Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3622/2015

Ședința publică de la 18 Noiembrie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE R_______ V_______

Judecător D______ D_____ A________

Grefier A_____ M_____ S_____ P_____

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta –intimata P______ L_____ A MUNICIPIULUI P______ împotriva sentinței civile nr. 2383/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-petent E__ C_____, având ca obiect-anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică, la ambele strigări ale cauzei, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează stadiul procesual ca fiind primul termen de judecată.

Tribunalul constată că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă potrivit disp. art.223 C.pr.civ., că nu s-au solicitat probe suplimentare de administrat în această fază procesuală și retine spre soluționare apelul formulat de apelanta –intimata P______ L_____ A MUNICIPIULUI P______ împotriva sentinței civile nr. 2383/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față, deliberând:

Constată că, prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 31.03.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul E__ C_____ a solicitat, în contradictoriu cu intimata P______ L_____ P______ anularea procesului-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/17.03.2014, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.

În motivarea plângerii petentul a arătat că prin procesul verbal menționat mai sus, a fost sancționat cu amendă în cuantum de 300 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că, la data de 15.03.2014, a tulburat liniștea locuitorilor din zona străzii N______ D_____ prin turarea excesivă a mașinii și scârțâit de roți..

Susține petentul că ar fi putut fi oprit în noaptea respectivă și să i se aducă la cunoștință săvârșirea faptei.

Mai mult, se arată că poliția locală nu are în dotare aparatura necesară pentru a măsura dacă zgomotul produs ar fi putut fi atât de mare încât să tulbure liniștea locatarilor.

Organul constatator a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic încheiat.

Au fost depuse la dosar în cadrul probei cu înscrisuri procesul verbal contestat, în original, raport al agentului constatator, planșe foto, HCL nr. 72/2014.

Prin sentința civilă nr. 2383/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești, a fost admisă plângerea, a fost anulat procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx/17.03.2014 și exonerat petentul de la plata amenzii.

În considerentele sentinței se rețin următoarele:

Prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx/17.03.2014 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 300 lei pentru săvârșirea faptei de a tulbura fără drept liniștea locatarilor din zona străzii N______ D_____, la data de 15.03.2014, orele 00,15, faptă prevăzută de art. 2 pct.25 și sancționată de art.3 alin.1 lit.b din legea 61/1991.

Procesul-verbal întrunește toate condițiile de formă, prev.de disp.art. 16 și 17 din OG 2/2001, fiind sub acest aspect legal întocmit.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat din cuprinsul raportului întocmit de către agentul constatator că petentul nu a fost identificat la data și orele menționate ci a oprit ulterior pe __________________________ agenților de la Poliția Locală, comunicându-le că nu îi pot face nimic, întrucât nu îl pot opri în trafic. Mai precizează agentul constatator că petentul a fost identificat după fizionomia feței, după identificarea sa ca urmare a interogării bazei de date privind autoturismul.

Nu s-a făcut în vreun fel dovada acestor demersuri.

Martorul indicat de către agentul constatator ca martor asistent nu a putut fi audiat, întrucât nu s-a prezentat nici după citarea cu mandat de aducere.

Așadar, s-a reținut că organul constatator nu a făcut dovada faptei reținute în sarcina petentului.

Deși se susține că în zonă, la data și ora menționate în procesul-verbal erau mai multe autoturisme care turau motoarele la nivel maxim, plecând în trombă cu scârțâit de roți, agentul constatator nu a procedat nici măcar la legitimarea unuia dintre conducătorii auto, sau a locuitorilor pretins tulburați, pentru a putea fi audiate de către instanță.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata P______ L_____ P______, prin care a solicitat modificarea hotărârii apelate, în sensul respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În motivarea apelului declarat, aceasta a arătat că, în mod greșit instanța de fond a reținut că petentul nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa, în condițiile în care procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, iar săvârșirea faptei contravenționale a fost constatată ex proprii sensibus de agentul intimatei.

Intimatul, deși legal citat, nu a depus întâmpinare.

Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, având în vedere efectul devolutiv al apelului, stabilit prin art.476 C.pr.civ., tribunalul, raportat la probele administrate în prezenta cauză, reține următoarele:

În ce privește situația de fapt menționată în cuprinsul procesului verbal, tribunalul constată că procesul verbal întocmit cu respectarea formalităților impuse de lege de către persoana împuternicită să procedeze astfel, se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. Prezumția de legalitate nu este prin ea însăși contrară prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul, însă revine organelor judiciare obligația de a verifica, în fiecare caz concret, dacă prin modalitatea în care prezumția de legalitate operează se respectă principiul proporționalității rezonabile între scopul legitim urmărit prin instituirea ei și mijloacele utilizate. Această analiză trebuie să urmărească în mod esențial asigurarea condițiilor exercitării efective a dreptului la apărare de către petent. Petentul trebuie să aibă posibilitatea de a combate în mod real procesul-verbal de constatare a contravenției prin mijloace de probă pe care să le poată administra, iar în condițiile în care prin mijloace de probă se răstoarnă prezumția relativă de legalitate, agentului constatator urmează a îi incumba obligația probării temeiniciei procesului-verbal.

Totodată, instanța constată că potrivit art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o persoană acuzată în materie penală (noțiune autonomă) beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Pentru a se aprecia dacă o anumită procedură intră în domeniul penal sau civil, practica Curții Europene a Drepturilor Omului a instituit trei criterii: calificarea din dreptul intern al statului în cauză, natura faptei incriminate și natura și gradul de severitate al sancțiunii.

În cazul concret, deși materia contravențională are caracter nepenal la nivel intern, iar natura și severitatea sancțiunii aplicate nu justifică încadrarea acesteia în categoria sancțiunilor penale, în condițiile în care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum redus, instanța apreciază că, față de natura faptei incriminate, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, întrucât se urmărește apărarea unui interes general al societății.

A statuat Curtea de la Strasbourg că atâta vreme cât sancțiunea pecuniară are ca scop conformarea conduitei unei persoane în interesul colectivității și nu repararea unui prejudiciu cauzat efectiv unei persoane, nu se justifică distincția între amenda contravențională și amenda penală, astfel încât se impune reținerea unor garanții de ordin procesual penal și la nivel contravențional și, în primul rând, respectarea prezumției de nevinovăție.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța apreciază că nu se poate susține că nu a fost respectat, în cazul concret, acest principiu, față de împrejurarea că i s-a acordat posibilitatea acestuia să-și pregătească apărarea, să propună probele pe care le solicită în dovedirea susținerilor sale, iar președintele completului de judecată nu a plecat de la ideea preconcepută că petentul a comis fapta atribuită (cauza A_____ c.României).

Aspectul că, în principiu, prezumția de nevinovăție poartă și asupra sarcinii probei, în sensul că aceasta ar reveni intimatei, iar îndoiala profită persoanei acuzate, nu este de natură ca simpla invocare a acestuia să conducă, automat, la admiterea contestației formulate și la anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Europenă a Drepturilor Omului a statuat că regula inversării sarcinii probei nu are un caracter absolut, aceasta neopunându-se instituirii unor prezumții de fapt și de drept, atâta timp cât se ține cont de gravitatea consecințelor ce pot decurge pentru acuzat și nu se aduce atingere drepturilor apărării (Hot. Salabiaku c. Franței).

Având în vedere că un agent al statului a constatat în mod personal fapta săvârșită de petent, încheind în acest sens un proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, acesta procedând, potrivit mențiunilor întâmpinării și raportului întocmit în acest sens, la recunoașterea petentului după vizualizarea fotografiei cărții de identitate a proprietarului, aflată în Baza de Date a Poliției, în condițiile în care din ansamblul materialului probator nu reiese o altă situație de fapt decât cea reținută de acesta, față de împrejurarea că intimatul petent, deși a susținut că a fost sancționat în mod abuziv, nu a făcut dovada faptului negativ determinat reprezentat de lipsa sa la data și locul comiterii faptei contravenționale și nu a adus explicații convingătoare în ceea ce privește existența autoturismului său proprietate personală în acel moment, pe ________________________ nu există nicio prevedere legală care să impună agentului intimatului identificarea persoanelor deranjate de zgomotul produs de un alt subiect de drept, tribunalul apreciază că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu se poate reține vinovăția intimatului petent în săvârșirea faptei contravenționale, criticile formulate de apelantă sub acest aspect fiind fondate.

Reținând, față de ansamblul materialului probator, existența faptei contravenționale și vinovăția petentilui, constatând că sancțiunea contravențională a fost corect individualizată, în condițiile în care acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale și nu a indicat motive temeinice de natură a i se aplica o sancțiune mai blândă, tribunalul, având în vedere dispozițiile art.480 alin.2 și art.476 Cod pr.civilă, va admite apelul declarat de intimată și va schimba sentința civilă nr. 2383/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești, în sensul că va respinge plângerea contravențională formulată de petent ca neîntemeiată, cu consecința menținerii procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelul formulat de apelanta –intimată P______ L_____ A MUNICIPIULUI P______, cu sediul în Pitești, __________________, jud. Argeș împotriva sentinței civile nr. 2383/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-petent E__ C_____, domiciliat în Pitești, ______________________. 83, jud. Argeș.

Schimbă sentința civilă apelată, în sensul că respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2015.

Președinte, R_______ V_______		Judecător, D______ D_____ A________
	Grefier, A_____ M_____ S_____ P_____

red.R.V.

dact. R.V./4 exp.-17.12.2015

jud.fond A.R________