Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel – plângere contravențională -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL S______

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 746

Ședința publică din data de 20 mai 2015

Președinte: C_____ A___

Judecător: Z______ C_____

Grefier: C______ M______

Pe rol fiind judecarea apelului în materie contravențională declarat de intimatul I____________ T_________ de Muncă S______, cu sediul în municipiul S______, __________________________ S______ împotriva sentinței civile nr. 1096 din data de 11 martie 2014 pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentă intimată fiind ___________________ cu sediul în mun. S______, Calea Unirii, nr. 24, județul S______.

La apelul nominal făcut în ședința publică , răspunde consilier juridic S_______ I____ pentru petenta intimată, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei, după care:

Consilier juridic S_______ I____ pentru petenta intimată, depune la dosar extras din sistemul Ecris cu privire la sentința pronunțată în dosarului nr. XXXXXXXXXXX al Tribunalului S______, pe care a invocat-o în apel.

Întrebată fiind, reprezentanta petentei intimate arată că nu mai are de solicitat alte probe.

Instanța, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse de acestea la dosar.

Nefiind alte probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și constatând cererea de apel în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cererii de apel.

Consilier juridic S_______ I____ pentru petenta intimată, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică.

Arată că apelul promovat vizează fapta reținută la punctul 1 din procesul verbal de contravenție, situație față de care solicită aplicarea disp. art. 477 Cod procedură civilă.

Mai arată că pentru sancționarea societății era necesar ca fapta care a fost constatată prin procesul verbal să fie prevăzută de lege, aceasta să fi fost săvârșită cu vinovăție și să fie arătată în mod concret încălcarea și că în lipsa acestor aspecte nu se poate angaja răspunderea contravențională.

Precizează că a procedat la contestarea procesului verbal de constatare care a stat la baza încheierii prezentului proces verbal de contravenție și că, chestiunile legale de adresa ISU cât și de faptele indicate în procesul verbal de contravenție, au fost tranșate de către instanța de fond, fiind în concordanță cu susținerile sale din plângerea promovată.

Arată că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S______ sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 30.08.2013, petenta S.C. A____ S.A. S______ a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx încheiat la data de 08.08.2013 de I____________ T_________ de Muncă S______, ca nelegal și netemeinic și a sancțiunilor aplicate, precum și restituirea sumei de 1750 lei reprezentând jumătate din minimul amenzii aplicate, achitată conform art. 28 din O.G. nr. 2/2011 și art. 43 al. 2 din Legea nr. 319/2006.

În motivare, petenta a arătat că, la data de 09.05.2013 s-a produs un incendiu la hala de maculatură din incinta societății, soldat cu o pagubă materială de peste 200.000 Euro și, în urma cercetărilor efectuate de ISU „Bucovina” S______, care a și intervenit pentru stingerea incendiului, prin adresa nr. xxxxxx/20.05.2013, s-a comunicat că sursa probabilă a incendiului au constituit-o scântei de aprindere de natură mecanică, care puteau fi produse prin contactul brusc de lovire între obiecte metalice – cupa utilajului și elemente dure din structura platformei.

Petenta a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. o raportat la art. 29 al. 1 din Legea nr. 319/2006, ITM a procedat la cercetarea împrejurărilor și cauzelor care au condus la producerea incendiului, întocmind procesul verbal de cercetare a evenimentului nr. 9126 din 21.06.2013 și, pe baza acestuia, a emis Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxx/08.08.2013, prin care s-a dispus sancționarea sa, proces verbal pe care îl consideră nelegal și netemeinic.

A precizat petenta că, potrivit art. 19 al. 1 teza a II-a din OG 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze procesul verbal, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate prin semnătură de cel puțin un martor, iar în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod, iar, în speță, agentul constatator nu a făcut nicio mențiune referitor la cele de mai sus în procesul verbal, respectiv nu a consemnat faptul că procesul verbal a fost încheiat în lipsa sa, fapt ce ar fi trebuit confirmat de un martor, iar în lipsa acestuia nu a trecut motivul pentru care procesul verbal a fost încheiat în lipsa martorilor. Mai mult decât atât, în procesul verbal s-a menționat în mod fals că „contravenientul a luat la cunoștință că are dreptul la obiecțiuni și nu a formulat obiecțiuni”, însă, în mod evident, din moment ce procesul verbal a fost încheiat la sediul ITM S______, în lipsa unui reprezentant al petentei, aceasta a fost lipsită de posibilitatea de a formula obiecțiuni la procesul verbal.

A mai arătat petenta că procesului verbal nu i s-a aplicat ștampila instituției emitente, fapt ce pune sub semnul întrebării atât locul încheierii actului, cât și calitatea agentului constatator.

Referitor la pretinsa încălcare a disp. art. 7 al. 4 lit. b din Legea nr. 319/2006, petenta a subliniat, în primul rând, faptul că, în urma producerii incendiului nu s-a putut stabili cu certitudine cauza izbucnirii acestuia ci, în urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit o cauză probabilă a producerii evenimentului, respectiv faptul că focul ar fi putut izbucni de la o scânteie mecanică rezultată din contactul brusc al cupei utilajului cu elementele dure ale platformei sau cu un obiect metalic pe care l-a lovit, iar ISU S______ nu a dispus nicio sancțiune în urma stabilirii cauzei probabile a incendiului și nu a reținut vreo culpă a societății sau a vreunui salariat în producerea incendiului.

A susținut petenta că în procesul verbal atacat nu se menționează care ar fi fost metoda de lucru ce trebuia aplicată și temeiul legal al acesteia, în concret, respectiv descrierea faptei contravenționale reținute în sarcina sa, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită și, prin urmare, lipsește unul dintre elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul verbal, nefiind indicată fapta săvârșită și data comiterii acesteia, fapt care, potrivit art. 17 din OUG 2/2001 atrage nulitatea absolută a procesului verbal.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a disp. art. 23 al. 1 și art. 49 al. 1 lit. b din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, coroborat cu art. 8 al.1 din Legea nr. 319/2006, petenta a susținut că, la nivelul societății este constituit Serviciul Intern de Prevenire și protecție – Situații Urgență format din două persoane: B___ C_____ și Pașnicuțu C_____, conform organigramei și statului de funcțiuni, primul având funcția de Șef Serviciu Intern de Prevenire și Protecție – Situații de Urgență și pregătire profesională la nivel de studii postuniversitare în domeniul Sănătate și Securitate în muncă, iar cel de-al doilea fiind inspector în domeniul securității și sănătății în muncă, absolvind un program de perfecționare cu durata de 80 de ore.

Privitor la pretinsa încălcare a disp. art. 13 lit. d din Legea nr. 319/2006, petenta a arătat că fișa postului pentru mașinist conține subtitlul „Aplicarea normelor și principiilor de sănătate și securitate în muncă, fiind stabilite obligațiile ce îi revin salariatului pe linie de securitate și sănătate în muncă, astfel că modul de formulare a acestor atribuții nu poate fi considerat ca neconform disp. art. 13 lit. d din legea nr. 319/2006.

Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 7 al.4 lit. c din Legea nr. 319/2006, petenta a precizat că utilajul are aceleași caracteristici ca ale unui tractor dotat cu o cupă și este utilizat pentru executarea lucrărilor de stivuire, respectiv de aranjare a maculaturii vrac (nebalotată, neîmpachetată), iar potrivit anexei 1 lit. p din OUG nr. 195/2002 rap. la art. 38 al.3 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, posesorii permiselor de conducere categoria CE au dreptul să conducă și vehicule din categoria Tr, respectiv tractor, mașini și utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, iar conform art. 1 pct.10 din HG nr. 480/2013 de modificare a Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, permisul de conducere de categorie CE dă dreptul de a conduce tractoare rutiere cu masa maximă autorizată mai mare de 3500 kg, cărora li se poate atașa și o remorcă, astfel că în mod greșit s-a reținut lipsa calificării suficiente a angajatului său și, prin urmare, contravenție pentru care a fost sancționată nu a fost săvârșită.

Referitor la pretinsa nerespectare a disp. art. 8 din HG nr. 1146/2006 coroborat cu art. 16 al. 1 lit. a din legea nr. 3199/2006, petenta a menționat faptul că nici pentru această contravenție nu s-a precizat în procesul verbal atacat în ce constă pretinsa încălcare a prevederilor legale menționate și nu s-a stabilit concret ce anume trebuiau să conțină instrucțiunile de utilizare a încărcătorului frontal, nesocotindu-se prin aceasta disp. art. 16 al. 1 din O.G. 2/2001.

Intimatul I____________ T_________ de Muncă S______ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal contestat, ca temeinic și legal.

În motivare, intimatul a arătat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, acesta conținând toate elementele prevăzute de actul normativ în domeniu, în cauză nefiind dat nici un motiv de nulitate absolută a actului de sancționare, această sancțiune intervenind în cazul lipsei mențiunilor expres și limitativ enumerate de legiuitor în cuprinsul art. 17 din OG nr. 2/2001.

A precizat intimatul că nu a fost încălcat dreptul petentei de a formula obiecțiuni, în condițiile în care agentul constatator are obligația de a aduce la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de sancționare numai dacă este de față la încheierea procesului verbal și, întrucât, în speță, contravenienta nu a fost de față la încheierea procesului verbal de stabilire a contravențiilor și de aplicare a sancțiunii, acesta fiind încheiat în lipsă, la sediul ITM S______, este evident că nu i-a fost îngrădit dreptul la apărare, dreptul de a face obiecțiuni putând fi realizat prin introducerea plângerii contravenționale.

De asemenea, intimatul a precizat că, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu” și, întrucât legiuitorul nu prevede în sarcina agentului constatator obligația aplicării ștampilei instituției din care face parte, apreciază că invocarea acestei omisiuni este nefondată.

Referitor la fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii, ca nefondată, motivat de faptul că, din actele încheiate de inspectorul de muncă, urmare a constatărilor personale, rezultă, fără echivoc, că petenta se face vinovată de contravențiile reținute în sarcina sa.

Privitor la prima contravenție reținută în sarcina petentei, intimatul a arătat că, din conținutul procesului verbal de cercetare a evenimentului nr. 9126/21.06.2013 întocmit de ITM S______, rezultă că, în data de 09.05.2013, în jurul orei 17,48, în Depozitul de deșeuri carton aparținând petentei s-a produs și manifestat un incendiu, care a avut loc ca urmare a nestabilirii și neaplicării corecte a metodei de lucru corespunzătoare, care să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor în depozitul de maculatură și la toate locurile de muncă.

Intimatul a menționat faptul că ITM S______ nu are obligația de a preciza metoda de lucru care trebuia aplicată de către petentă în vederea eliminării tuturor riscurilor ce pun în pericol viața și sănătatea lucrătorilor, inclusiv riscul unui incendiu, ci de a verifica dacă angajatorii au identificat și aplicat aceste metode de lucru corespunzătoare care să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor.

De asemenea, intimatul a arătat că, din lecturarea procesului verbal se poate observa că acesta conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de O.G. 2/2001, iar la lit. k - Cauza producerii evenimentului, se poate observa că agentul constatator a menționat că petenta nu a respectat prevederile primului aliniat din pag.3 din instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă pentru transportul, manipularea și depozitarea materialelor conform cărora „Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se exclusă pericolul de accidentare, incendii, explozie”.

În ceea ce privește a doua contravenție reținută în sarcina petentei, intimatul a arătat că, la data cercetării evenimentului, petenta nu a prezentat înscrisul la care face referire, în speță Certificatul de absolvire _______ nr. xxxxxxx ce dovedește că numitul Pașnicuțu C_____ are calificarea de inspector în domeniul securității și sănătății în muncă.

A mai susținut intimatul că, în mod greșit susține petenta că nu se face vinovată de contravenția reținută lapct.3 din procesul verbal, respectiv de necorelarea atribuțiilor și răspunderilor ce le revin lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă cu prevederile Legii 319/2006, întrucât textul legal nu prevede obligația de a face referire în fișa postului la Legea 319/2006, din analiza fișei postului pentru mașinist putându-se observa că petenta a încercat corelarea vechilor termeni cu prevederile Legii 90/1996, fișa conținând sub titlul „Aplicarea normelor și principiilor de sănătate și securitate în muncă” ce face referire la „norme”, acestea nemaiexistând de la apariția legii în vigoare (01.10.2006).

De asemenea, intimatul a arăta că, în mod greșit, petenta a susținut că persoana care deservea utilajul încărcător frontal avea calificarea necesară, respectiv cea de tractorist, întrucât lucrătorul ce desfășoară activitatea pe încărcătorul frontal, cunoscut și sub denumirea de IFRON, trebuie să aibă ocupația de mașinist la mașini pentru terasamente (ifronist) – xxxxxx, ocupație care este din codificarea 8342 – Conducători de mașini și utilaje terasiere.

În ceea ce privește ultima contravenție reținută în sarcina petentei, respectiv neîntocmirea informațiilor adecvate referitoare la utilizarea încărcătorului frontal, intimatul a apreciat că și în condițiile în care lucrătorul L______ P____ – persoana ce deservea încărcătorul frontal, fusese instruit în domeniul securității și sănătății în muncă, în cele trei faze, iar petenta elaborase instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă, aceste activități nu au fost suficiente pentru preîntâmpinarea incendiului petrecut la depozitul de maculatură al S.C. A____ SA.

La data de 09.12.2013, petenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.

Prin sentința civilă nr. 1096 din data de 11 martie 2014 Judecătoria S______ a admis plângerea vcontravențională, a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenție ________ nr. xxxxx din data de 08.08.2013, încheiat de intimatul I____________ T_________ de Muncă S______, a dispus restituirea sumei de 1750 de lei achitată de petentă, reprezentând jumătate din minimul amenzii aplicate, cu obligarea intimatului la plata către petentă a sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal ________ nr. xxxxx încheiat, la data de 08.08.2013, de I____________ T_________ de Muncă S______, petenta a fost sancționată contravențional cu sancțiunea amenzii în cuantum de 7000 lei și 4 sancțiuni cu avertisment deoarece în urma unui incident produs la data de 09.05.2013, s-a constatat că societatea petentă a încălcat prevederile art. 7 al. 4 lit. b din Legea nr. 319/2006 prin aceea că s-a aplicat o metodă de lucru care a condus, probabil, la formarea unei scântei de natură mecanică rezultată în urma contactului brusc al cupei echipamentului de muncă cu elemente dure din structura platformei betonate sau cu un obiect metalic, pe care l-a lovit și la aprinderea maculaturii; a încălcat prevederile art. 23 al. 1 și art. 49 al. 1 lit. b din normele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 corob. cu art. 8 al. 1 Legea nr. 319/2006, întrucât „serviciul intern de prevenire și protecție nu este format din lucrători care să îndeplinească cerințele minime de pregătire în domeniul securităii și sănătății in muncă; a încălcat prevederile art. 13 lit. d din legea nr. 319/2006 deoarece nu a efectuat corelarea atribuțiilor și răspunderilor ce le revin lucrătorilor în domeniul securității și sanatatii in muncă cu termenii din Legea nr. 319/2006; a încălcat prevederile art. 7 al. 4 lit. c din Legea nr. 319/2006 prin aceea că „lucrătorul nu are calificarea necesară pentru a deservi utilajul încarcator frontal”; a încălcat prevederile art. 8 din HG nr. 1146/2006 corob. cu art. 16 al.1 lit. a din Legea nr. 319/2006 întrucât nu s-au întocmit informații adecvate referitoare la utilizarea încărcătorului frontal.

Contravenienta nu a semnat procesul verbal de contravenție, fiind încheiat în lipsă cu mențiunea „preyentul proces verbal s-a încheiat în uurma cercetării incidentului periculos la ______________ a pv. nr. 9126/21.06.2013”.

Sub aspectul legalității, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanța de fond a apreciat că faptele reținute în sarcina petentei au fost descrise suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, fiind evidențiate elementele esențiale în vederea încadrării faptelor în textele legale ce instituie contravenția.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de fond a reținut faptul că, inclusiv în cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentei i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

În prezenta cauză, instanța de fond a constatat că s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatoarei prin actul atacat, fiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxx din 08.08.2013.

1. În ceea ce privește prima contravenție reținută în sarcina petentei, instanța de fond a reținut că art. 7 al. (4) din Legea nr. 319/2006. Conform art. 39 al. 5 din Legea nr. 319/2006, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) - (6), etc.

Conform adresei nr. 8380 din 05.06.2013 emisă de I____________ pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului S______, locul focarului a fost halda de baloți maculatură, iar sursa probabila de aprindere: scântei de natura mecanică. De asemenea, ISU „Bucovina” a apreciat că mijlocul care putea produce aprinderea a fost contactul brusc de lovire între obiecte metalice - cupa utilajului și elemente dure din structura platformei beton, deșeuri metalice.

Aceleași aspecte au rezultat și din procesul verbal nr. 9126/21.06.2013 . Așadar, nu s-a putut reține cu certitudine cauza producerii incidentului periculos, iar sancțiunea amenzii prev. de art. 39 al. 5 din Legea nr. 319/2006 nu poate fi aplicată pentru cauze probabile, mai ales în condițiile in care nu este o fapta observata direct de către agentul constatator.

Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a apreciat că nu se poate stabili cu certitudine dacă petenta a comis sau nu fapta prev. 7 al. (4) din Legea nr. 319/2006, ce i s-a reținut prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxx din 08.08.2013. Având în vedere că probele administrate în cauza nu sunt decisive în stabilirea vinovăției contravenientului, instanța nu-și poate forma convingerea cu privire la faptul ca petenta a aplicat o metodă de lucru greșită ce a condus la formarea unei scântei, motiv pentru care, în baza principiului in dubio pro reo, va constata nevinovăția acestuia în ceea ce privește contravenția reținută în sarcina sa.

2. Cu privire la cea de a doua faptă reținută în procesul-verbal, instanța de fond a reținut că potrivit art. 23 al. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, serviciul intern de prevenire și protecție trebuie să fie format din lucrători care îndeplinesc cel puțin cerințele prevăzute la art. 49 și, după caz, alți lucrători.

Conform art. 49 al. (1) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă corespunzătoare nivelului mediu sunt: b) curs în domeniul securității și sănătății în muncă, cu conținut minim conform celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. B, cu o durată de cel puțin 80 de ore, iar potrivit art. 8 al. 1 din legea nr. 319/2006 , „fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la art. 6 și 7, angajatorul desemnează unul sau mai mulți lucrători pentru a se ocupa de activitățile de protecție și de activitățile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere și/sau unitate, denumiți în continuare lucrători desemnați”.

Astfel cum a rezultat din înscrisul de la fila 26 dosar, din cadrul Serviciului intern de prevenire și protecție – situații de urgență fac parte doi lucrători: B___ C_____ (care a absolvit cursul în domeniul securității și sănătății în muncă la data de 12.06.2013) și Pașnicuțu C_____, iar lucrătorul Pașnicuțu C_____ are certificat de absolvire a unui curs în domeniul securității și sănătății în muncă de 80 de ore eliberat la data de 17.08.2009, acesta fiind încadrat pe postul de cadru tehnic cu atribuții în prevenirea și stingerea incendiilor (xxxxx) în cadrul Serviciului intern de prevenire si protecție situații de urgență.

Sancțiunea avetismentului aplicată de intimată este justificată de neprezentarea acestui certificat pentru lucrătorul Pașnicuțu C_____ la data cercetării evenimentului.

Așadar, și în ceea ce privește această faptă s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatoarei prin actul atacat.

3. În ceea ce privește fapta privind necorelarea atribuțiilor și răspunderilor ce le revin lucrătorilor în domeniul securității și sanatatii in muncă cu termenii din Legea nr. 319/2006, instanța de fond a reținut că potrivit art. 13 din Legea nr. 319/2006, în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: d) să stabilească pentru lucrători, prin fișa postului, atribuțiile și răspunderile ce le revin în domeniul securității și sănătății în muncă, corespunzător funcțiilor exercitat.

Prin întâmpinare intimata a arătat că petenta nu a efectuat corelarea cu Legea nr. 319/2006, termenii utilizați în fisele de post fiind, de fapt, prevăzuți în Legea nr. 90/1996.

Astfel cum a rezultat din fisa postului, petenta folosește termeni și expresii precum ”normele de protecție a muncii” în loc de „sănătate și securitate in muncă”.

Or, acest aspect nu poate fi sancționat sub imperiul art. 13 lit. d, deoarece articolul sancționează nestabilirea pentru lucrători, prin fișa postului, a atribuțiilor și răspunderilor ce le revin în domeniul securității și sănătății în muncă și nu necorelarea acestora cu dispozițiile in vigoare.

Așadar, instanța de fond a constatat neîntemeiat procesul verbal și cu privire la această faptă, astfel că s-a dispus anularea cu privire la contravenția reținută la punctul 3 din procesul verbal, prevăzută de art. 13 lit. d din Legea nr. 319/2006.

4. Cu privire la cea de a patra faptă reținută în sarcina petentei în procesul-verbal de contravenție, trebuie reținute prev. art. 7 al. (4) lit. c din Legea nr. 319/2006: „ fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ținând seama de natura activităților din întreprindere și/sau unitate, angajatorul are obligația: c) să ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, atunci când îi încredințează sarcini;

S-a reținut în procesul verbal de contravenție că lucrătorul L________ P____, nu are calificarea necesară pentru a deservi utilajul încărcător frontal, or calificarea acestuia este de tractorist. Pentru aplicarea acestei sancțiuni, s-a avut in vedere ordinul nr. 1832/856 din 2011 privind aprobarea clasificării ocupațiilor din România - nivel de ocupație.

Conform Ordinului nr. 1832/2011, atât ocupația de tractorist (xxxxxx) cât și cea mașinist la mașini pentru terasamente (ifronist – xxxxxx) fac parte din categoria 834 - Operatori la instalații și utilaje mobile, fără a putea fi evidențiate diferențe majore raportat la calificarea operatorilor de astfel de mașini, diferențele reieșind, în general, din destinația dată acestor mașini și utilaje.

Chiar dacă încarcatorul frontal nu se încadrează în niciuna din categoriile din anexa 1 - OUG 195/2002, deoarece este un utilaj care nu este înmatriculat, necirculand pe drumurile publice, neavând relevanță faptul că lucrătorul are permis de conducere pentru categoria BE și CE, trebuie menționat că nici intimata nu a sesizat care sunt diferențele de calificare între cele două ocupații (ifronist și tractorist), decât sub aspectul codificării lor.

Instanța de fond a mai reținut că lucrătorul L________ S. P____ a obținut un certificat de absolvire a cursului de calificare în meseria de tractorist la data de 7.08.2003. Or, conform art. 6 pct. 30 din OUG 195/2002 potrivit căruia „tractorul este un vehiculul cu motor, pe roți sau pe șenile, conceput special pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public.

Mai mult, fapta constatată nu poate fi sancționată sub imperiul art. 7 al. (4) lit. c din Legea nr. 319/2006, atâta timp cât lipsa calificării lucrătorului în meseria de ifronist nu se răsfrânge în mod obligatoriu asupra capacităților lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă.

Astfel, instanța de fond a constatat neîntemeiat procesul verbal și cu privire la această faptă, motiv pentru care s-a dispus anularea în ceea ce privește fapta reținută la punctul 4 din procesul verbal.

5. Referitor la punctul 5 din procesul verbal, instanța de fond a reținut următoarele:

Conform art. 8 din HG nr. 1146/2006, „fără a aduce atingere prevederilor secțiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informații adecvate și, dacă este cazul, de fișe de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă”.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, ținând seama de mărimea întreprinderii și/sau a unității, angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare, astfel încât lucrătorii și/sau reprezentanții acestora să primească, în conformitate cu prevederile legale, toate informațiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate și sănătate în muncă, precum și măsurile și activitățile de prevenire și protecție atât la nivelul întreprinderii și/sau unității, în general, cât și la nivelul fiecărui post de lucru și/sau fiecărei funcții.

Intimata a arătat în întâmpinare că lucrătorul L________ P____ era instruit în domeniul securității și sanatatii în muncă în cele 3 faze, iar petenta elaborase instrucțiuni proprii de securitate și sănătate in munca, aspecte relevade și de înscrisurile de la dosar, dar aceste activitati nu au fost suficiente, reținând, în final, că petenta a încălcat prevederile art. 8 din HG nr. 1146/2006 corob. cu art. 16 al. 1 lit. a din Legea nr. 319/2006 întrucât nu s-au întocmit informații adecvate referitoare la utilizarea încărcătorului frontal.

Sub acest aspect, descrierea faptei este defectuoasă în condițiile în care intimata nu a precizat care anume obligație nu a fost respectă de către petentă.

Având în vedere că, referitor la această faptă, probele administrate în cauza nu sunt decisive în stabilirea vinovăției contravenientei, instanța nu-și poate forma convingerea cu privire la încălcarea prevederilor art. 8 din HG nr. 1146/2006 corob. cu art. 16 al. 1 lit. a din Legea nr. 319/2006, motiv pentru care, în baza principiului in dubio pro reo, instanța de fond a constatat nevinovăția acesteia în ceea ce privește contravenția reținută în sarcina sa.

Având în vedere cele anterior menționate, instanța de fond a admis plângerea contravențională, a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenție ________ nr. xxxxx din data de 08.08.2013, încheiat de intimatul I____________ T_________ de Muncă S______, dispunând restituirea sumei de 1750 de lei achitată de petentă, reprezentând jumătate din minimul amenzii aplicate.

Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel intimatul I____________ T_________ de Muncă S______.

A solicitat admiterea apelului cu consecința modificării sentinței apelate în sensul respingerii plângerii ca nefondate.

În dezvoltarea motivelor de apel, a arătat că în mod greșit, instanța de fond a reținut că în cauză sancțiunea amenzii prev. de art. 39 alin. 5 raportat la art. 7 alin. 4 din Legea nr. 319/2006 ar fi fost aplicată pentru “cauze probabile”, în plus, fapta nefiind observată direct de agentul constataor.

În realitate, sancțiunea amenzii a fost aplicată ca urmare a stabilirii de către inspectorul de muncă, cu certitudine, că petenta intimată a aplicat o metodă de lucru care a condus la formarea unei scântei de natură metalică și la aprinderea maculaturii, rezultată în urma contractului brusc al culpei încărcătorului frontal, tip VOLĂ, cu elemente dure din scructura platformei betonate sau cu un obiect metalic, pe care l-a lovit, ceea ce a condus la declanșarea unui incendiu violent în hala de maculatură a societății.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, organul constatator a cercetat personal cauzele și îmrejurările producerii evenimentului, coroborând constatările personale cu înscrisurile puse la dispoziție de intimată și cu adresa ISU Bucovina S______.

Chiar dacă inspectorul de muncă a folosit termenul „probabil”, însușindu-și constatările ISU S______, instanța de fond ar fi trebuit să reține că incendiul s-a produs și s-a manifestat violent, existând riscul să producă consecințe grave, ireversibile pentru viețile oamenilor.

Prima instanță ar fi trebuit să aibă în vedere că dacă petenta intimată ar fi folosit o metodă de lucru corespunzătoare, alta decât cea folosită, cu siguranță nu s-ar fi produs incendiul.

Chiar dacă, prin absurd, cauza producerii incendiului ar fi fost alta, acest aspect nu exclude vinovăția petentei, întrucât incendiul a avut loc ca urmare a nestabilirii și neaplicării corecte a metodei de lucru corespunzătoare care să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor în depozitul de maculatură și la toate locurile de muncă.

În consecință, sancțiunea amenzii nu a fost aplicată pentru cauze probabile, cu pentru o cauză certă, pentru folosirea unei metode de lucru necorespunzătoare care a provocat un incendiu, indiferent care a fost sursa de producere a scântei.

Petenta intimată _______________ SA S______ a depus la dosar întâmpinare (filele 13 – 15), prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 1096/11.03.2014 a Judecătoriei S______ ca fiind temeinică și legală.

Arată că așa cum a reținut și instanța de fond, cauza producerii incendiului nu a putut fi stabilită cu certitudine de către ISU S______, care prin adresa nr. 8380/05.06.2013 a arătat că focul ar fi putut izbucni de la o scânteie metalică rezultată din contractul brusc al cupei utilajului cu elemente dure ale platformei sau cu un obiect metalic pe care l-a lovit.

Argumentele apelantei se mărginesc la ipoteza că dacă metoda de lucru ar fi fost alta decât cea folosită, incendiul nu s-ar fi produs, și, invers, că dacă incendiul a avut loc, oricum a greșit ceva, fără a arăta care este de fapt culpa ce a dus la izbucnirea incendiului, consideră că în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut absența vinovăției în săvârșirea contravenției.

Solicită a se avea în vedere că afirmațiile apelantei sunt lipsite de logică și vădit contradictorii, conformând concepția eronată a agentului constatator, aceea de a aplica o sancțiune fără a identifica în concret fapta săvârșită și textul legal care să o prevadă.

În speță, a fost probată doar producerea evenimentului, nu și cauza acestuia, respectiv fapta contravențională care ar fi dus la izbucnirea incendiului. Contrar celor susținute de apelantă, instanța de fond a reținut faptul că incendiul a avut loc, reținând totodată în mod corect că nu s-a demonstrat săvârșirea vreunei fapte sancționabile contravențional.

Or, astfel cum a constatat și instanța de fond, nu se poate aplica o sancțiune pe temeiul unei probabile încălcări a unei dispoziții legale și a unei legături de cauzalitate ipotetice între pretinsa încălcare și urmarea produsă.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, în raport de întregul complex probator prin prisma dispozițiilor aplicabile cauzei și de criticile aduse instanței de fond, pentru considerentele ce urmează, Tribunalul expune următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxx încheiat, la data de 08.08.2013, de I____________ T_________ de Muncă S______, petenta a fost sancționată contravențional cu sancțiunea amenzii în cuantum de 7000 lei și 4 sancțiuni cu avertisment deoarece în urma unui incident produs la data de 09.05.2013, s-a constatat că societatea petentă a încălcat prevederile art. 7 al. 4 lit. b din Legea nr. 319/2006 prin aceea că s-a aplicat o metodă de lucru care a condus, probabil, la formarea unei scântei de natură mecanică rezultată în urma contactului brusc al cupei echipamentului de muncă cu elemente dure din structura platformei betonate sau cu un obiect metalic, pe care l-a lovit și la aprinderea maculaturii; a încălcat prevederile art. 23 al. 1 și art. 49 al. 1 lit. b din normele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 corob. cu art. 8 al. 1 Legea nr. 319/2006, întrucât „serviciul intern de prevenire și protecție nu este format din lucrători care să îndeplinească cerințele minime de pregătire în domeniul securităii și sănătății in muncă; a încălcat prevederile art. 13 lit. d din legea nr. 319/2006 deoarece nu a efectuat corelarea atribuțiilor și răspunderilor ce le revin lucrătorilor în domeniul securității și sanatatii in muncă cu termenii din Legea nr. 319/2006; a încălcat prevederile art. 7 al. 4 lit. c din Legea nr. 319/2006 prin aceea că „lucrătorul nu are calificarea necesară pentru a deservi utilajul încarcator frontal”; a încălcat prevederile art. 8 din HG nr. 1146/2006 corob. cu art. 16 al.1 lit. a din Legea nr. 319/2006 întrucât nu s-au întocmit informații adecvate referitoare la utilizarea încărcătorului frontal.

Prin sentința civilă nr. 1096 din data de 11 martie 2014 Judecătoria S______ a admis plângerea vcontravențională, a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenție ________ nr. xxxxx din data de 08.08.2013, încheiat de intimatul I____________ T_________ de Muncă S______, a dispus restituirea sumei de 1750 de lei achitată de petentă, reprezentând jumătate din minimul amenzii aplicate, cu obligarea intimatului la plata către petentă a sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Tribunalul reține că prin apelul formulat , apelanta critică sentința de mai sus doar cu privire la fapta reținută la punctul 1 din procesul verbal de contravenție, achiesând astfel la celelalte mențiuni ale sentinței motiv pentru care instanța va face aplicarea disp. art. 477 Cod procedură civilă, urmând a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție doar în privința acestei fapte.

În mod corect prima instanță a constatat ca legal procesul verbal de contravenție pe baza materialului probator administrat în fața acestei instanțe.

Astfel , Tribunalul reține din probele administrate că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu iar instanța de fond a efectuat o analiză corectă și judicioasă a motivelor de nulitate invocate de contravenient , motivele invocate de acesta nefiind date în cauză.

Potrivit mențiunilor procesului verbal de contravenție SV nr. xxxxx încheiat, la data de 08.08.2013, de I____________ T_________ de Muncă S______, fapta reținută în culpa petentei la punctul 1 a constat în aceea că s-a produs un incident periculos ce a constat în producerea și manifestarea unui incendiu la petentă prin aplicarea de către petentă a unei metode de lucru ce a condus, probabil, la formarea unei scântei de natură mecanică rezultată în urma contactului brusc al cupei echipamentului de muncă cu elemente dure din structura platformei betonate sau cu un obiect metalic, pe care l-a lovit și la aprinderea maculaturii.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție , Tribunalul reține că la baza procesului verbal de contravenție contestat a stat procesul verbal de cercetare eveniment 9126/21.06.2013 (f. 15-23). Se reține că mențiunea că la baza procesului verbal de contravenție a stat procesului verbal de cercetare eveniment figurează în mod expres în procesul verbal de contravenție(f. 13-14).

Așadar, procesul verbal de cercetare are caracterul unui act premergător întocmirii procesului verbal de contravenție analizat în prezenta cauză.

Ori procesul verbal de cercetare eveniment 9126/21.06.2013 a fost anulat definitiv prin sentința civilă 5487/02.10.2014 a Tribunalului S______, definitivă prin decizia 2304/28.04.2015 a Curții de Apel S______.

În prezenta cauză , Tribunalul reține incidența puterii de lucru judecat a sentinței 5487/02.10.2014 a Tribunalului S______ cu privire la dezlegarea dată legalității și temeiniciei procesului verbal de cercetare ce a stat la baza procesului verbal de contravenție din prezenta cauză.

Astfel, autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți.

Dacă în manifestarea de excepție procesuală, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de părți, obiect , cauză, ceea ce nu este dat în prezenta cauză reținând că se contestă un proces verbal de contravenție iar în cauza ce a făcut obiectul dosarului XXXXXXXXXXX al Tribunalului S______ s-a contestat actul premergărtor acestui proces verbal de contravenție, nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă triplă identitate cu primul , dar care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Ori din moment ce nelegalitatea și netemeinicia procesului verbal de cercetare eveniment 9126/21.06.2013 cu privire la cauza probabilă a incendiului fost constatată în mod defitiniv de către o instanță de judecată, nu se poate pune din nou în discuție cauza producerii evenimentului, reținând și faptul că situația de fapt din procesul verbal de cercetare eveniment este identică cu cea din procesului verbal de contravenție .

În relația dintre părți prezumția lucrului judecat are caracter absolut, ceea ce însemnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu , fără posibilitatea dovezii contrare din partea acestora, într-un proces ulterior ( respectiv prezenta cauză) care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.

A hotărî altfel în prezenta cauză, înseamnă a da o dezlegare diferită aceleași situații de fapt și de drept, ceea ce ar contraveni principiului securității raporturilor juridice asigurat de art. 6 din CEDO.

Principiul puterii de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanței a chestiunii litigioase deja rezolvate.

Cum actul premergător întocmirii procesului verbal de contravenție din prezenta cauză a fost desființat în mod definitiv de către o instanță de judecată și cum apelanta intimată nu a produs alte dovezi în susținerea procesului verbal de contravenție cu privire la fapta de la punctul 1 , Tribunalul constată că nu este dată temeinicia procesului verbal de contravenție cu privire la această faptă.

Față de cele de mai , având în vedere și puterea de lucru judecat a celor dispuse prin sentința civilă 5487/02.10.2014 a Tribunalului S______, definitivă prin decizia 2304/28.04.2015 a Curții de Apel S______, Tribunalul reține că nu sunt date condițiile faptei contravenționale prevăzute de art. 7 alin.4 lit.b din Legea 319/2006 în sarcina petentei raportat la nulitatea procesului verbal de cercetare eveniment 9126/21.06.2013 în baza căruia s-a întocmit procesul verbal de contravenție din prezenta cauză .

D____ urmare, critica formulată de apelantul-petent este nejustificată drept pentru care, Tribunalul în raport de dispozițiile art. 480 alin. 1 ipoteza I C. pr. civ., va păstra hotărârea atacată, dispunând respingerea ca nefondat a apelului promovat de apelant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul în materie contravențională declarat de intimatul I____________ T_________ de Muncă S______, cu sediul în municipiul S______, __________________________ S______ împotriva sentinței civile nr. 1096 din data de 11 martie 2014 pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentă intimată fiind ___________________ cu sediul în mun. S______, Calea Unirii, nr. 24, județul S______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică , azi 20 mai 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.C.A.

Jud. fond.C_____ A.

Tehnored.C.M.

4 ex./09.06.2015