalul constată că singura analiză ce se justifica a fi făcută în acest cadru procesual de către prima instanța era conformitatea situației de fapt constatate de agentul constatator cu dispozițiile din autorizația de gospodărire a apelor. Astfel, instanța de fond a procedat în mod corect constatând temeinicia procesului-verbal.

Având în vedere că, așa cum recunoaște inclusiv petenta, nu a fost realizat un prag submersibil din gabioane umplute cu refuz de ciur, bolovani de râu sau piatră brută, potrivit dispozițiilor de la pct. 1.4 intitulat Tehnologia de exploatare din cuprinsul autorizației de gospodărire a apelor, tribunalul constată că în mod temeinic a fost aplicată sancțiunea contravențională prevăzută de art. 88 alin. 1 lit. b pentru săvârșirea faptei de nerespectare a autorizației de gospodărire a apelor prevăzute de art. 87 alin. 1 pct. 1 din Legea apelor.

Totodată, agentul constatator a apreciat în mod corect că în condițiile în care se executau lucrări de exploatare dintr-un depozit creat pe malul apei în aval de perimetrul de exploatare iar bornarea era incompletă, nu se respectă prevederile tehnologiei de exploatare de la 1.4 din Autorizația de gospodărire a apelor (care prevedea expres că extracția se va realiza în limitele perimetrului bornat conform punctelor de contur în coordonate STEREO 70). Deși petenta recunoaște prezenta utilajelor și a mașinilor în zonă, afirmă că nu se executau lucrări de exploatare, afirmație nesusținută de vreun mijloc de probă. Tribunalul nu va reține mențiunile din nota de control a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale – compartimentul de Inspecție Teritorială Bacău întocmită în data de 24.03.2009 privind situația perimetrului de exploatare pentru nisip și pietriș Radomirești, deoarece data întocmirii acesteia este ulterioară procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în perioada de timp dintre cele emiterea celor două acte putând fi executate lucrări de către petentă pentru a se schimba situația de fapt stabilită de agentul constatator.

Cricitile vizând omisiunea instanței de fond de a analiza toate apărările formulate nu sunt justificate. Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., hotărârea pronunțată de instanță ca urmare a soluționării cauze cu care a fost învestită „se dă în numele legii și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”. Respectarea acestei dispoziții procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligației ce revine instanței de a garanta părților exercițiul efectiv al dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În acest sens, în jurisprudența CEDO s-a reținut constant că dreptul la un proces echitabil nu poate fi examinat efectiv decât în situația în care instanța procedează la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și mijloacelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Tribunalul reține că obligația instanțelor naționale de a-și motiva hotărârile judecătorești nu presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare argument (decizia de inadmisibilitate Jahnke și Lenoble c. Franței). Analiza făcută de către instanța de fond, deși succintă, respectă întrutotul exigențele de motivare a hotărârii judecătorești, simplul fapt că petenta a înțeles să completeze plângerea contravențională cu diverse alte apărări pe parcursul judecății neimpunând obligația instanței de a analiza în detaliu fiecare chestiune invocată. Din cuprinsul hotărârii rezultă cu suficientă claritate temeiul de drept avut în vedere de instanța de fond și argumentele pentru care nu a fost reținută poziția petentei, astfel încât această critică din recurs va fi înlăturată de către tribunal.

În conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1 C.proc.civ, pentru motivele expuse mai sus, tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat.

Prezenta decizie este irevocabilă, în conformitate cu dispozițiile art. 377 alin. 2 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-petent ȚÎMPU C______, cu domiciliul în Bacău, ____________________. 43, _____________, jud. Bacău, în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI BACĂU, cu privire la sentința civilă nr. 4364 pronunțată de Judecătoria Bacău în data de 09 mai 2012, în dosarul nr. xxxxx/180/2011 având ca obiect „plângere contravențională”.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

C_____ A_______ H_____ L_____ O_________ M____

Grefier,

P_______ A_____

Tehnored. 2 ex, C.A., 08.11.2013

Jud. fond: R_____ I____ Ș_________